212 matches
-
qua non a oricărei relații cu sinele, cu semenii, cu lumea. Discursivizarea rezultatelor observării lumii fenomenale, schimbul de idei, aspectul contractual-polemic al textelor sînt dimensiuni semiotico-filosofice care marchează indelebil profilul și progresul științei actuale în marea trecere de la atomism la holism, de la contemplativism la constructivism, de la universul static la cel dinamic. Încercînd să sintetizăm prezența limbajului în epistema contemporană putem evidenția două moduri (în sensul etimologic al lui "modus"): pe de o parte, prezența limbii naturale ca posibilitate de transcodaj universal
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
sensul că ipotezele sunt deduse din legile acoperitoare, iar cazurile particulare sunt subsumate și, astfel, explicate; falsificarea este considerată criteriu științific de demarcare, separând știința de celalalte abordări. De asemenea, teoria waltziană este mai degrabă holistă, în sensul în care holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă. Acțiunea colectivă este derivată din acțiunea și intenționalitatea individuală, deși ea nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuându se de la sine
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
nevoia completării explicațiilor sistemice cu explicații aferente celei de-a doua imagini (modul în care este percepută puterea, modul în care se exercită conducerea la nivelul unității) este așadar o tendință de relaxare atât a naturalismului, cât și (totuși) a holismului lui Waltz în direcția lui Morgenthau, dar fără a parcurge chiar tot drumul până la Morgenthau. Reacția concretizată prin realismul alegerii raționale este o reacție individualistă la holismul metodologic al realismului structural, fără a-i pune însă în discuție naturalismul epistemologic
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
este așadar o tendință de relaxare atât a naturalismului, cât și (totuși) a holismului lui Waltz în direcția lui Morgenthau, dar fără a parcurge chiar tot drumul până la Morgenthau. Reacția concretizată prin realismul alegerii raționale este o reacție individualistă la holismul metodologic al realismului structural, fără a-i pune însă în discuție naturalismul epistemologic. Astfel de cercetători realiști, preocupați de cooperarea și conflictul internațional (dilema securității, problema câștigurilor relative ca obstacol în calea cooperării) împărtășesc, în mare, viziunea despre știință a
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
behavioriste, a celor preocupate de costurile tranzacționale sau de modelul agent - principal, producând o ruptură În cadrul economiei neoclasice. În sociologie, organizația devine obiect de studiu În calitatea sa de subsistem social. Prin aceasta induce treptat o criză metodologică: distincția individualism - holism metodologic nu mai acoperă În totalitate diversitatea referințelor empirice și a tipurilor de explicații (acțiune vs structură). Centrarea pe organizație nu mai corespunde nici nivelului individual, nici celui holist de analiză, ci unuia intermediar. Comportamentul organizației nu este În totalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care o condiționează. Mai mult, câmpul limitează spațiul opțiunilor individuale (care devin construcții sociale), dar și pe cel al strategiilor practice de acțiune, constituind direcții de oportunitate, dar și constrângeri; considerarea structurilor sau câmpurilor (ca fapte sociale) orientează cercetarea către holism metodologic. Caracteristica dominantă a neo-instituționalismului sociologic este tocmai aceea de a unifica, Într-un proiect teoretic consolidat, atât asumpții micro cât și macrosociale. Neo-instituționalismul se constituie atât pe moștenirea weberiană a acțiunii sociale și pe metodologia Înțelegerii semnificațiilor vehiculate individual
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
mai degrabă antitetice până În acel moment. Pe de altă parte, (r)evoluția epistemologică În economie, prin Încorporarea instituțiilor, a Încurajat preocupările sociologilor de a studia piața și relațiile economice. Sociologia Își are propriile ei antiteze: acțiune - fapte sociale (instituții), individualism - holism metodologic. Adaptarea ideii alegerii individuale la considerente structurale socializante a deschis calea unei concilieri teoretice și metodologice În interiorul sociologiei. Astfel, preocupările de studiere a relațiilor economice, din perspectiva mai cuprinzătoare a relațiilor sociale a condus la apariția a ceea ce numim
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
sens și funcție, frânează considerabil productivitatea ipotezelor, închizând reflecția teoretică într-o serie de dileme. Sociologia și antropologia s-au construit împotriva instituțiilor subiective, adoptând un demers holist, căutând relațiile care reprezintă fundamentul unui sistem. De douăzeci de ani, acest holism moștenit de la Henri Maine, Ferdinand Tönnies și Emile Durkheim, care pleca de la normele generale ale societății pentru a explica niște comportamente individuale, a lăsat locul unui individualism metodologic, moștenit de la Max Weber, care pornește mai degrabă de la actorul individual pentru
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ca spiritul instituțiilor (Montesquieu), spiritul obiectiv (Hegel), totalitatea semnificantă (Dilthey), conștiința colectivă (Durkheim), ideal tip (Weber), sistemele simbolice (Lévi-Strauss), instituția imaginară (Castoriadis), ideologica (Augé), ideal (Godelier) sunt concepte utile, de care avem nevoie pentru a înțelege liantul social. În realitate, holismul și individualismul nu se opun în ceea ce privește verdictul dintre adevărat sau fals; acestea sunt alegeri metodologice care prezintă, fiecare, avantaje și incoveniente. Aceeași societate poate fi studiată din două perspective diferite, de exemplu, populația Pathâns din Pakistan: studiată de Frederik Barth
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în legătură cu comportamentul lor." (Waltz 1979: 118) Astfel, sistemul nu este în mod necesar mai mult decît suma părților sale. Altfel spus, părăsind modelul funcționalist în favoarea modelului de echilibru al pieței, teoria este la bază individualistă, nu holistică. Din moment ce structuralismul și holismul sînt termeni folosiți adesea unul în locul celuilalt, este mai bine, probabil, să ne referim la Waltz ca la un realist sistemic, și nu structural. Pe scurt, contribuția definitorie a neorealismului este folosirea sistematică a economiei ca model explicativ pentru disciplina
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
problema cu oul și găina, spunînd pur și simplu că ele sînt reciproc constitutive. Pentru a delimita dezbaterea agent-structură de disputa asupra nivelului de analiză, mă voi referi la cele două poziții din prima dezbatere sub numele de individualism, respectiv holism. Individualismul este acea perspectivă în care orice explicație trebuie să se refere, în ultimă instanță, la acțiunea individuală, deși consecințele pot să nu reflecte intențiile individuale. Holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă, și aceasta privind la atribuția dinamicii de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
referi la cele două poziții din prima dezbatere sub numele de individualism, respectiv holism. Individualismul este acea perspectivă în care orice explicație trebuie să se refere, în ultimă instanță, la acțiunea individuală, deși consecințele pot să nu reflecte intențiile individuale. Holismul trebuie distins de simpla acțiune colectivă, și aceasta privind la atribuția dinamicii de bază. Acțiunea colectivă este derivată din acțiunea și intenționalitatea individuală, deși ea nu o reflectă în mod necesar pe cea din urmă. Prin contrast, o abordare holistică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Prin contrast, o abordare holistică vede dinamica întregului ca perpetuîndu-se de la sine. Dacă acestea sînt legile obiective pe baza cărora se poate deduce funcționarea părților sale, ca în legile marxiste clasice ale capitalismului, atunci teoria face parte din naturalism. Pentru holismul hermeneutic, nu pot exista structuri obiectivizate, ci doar practici intersubiective, care, pentru a fi reproduse, trebuie validate și înțelese prin acțiune individuală. Aceste dihotomii au fost intersectate într-o matrice, pentru a pune în lumină patru poziții metateoretice principale, matrice
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
explice puterea și interesele agenților în termeni de proprietăți ireductibile ale structurii sociale, ele sînt luate ca un dat. Teoria economică poate avea o componentă structurală independentă, o necesitate, dar nu o dinamică structurală. Cele două categorii ale individualismului și holismului se lovesc de unele dificultăți cînd e vorba să surprindă această distincție, așa cum arată dezbaterea Wendt contra Hollis și Smith. Al doilea exemplu se referă la dificultatea distincției dintre naturalism și interpretivism atunci cînd avem în vedere teoriile acțiunii raționale
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
feluri: ar putea admite existența unor diferite grade de important] moral] atribuind, prin comparație, important] moral] minim] obiectelor; ar putea reflectă un egalitarism biologic excluzând ipoteza unor grade de important] moral], sau s-ar putea afla undeva la mijloc. 5) Holismul ecologic Anterior, s-a menționat c] orice etic] de natur] s] ne orienteze atitudinea fâț] de mediu poate fi considerat], la modul cel mai general, o etic] a mediului. Termenul de „etic] a mediului” poate avea uneori accepțiuni mai restrânse
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru revendic]rile morale ale ecologiștilor. Din aceast] perspectiv], etică vieții este o etic] a mediului; etică drepturilor animalelor este și ea o etic] a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c] doar o etic] de acest tip confer] o protecție moral] corespunz]toare mediului înconjur]tor (vezi Calllicott, 1979). Holismul ecologic consider] valoroase din punct de vedere moral dou] categorii: biosferă ca întreg și ecosistemele complexe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a vieții, dar într-o manier] mai puțin evident]. Totuși, termenul este atribuit unei etici specifice, holismul ecologic, probabil datorit] faptului c] doar o etic] de acest tip confer] o protecție moral] corespunz]toare mediului înconjur]tor (vezi Calllicott, 1979). Holismul ecologic consider] valoroase din punct de vedere moral dou] categorii: biosferă ca întreg și ecosistemele complexe care o compun. Animalele luate individual, inclusiv ființele umane, plantele, rocile, moleculele etc. care constituie sisteme complexe nu sunt considerate ca fiind valoroase din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dispariție? Aceasta ar trebui s] ne preocupe nu din cauza implicaților pentru membrii speciei și nici chiar pentru specie ca întreg, ci din cauza faptului c] dispariția speciei respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
respective contravine scopului principal de conservare a biosferei sau a ecosistemelor. Este discutabil dac] holismul ecologic ar trebui sau nu s] difere din punct de vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere structural de celelalte etici. Acestea au avut ca elemente centrale indivizi, iar termenul de „holism” pare a avea o alt] orientare. Totuși, biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu au. Trebuie subliniat ideea c] deși principiile holismului ecologic difer] fâț] de cele ale celorlalte etici, nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
biosferă și ecosistemele pot fi considerate drept „indivizi”, dar unii extrem de complecși. În cazul acesta, din perspectiva holismului, indivizii considerați pan] în prezent ca având moral], s-a dovedit c] de fapt nu au. Trebuie subliniat ideea c] deși principiile holismului ecologic difer] fâț] de cele ale celorlalte etici, nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț] de toate celelalte și din perspectiva implicațiilor politicii. Etică vieții și cea universal] promoveaz] politici de mediu similare rezultate din natură mecanismelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu rezult] implicit c] aceast] etic] este diferit] fâț] de toate celelalte și din perspectiva implicațiilor politicii. Etică vieții și cea universal] promoveaz] politici de mediu similare rezultate din natură mecanismelor de conservare a ecosistemelor și a biosferei. De asemenea, holismul ecologic poate fi asociat oric]rei etici descrise anterior. Spre exemplu, asocierea cu etică drepturilor animalelor ar presupune atât luarea în considerare a intereselor animalelor, cât și conservarea biosferei. În cazul unei eventuale contradicții, spre exemplu, un caz particular în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi existența unei diversit]ți de p]rți, integrarea funcțional] a p]rților, existența unui echilibru și a unui sistem cu autoreglare. Dac] sunt considerate ca fiind determinante de valoarea moral], aceste ultime propriet]ți ne orienteaz] fie spre holismul ecologic, fie spre o etic] mixt] datorit] faptului c] ele constituie chintesența ecosistemelor și a biosferei. Acceptarea lor că determinanți de valoare moral] ofer], al]turi de motivele rezultate din eticile analizate anterior, o bâz] de combatere a politicilor care
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la care subscriu într-o măsură mai mare sau mai mică evoluționiștii: a) Organicism societatea este un organism ale cărui părți se află în relație și care joacă roluri și funcții specifice în scopul prezervării și continuării "existenței" sale. b) Holism obiectul schimbării este societatea ca întreg, și nu părțile sale. Orice referire la schimbările din sistem se face în ideea evidențierii contribuției sale la schimbarea întregii societăți. c) Universalism toată istoria umanității are o logică și un pattern unic al
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
84). 5 Analiza clasică, sincronică a identității încearcă să spună care sunt elementele care caracterizează în mod esențial entitatea X la un anumit moment dat. 6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism, integrată sau cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității și culturii sub denumirea generică de esențialism și care postulează existența unor suprastructuri, certitudini, esențe, realități independente de și în afara indivizilor și totuși reproduse de
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]