207 matches
-
mozaic). După îndeplinirea ceremoniei, tânărul Holender a primit o diplomă care atestă titulatura de Bar Mitzvah. La evenimentul din Sinagoga de pe Bd. I. Maniu, oficiat de un rabin din Berlin, au asistat prieteni din Timișoara și Viena ai domnului Ioan Holender, care este și Cetățean de onoare al Timișoarei: domnii Corneliu Murgu, directorul Operei timișorene, Helmuth Vonuth, secretar de stat în Ministerul Culturii din Austria, Georg Springer, directorul general al celor trei teatre naționale din Viena, și alții. L. S. Traseu
Agenda2005-30-05-general10 () [Corola-journal/Journalistic/283986_a_285315]
-
în țară. Ultimul dintre ele a adus la București Baletul Operei de Stat din Viena. Publicul românesc are o legătură specială cu această instituție culturală, în primul rând datorită faptului că la direcția ei se află, de doisprezece ani, Ioan Holender. Legătura este și mai puternică pentru comunitatea dansului, deoarece singura primă balerină a companiei vieneze este românca Simona Noja, iar în trupă mai sunt și alți români. Din păcate însă, probabil din rațiuni financiare, organizatorii turneului au ales pentru desfășurarea
Dans by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/12165_a_13490]
-
prin jurizarea a nu mai puțin de 56 de lucrări primite de pe multe meridiane internaționale. Explicația? Este una obiectivă. Sunt mult mai puține în lume competițiile destinate compozitorilor decât cele ale tinerilor violoniști sau pianiști. Iscusit spirit managerial, domnul Ioan Holender, președintele Festivalului, a dovedit în egală măsură fermitate și cooperare în definirea coordonatelor recent încheiatei ediții; avem multe de învățat de la domnia sa. Inclusiv diplomație culturală. Dar nu voi înțelege niciodată interesul pe care l-a avut în anularea competiției tinerilor
Ultime acorduri, noi orizonturi by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11285_a_12610]
-
1937, Guvernul României a aprobat un fond de 6 milioane de lei pentru construcția „unui drum de automobile la Muntele Mic“, lucrare abandonată după 3,5 km. Se apropia războiul. Un timișorean, astăzi om de vază în Austria, maestrul Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, își amintește (volumul „De la Timișoara la Viena“, 2002 de excursiile copilăriei la schi pe Muntele Mic, între 1944-1947, unde urcai două-trei ore și coborai apoi în jumătate de oră. Era mult mai palpitant și
Agenda2003-44-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281664_a_282993]
-
voce fantastică, un bas extraordinar'. Mirele este din orașul Cîmpeni, din Munții Apuseni, iar mireasa, care este economistă, din municipiul Sebeș. Familia Geoană i-a cunoscut pe cei doi miri prin intermediul fostului director al Operei de Stat din Viena, Ioan Holender, Liviu Burz participând și la o serie de evenimente organizate de către Crucea Roșie Română, condusă de Mihaela Geoană. Cununia religioasă s-a desfășurat la Catedrala Reîntregirii, lăcaș de cult despre care Mircea Geoană a spus că este catedrala 'probabil cea
Mihaela şi Mircea Geoană, naşi la Alba Iulia () [Corola-journal/Journalistic/48159_a_49484]
-
nu a călcat picior de invitat. Când, firesc, ar fi fost ca la Tescani să se facă măcar o excursie cu un grup de muzicieni de la noi și de prin alte părți. Cum sugera - critic - directorul artistic al festivalului, Ioan Holender. l Muzeul de Istorie al orașului Sighișoara, fondat de medicul sas Josef Bacon, în 1899, e adăpostit în legendarul Turn cu Ceas. Pe șase niveluri. Rar vizitator în cetate care să nu urce în turnul a cărui piatră de temelie
Opacități by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8999_a_10324]
-
a Niebelungilor. Trebuie, încă de la început, să menționăm că Staatsoper din Viena rămâne și se impune ca un teatru de prim rang din lume, având un repertoriu vast ce cuprinde aproape toate titlurile operistice universale. Politica managerială a directorului Ioan Holender a vizat atragerea unor cântăreți iluștri ai momentului, dar și lansarea altora tineri cu calități deosebite. Holender a ajutat și sprijinit pe mulți tineri cântăreți români, dându-le posibilitatea să se afirme și să se dezvolte pe scena de pe Ring
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
un teatru de prim rang din lume, având un repertoriu vast ce cuprinde aproape toate titlurile operistice universale. Politica managerială a directorului Ioan Holender a vizat atragerea unor cântăreți iluștri ai momentului, dar și lansarea altora tineri cu calități deosebite. Holender a ajutat și sprijinit pe mulți tineri cântăreți români, dându-le posibilitatea să se afirme și să se dezvolte pe scena de pe Ring. I-am văzut aici în "Madama Butterfly" pe basul Alexandru Moisiuc, care se prezintă într-o formă
Ringul wagnerian pe Ringul vienez by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/7045_a_8370]
-
de operetă și o canțonetă din repertoriul universal de gen. Programul competiției include trei etape, primele două cu acompaniament de pian, iar finala cu acompaniamentul Orchestrei O.R.T. Trofeul concursului ce se va desfășura sub directoratul onorific al lui Ioan Holender este de 3 500 de euro. Informații suplimentare - la tel. 0256/357 013 sau prin e-mail - ccmtmlugoj@yahoo. com. S. P. Umorul... la bătaie l Provocare la nivel național Teatrul de Comedie, în colaborare cu Primăria Municipiului București, lansează un
Agenda2005-53-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284557_a_285886]
-
asociația vieneză C.E.E. Musiktheater (,Teatrele muzicale din Europa Centrală și de Est") care susține proiecte multinaționale în sprijinul scenelor respective (colaborări, schimburi, dotări, investiții, burse pentru cântăreți); și nu este greu ca printre inițiatorii ei să recunoști prezența lui Ioan Holender, cu marea lui iubire pentru orașul natal - Timișoara, în care s-a realizat chiar primul proiect (investiții în clădire și o premieră). Dar revenind la Nunta lui Figaro: prima distribuție (sunt două alternative) se distinge prin spiritul de echipă și
Un proiect avantajos by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/10025_a_11350]
-
dorințe, cândva greu accesibile, de a participa la evenimente muzicale de referință. Trebuie să recunoaștem că Staatsoper din Viena este o instituție care se respectă și-și permite să invite în mod curent mari artiști, oaspeți de renume internațional. Ioan Holender, directorul general al Operei din Viena, este un manager cu experiență și exigență, care asigură un repertoriu variat, cuprinzând cele mai diverse titluri clasice și moderne. Spectacolele se desfășoară în fiecare zi a săptămânii, cu casa închisă, iar turiștii și
Ceasuri vieneze by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14146_a_15471]
-
iar în 2005 - cu ocazia comemorării a 50 de ani de la moartea lui Enescu - structura edițiilor se îmbogățește cu câteva integrale dedicate operelor lui J.S. Bach și Beethoven. Din 2007, când, la conducerea sa artistică a fost desemnat Dl Ioan Holender, Festivalul Internațional ”George Enescu” a capătat o alură dinamică, stenică, impozantă, și datorită diversificării tematice a manifestărilor, în șapte secțiuni: Creația contemporană românească, Enescu și contemporanii săi, Concertele de la miezul nopții, Teme clasice în interpretări moderne, Operă și Balet, Mari
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
orașe ale țării și din... Piața Festivalului - proiect ce se va dovedi de un real succes, amplificat de la o ediție la alta. Ultimele patru ediții - 2007, 2009, 2011 și 2013 - girate de faima, prestanța și abilitățile manageriale ale Dlui Ioan Holender, în colaborare cu Mihai Constantinescu - managerul general al Festivalului Internațional ”George Enescu” - au format o cuadratură de elită, ce va rămâne cu siguranță în istoria Festivalurilor enesciene și, deopotrivă, în istoria vieții muzicale românești și internaționale. Structurarea tematică inițiată în
Festivalul international "George Enescu" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/83703_a_85028]
-
nu se dă pentru literatură, ci pentru bătrânețe. Eu știu exact când am început să îmbătrânesc: atunci când mi-am pus întrebarea « Ce rost are viața?» ”, a mărturisit scriitorul. Toamna excelenței culturale l Trofeul AUA la Sinagoga din Cetate Domnul Ioan Holender, ilustrul timișorean care a izbutit performanța de a fi cel mai longeviv director general al Operei din Viena, este laureatul Premiului de Excelență Culturală pentru anul 2005, decernat de Austrian Airlines Timișoara (AUA). Distincția îi va fi înmânată sâmbătă, 19
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
Programul evenimentului cuprinde „Cantata Profana“, de Béla Bartók, moment teatral regizat de Ada Lupu (realizat prin colaborarea teatrelor Național, Maghiar și German) și interpretat de actorii Irene Flamann, Mátray László și Colin Buzoianu, precum și lansarea volumului autobiografic al lui Ioan Holender, „De la Timișoara la Viena“, reeditat de Editura Cuvântul și prezentat de Adriana Babeți și Tudorel Urian. Aflată la a șaptea ediție, distincția acordată de AUA îl surprinde pe laureat într-un moment deosebit al vieții, la împlinirea a 70 de
Agenda2005-47-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284384_a_285713]
-
în care accentul se pune totuși pe imaginea Banatului, pe identitatea iudaică și raporturile în timp cu celelalte etnii) sînt adevărate personalități, poetul de limbă maghiară Anavi Ádám, prim-rabinul doctor Ernest Neumann, Gheorghe Reisz, dar și mama lui Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, Magdalena Csendes Holender, sînt apoi oameni obișnuiți, cu existențe prin nimic ieșite din comun, și alții care țin să-și păstreze anonimatul, deși poveștile lor sînt uneori cu totul speciale. Dintre cele trei părți
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
pe identitatea iudaică și raporturile în timp cu celelalte etnii) sînt adevărate personalități, poetul de limbă maghiară Anavi Ádám, prim-rabinul doctor Ernest Neumann, Gheorghe Reisz, dar și mama lui Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena, Magdalena Csendes Holender, sînt apoi oameni obișnuiți, cu existențe prin nimic ieșite din comun, și alții care țin să-și păstreze anonimatul, deși poveștile lor sînt uneori cu totul speciale. Dintre cele trei părți, cea dintîi se oprește asupra memoriei și istoriei, cea
LECTURI LA ZI by Iulia Popovici () [Corola-journal/Imaginative/14301_a_15626]
-
spații ale Operei vieneze, se va deschide marți, 18 mai, la ora 10, expoziția „Peter Jecza - Formă și Armonie. Sculptură de bronz la Opera de Stat din Viena“, organizată de Fundația Interart Triade, la invitația grandioasei instituții găzduitoare. Domnul Ioan Holender, ilustrul director al Operei din capitala Austriei, va prezenta expoziția, în fața publicului vienez și a artistului expozant. Bronzurile senzual-seducătoare ale celui mai titrat sculptor timișorean își vor lua astfel o simbolică revanșă... în numele artei bănățene, căci Opera din Viena a
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
și de pe afișe a capodoperei enesciene Oedipe a făcut să curgă destulă cerneală și, probabil, mai puțin la vedere, nervi. Totuși, măcar o variantă de concert și tot trebuia găsită o soluție, dincolo de gustul unuia sau altuia. Sau a domnului Holender, „personlich“. Festivalul este încă Enescu, și nu „Cântarea României“, variantă cultă și profesionist europeană, cu bani de la bugetul de stat pentru promovarea imaginii României ca stat „gigea“ în lumea de azi. Una e una, alta e alta, credem noi. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Gală. Ca avanpremieră la festival, cu o zi înainte, a avut loc și o conferință de presă, unde veșnic morocănosul ministru al Culturii și Cultelor din România, Adrian Iorgulescu, a combătut alături de mult simpaticul director artistic al festivalului, Herr Ioan Holender din Timișoara-Austria. Au fost reamintite eforturile organizatorilor pentru a pune pe picioare noua ediție, realizările legate de acustica Sălii Palatului, adusă la un nivel bun și satisfăcător de sonorizare, efortul financiar al autorităților, contribuția unuia și altuia dintre sponsori, plus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
lui Adrian Iorgulescu - repetăm, Enescu a fost pomenit doar în treacăt, printre atâtea alte realizări notabile, dar vom reveni asupra acestui aspect -, au apărut protagoniștii primei seri: dirijorul Gheorghe Costin, de la Filarmonica, de unde altminteri, din Timișoara și extravagant-multiefervescent bonvivantul Ioan Holender. Domnia sa a făcut toți banii Galei, ca să ne exprimăm colocvial, a prezentat solistele și soliștii, a glumit, a ironizat cu finețe și a bine dispus o lume care aștepta cu înfrigurare marea muzică. Marea muzică a concertului de gală a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
din opere - unde, așa a fost gândit scenariul, să se prezinte câteva dintre personalitățile scenei lirice românești, care s-au afirmat mai mult prin lume, decât acasă. În fine, un criteriu, desigur, gustul și opțiunea organizatorilor și ale lui Ioan Holender. Avem rezerve față de acest mod de a lansa festivalul, dar asta nu înseamnă că „genul“ mixat nu are trecere la marele public și nu a avut succesul scontat. Totuși. Rigoarea și personalitatea lui Enescu impuneau o abordare mai puțin spumoasă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
de lămâie, se lipesc de perete ținând un șervet alb pe braț. Conversația se leagă greu. Încep să depăn amintiri din prima mea vizită la Versoix, în 1991. La un moment dat, ușa se deschide și în cameră pătrunde domnul Holender, directorul Operei din Viena, sosit pentru sărbători în Timișoara natală sau, poate, special pentru această ocazie. Este un domn către 70 de ani, elegant, pomădat și semănând teribil cu Frank Sinatra bronzat, după ce își pusese o dantură nouă și relansase
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
îmi trece hârtiuță ― pe care se disting cu greu câteva siluete cenușii (într-un parc?) și o siluetă mai mică, îmbrăcată în alb ― spre a i-o da Regelui. "De când e?", întreabă, nazal, Regele. "De când e?", îi transmit întrebarea dlui Holender. "Nu știu", răspunde dl Holender. "Nu știe", îi transmit Regelui. "A!", mormăie din nou Regele și își apropie peticul de hârtie de ochi. "E din '32, pentru că, uite-mă, aici sânt eu și aveam 10 ani." "E din '32", transmit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se disting cu greu câteva siluete cenușii (într-un parc?) și o siluetă mai mică, îmbrăcată în alb ― spre a i-o da Regelui. "De când e?", întreabă, nazal, Regele. "De când e?", îi transmit întrebarea dlui Holender. "Nu știu", răspunde dl Holender. "Nu știe", îi transmit Regelui. "A!", mormăie din nou Regele și își apropie peticul de hârtie de ochi. "E din '32, pentru că, uite-mă, aici sânt eu și aveam 10 ani." "E din '32", transmit mândru asistenței, pentru că eram sigur
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]