3,525 matches
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > SĂRBĂTOARE: ZIUA UNIRII Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Hora unirii de unul singur Hai să dăm mână cu mână am cântat nu prea demult și de-atunci limba română plânge și eu n-o ascult Am cântat nu prea demult hei deșteaptă-te române iarba rea însă n-am
ZIUA UNIRII de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Sarbatoare_ziua_unirii_costel_zagan_1390584169.html [Corola-blog/BlogPost/347349_a_348678]
-
Toate Articolele Autorului și plâng În noaptea albă ielele se strâng adulmecând prin aer de verbine lumini din ochiul drept, din ochiul stâng plecate de la mine, de la tine... Le văd în dansul lor cum mă ating și mă-nfășoară-n hora lor pe mine și-mi plânge ochiul drept și ochiul stâng că nu mai ești, iubito, lângă mine. Le las ca să mă poarte-n nesfârșit în aura de stele ce se sting... Și plâng , iubire, dorul meu murit, cu ochiul
ŞI PLÂNG de LEONID IACOB în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Si_plang.html [Corola-blog/BlogPost/355644_a_356973]
-
fertil, aruncând între stânci tonele de alge aduse la țărm de valurile oceanului. Au reușit astfel să cultive ceapă și cartofi și să supraviețuiască. "Ei bine, și cântecele irlandeze au jalea doinelor noastre!"Maestrul Grigore Leșe a descoperit asemănări între horile sale și un cântec din cu totul alt spațiu: cel arabo-persan. "Pe 10 septembrie, în Piața Artelor din București, în cadrul Festivalului Enescu, voi susține un concert împreună cu muzicieni din Iran. O să vedeți apropierile: doina din Maramureș (horea în grumaz) are
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
Ei, cam așa o fost și la mine. - Și dumneavoastră ce boli vindecați? - Îți spun eu dragul meu, ce boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică. Eu am făcut un doctorat despre hore. - Și ce boală anume vindecă horile? - Știi ce vindecă? Necazul, supărarea și amarul. Spun versurile: “horile-s de ‘stâmpărare, la omul cu supărare”. Horea se cântă pentru astâmpărare. Ca să mă vindec sufletește nu trebuie să am în jur veselie. Trebuie
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
la mine. - Și dumneavoastră ce boli vindecați? - Îți spun eu dragul meu, ce boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică. Eu am făcut un doctorat despre hore. - Și ce boală anume vindecă horile? - Știi ce vindecă? Necazul, supărarea și amarul. Spun versurile: “horile-s de ‘stâmpărare, la omul cu supărare”. Horea se cântă pentru astâmpărare. Ca să mă vindec sufletește nu trebuie să am în jur veselie. Trebuie să cânt pentru mine. Eu când
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
dragul meu, ce boli vindec. Încerc să învăț lumea ce înseamnă a hori. Asta înseamnă doctor în muzică. Eu am făcut un doctorat despre hore. - Și ce boală anume vindecă horile? - Știi ce vindecă? Necazul, supărarea și amarul. Spun versurile: “horile-s de ‘stâmpărare, la omul cu supărare”. Horea se cântă pentru astâmpărare. Ca să mă vindec sufletește nu trebuie să am în jur veselie. Trebuie să cânt pentru mine. Eu când horesc nu horesc pentru spectatori, ci horesc pentru mine. Cine
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
audă? Locul trebuie sa fie prielnic, să aibă o energie pozitivă. Nu poți cânta oriunde. Degeaba m-aș pune să cânt aici. Și mai este ceva: omul câteodată cântă înlăuntrul lui. Nu se aude. În Maramureș există o denumire la hore. Îi zice “adâncată”. Se cântă dinlăuntrul, din adâncul sufletului. - Un poet englez zice că “melodiile auzite sunt dulci, dar cele neauzite sunt și mai dulci”. De aceea cântați atât de rar? - Sigur. Și chiar mă feresc. Ei vor să mă
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_artistul_grigore_lese_.html [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
porților de cetate. Ea a fost deschisă, a îmbrățișat pe oricine cu drag. Singurele vicii pe care și le recunoaște au fost răbdarea (și a răbdat multe) și dragostea - a iubit fără de măsură. România, băgată cu de-a sila în hora "Europei", omul care își pierduse totul (începând cu părinții, cu trecutul, cu rădăcinile, cu obiceiurile, cu iubirea de sine și de aproapele) era și el aruncat de pe o zi pe alta. Și pentru că îi era greu, arunca în jur tot
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_serbanescu_1491821011.html [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]
-
-n care satul era plin de viață, Unde câmpul, plin de oameni se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora Un prinos de bucurie pentru viața tuturora. Unde-s fetele-n altiță cu cozi negre ca și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 by http://confluente.ro/Ca_un_cant_de_inviere.html [Corola-blog/BlogPost/371257_a_372586]
-
pe apa pârâului din marginea satului, strigând în urma lui ca anul să fie ploios și plin de roade. Această dezgropare poate coincide cu ziua paparudelor, o altă tradiție populară, când, dacă este o zi călduroasă, participantele la ritual încing o hora și se udă una pe cealaltă cu apă, invocând din nou apariția ploilor pentru fertilizarea culturilor. Referință Bibliografică: Ana, / Stan Virgil : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 186, Anul I, 05 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stan Virgil
ANA, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 186 din 05 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ana_0.html [Corola-blog/BlogPost/367050_a_368379]
-
la ea în casă deseori ca să o bucur cu prezența mea și să îi țin de singurătate. Îmi spunea diverse povești cu iele- zânele nopții- așa le denumea, care, la diverse sărbători, la miezul nopții dansau și îi prindeau în horă pe flăcăii care își bătuseră joc de fecioarele din localitate și îi învârteau până nu mai aveau nicio putere și, în final, își dădeau sfârșitul. Pe mine mă impresionau poveștile ei și din ele extrăgeam pilde și poveți pentru mai
ACASĂ- FILĂ DE JURNAL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Acasa_fila_de_jurnal.html [Corola-blog/BlogPost/370867_a_372196]
-
alerge printre oameni, nevăzut, neauzit Să-i trimită la petreceri, să-i îndemne la iubit; Firul ierbii dă să țipe de atâta viață-n jur Râd copacii, primăvara îi îmbracă în ajur. Cearta este interzisă, munca nu își are loc Horă mare se încinge, toată lumea-i prinsă-n joc. În ulcioare se adună neaua ce a mai rămas Apa zânelor e bună fetelor la primul ceas. Animale nu se taie, este zi de-mperecheat, Iar femeile așteaptă să atingă un bărbat Drăgăstoase
DRAGOBETELE SĂRUTĂ FETELE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 by http://confluente.ro/violetta_petre_1456299133.html [Corola-blog/BlogPost/383951_a_385280]
-
la îndemână, a părinților către odrasle, chivernisirea nu era un moft, gogoașă sau himeră propagandistică (noile rânduieli abia se înfiripau și în lumea satelor) iar copiii își exibau naivitățile la aproape orice manifestare cu public (ulițe, școală, „cască gura” la horă, cete de colindători, cu ursul, cu brezaia, plugușorul etc), contactul cu altă lume și ieșirea în lume erau pentru săteni povești cu care adormeau seară de seară. Nici măcar difuzorul nu ne era la îndemână, iar despre televiziune abia câțiva ani
ÎNCEPUTURILE LECTURII ŞI CUM ÎŢI VINE POFTA DE EA ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 by http://confluente.ro/Inceputurile_lecturii_si_cum_iti_vine_pofta_de_ea.html [Corola-blog/BlogPost/367214_a_368543]
-
LA SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE de George FILIP VULTURUL CREȘTIN de fapt eu sunt un vultur carpatin cu aripi de la Dunăre la Tisa, să cânt pe românește, să mă-nchin pe unde-n veac românul plânsu-mi-sa. In limba românească pot doini, Hora unirii peste plai se-ngână, În românește voi mărșălui Încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013-2/ [Corola-blog/BlogPost/93475_a_94767]
-
Acasa > Cultural > Patrimoniu > MILENA MUNTEANU - MAESTRUL GRIGORE LEȘE LA TORONTO Autor: Milena Munteanu Publicat în: Ediția nr. 1676 din 03 august 2015 Toate Articolele Autorului „Horile-s de stâmpărare La omul cu supărare” Maestrul Grigore Leșe a venit la Toronto să ne aducă aminte că și atunci când viețuim „la capătul pământului”, sufletul ne rămâne tot acasă, la rădăcinile de păstori ale neamului. Că doar înțelegând, respectând
MAESTRUL GRIGORE LEŞE LA TORONTO de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 by http://confluente.ro/milena_munteanu_1438572178.html [Corola-blog/BlogPost/353234_a_354563]
-
alta decât Rodica Anghelescu, laureată la festivalurile Maria Tănase și Maria Lătărețu. Pe cele două mari artiste le-a îndrăgit din fragedă copilărie, și n-a precupețit nici un efort în a le duce pe mai departe doina și balada oltenească, horele și sârbele nemuritoare. Destinul a făcut să-i întâlnească pe cei doi, scriitorul Marin Voican-Ghioroiu, cel care a compus și muzica și îndrăgita noastră interpretă de muzică populară, și nu numai, fiind o soprană de coluratură foarte apreciată în lumea
O ARTISTĂ CU VALENŢE MULTIPLE de REXLIBRIS MEDIA GROUP în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 by http://confluente.ro/rexlibris_media_group_1492162195.html [Corola-blog/BlogPost/371722_a_373051]
-
-n care satul era plin de viață Unde câmpul plin de oameni, se trezea de dimineață. Unde mâini trudeau prinosul și înălțau bucuria Cerând Domnului s-ajute ca să le rodească glia Unde-s vremurile-n care pe tăpșan se pornea hora, Un prinos de bucurie pentru viața tuturora Unde-s fetele-n altița cu cozi negre că și mura Și cu ochi de iarbă verde, macul roșu însuși, gura. Unde-or fi astăzi țiganii ce cântau din alăute Muzici ce trezeau
CA UN CÂNT DE ÎNVIERE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ca_un_cant_de_inviere_0.html [Corola-blog/BlogPost/356883_a_358212]
-
Camelia a învățat limba germană și acum o redă refugiaților. Poartă cu mândrie costumul popular din localitate, costum moștenit de la mama sa, regretata profesoară Angela Bădescu, și deseori le prezintă străinilor o mică parte din identitatea ei, ducând și acolo hora și sârba muntenească. Lansarea a fost una cât se poate de atrăgătoare, într-un decor care a reușit să aducă aproape ceva din parfumul satului Arefu, datorită fotografiilor surprinzând elemente din lumea satului natal, a costumelor tradiționale cu mare vechime
POVESTIOARE DE ŢĂRĂNCUŢĂ de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 by http://confluente.ro/alexandru_marchidan_1471954704.html [Corola-blog/BlogPost/370726_a_372055]
-
greu; deși este soare, întunericul mă-nfașă. mereu; deși este rouă, tot lacrima spală obrazul uscat; deși uit de mine, de el, n-am uitat. Se zbenguie viața și-mi face cu ochiul să joc; cum m-aș aprinde-n horă, de-ar fi și el în ăst joc, dar stă deoparte și privește cum frunzele, timpuriu, cad, cum rugina din ele trece prin mine și încep să ard, cum timpul îmi râde ca veșnic stăpân, cum tot ce-i al
DEŞI UIT DE MINE... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 by http://confluente.ro/Desi_uit_de_mine_elena_spiridon_1338371212.html [Corola-blog/BlogPost/371149_a_372478]
-
Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 1345 din 06 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31 august- Ziua Limbii Române Zi superbă de toamnă, cu frunze ruginii și lumină de culoarea mierii, miros de alge și de mare, iar deasupra noastră hora pescărușilor care ne întâmpinau ca pe niște oaspeți de preț. Simțeau ei că ceva se întâmplă ... Era ziua și ora (în jurul oreelor 17:00), când cei veniți la sărbătoare se îndreptau spre Hotelul Rio din stațiunea Jupiter. Ne simțeam tineri
31 AUGUST-ZIUA LIMBII ROMÂNE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 by http://confluente.ro/floarea_carbune_1409981170.html [Corola-blog/BlogPost/365311_a_366640]
-
povești Ori de-un Făt-Frumos din tei Care s-a luptat cu zmei Din povestea fermecata. Dragă băiețel sau față, Iti trimit cu Poștă, ție, Mărțișor de poezie... DRAGOBETE Dragobetele voinic Fură fete pe colnic. Fură și le prinde-n hora Și le joacă-așa, vreo oră. Ba și două, măi băiete, Că-i frumos, și-i Dragobete. Dar și fetele îl plac Fiindcă este pui de dac; Fără băi, c-așa e datul Darul lui e sărutatul, Strânsul de mijloc
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 425 din 29 februarie 2012 by http://confluente.ro/Martisoare_pentru_mama_poezii_pentr_cezarina_adamescu_1330534948.html [Corola-blog/BlogPost/359743_a_361072]
-
Banu, președintele ASTROM, încurajat de comunitatea La Blouse Roumanie. Iată că zilei de 24 iunie, zi în care în mitologia românească sarbătorim Noaptea magică de Sânziene când se deschid cerurile și făpturi mitice, ireale, fantastice, albe, frumoase, binefăcătoare omului, dansează hore prin grădini, în timpul zilei și a nopții, i s-a adăugat un nou eveniment „menit să promoveze și să păstreze iia - acest simbol al culturii și spiritualității românești”. Referință Bibliografică: IIA ROMÂNEASCĂ / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
IIA ROMÂNEASCĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1439156856.html [Corola-blog/BlogPost/340244_a_341573]
-
poposind însetate pe trifoiul cu patru foi zâmbind sub poveri înrourate chemări depărtări visuri patimi adieri de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de raze călduțe prinse-n hora florilor de liliac pământ reavăn mirosind a pâine iubiri îngălbenite de păpădii roiuri de fluturi valsând agale prin dimineți de Paște ce poartă arome de tămâie și-un nesfârșit dor de bine... pe-un colț de pagină ruptă dintr-un
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Georgeta_resteman_florilegiu_georgeta_resteman_1368700542.html [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
treacă!” Dinspre munte iarna rece Cerne fulgi de promoroacă. Murmur..., veselie ca la nuntă, Vorba abia acum se leagă: Unul chiuie, cere-o bătută..., Cine poate să-nțeleagă?! Vec ina mea se aprinde, Și-n călcâie poartă foc: Fuge-n horă de se prinde, Printre alți-și face loc. Pe un umăr, chelnărița, Mi se lasă din greșeală; Of, ce ochi are Marița... Pieptul ei mă bagă-n boală! - Ia de gustă vin ales! N-ai să-l uiți, că-i
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]
-
a promis la trei neveste, Pân’ la toamnă că se-nsoară. Miezul nopții-acum se face; Doamne, când a fost aseară? Nu vezi unul ca să-mi plece!... Chirea plânge pe vioară. Când pe două corzi apasă, Jan e zmeu acum în horă: Ana lui e mai frumoasă!... O s-o ducă Ioanei noră. Chirea Ion a prins a zice “Sârba din Bălcești la vale” Că Dumitru-ncepe-a plânge: Are el un dor și-o jale. I Frunze cad și vântul bate, Când
AMINTIRI DIN CÂRCIUMIOARĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_din_carciumioara.html [Corola-blog/BlogPost/359802_a_361131]