834 matches
-
funcții magico-mitice sunt, pragul casei (ritualuri legate de naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
naștere și căsătorie), fereastra laterală (răpitul fetelor), vatra și hornul, locuri distincte, legate de vrăji, naștere, blesteme și prin horn se perindau în imaginația oamenilor vechi, vrăjitoarele, zburătorii, demonii și tot pe horn se stabilea legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
legătura cu cerul. Vatra și hornul erau legate indisolubil de o construcție elaborată, cuptorul, care ocupa un spațiu mare, Ș din cameră, compusă din cuptorul propriu-zis, peste care se zidea un loc de dormit la care se ajungea prin spatele hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
hornului, unde era cald, deoarece fumul și căldura treceau prin spațiul de dedesubt. În fața cuptorului era vatra, unde se făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
făcea focul, se fierbea mâncarea în oale de lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lut, se fierbea mămăliga în ceaun pusă pe pirostrii. Peste vatră era construit hornul (trei părți se sprijinea în construcția cuptorului, iar o parte, un colț, se sprijinea pe un stâlp - stâlpul hornului „unde lega mama o sfoară cu motocei...”. Hornul dădea direct afară, vedeai cerul. Cuptorul din lut, piatră, apoi cărămid arsă, era o instalație de încălzit, mult mai târziu au apărut sobe cu plită și sobe de încălzit. Dacă cuptorul a fost scosă din casă, încă mai vedem la
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
un loc de intrat în cămară, unde noi, copiii, dormeam noaptea. Casa nu era înaltă, un om mijlociu ajungea cu mâna la grinzi sau chiar la podul făcut din scândură de tei și lămbuită (nut și feder = una în alta ). Hornul sobei mergea până în podul casei unde avea două despărțituri pentru ca fumul să iasă în lături. Capătul ridicat al hornului acoperit și cu cele două deschideri laterale se numea ursoaică. Casa era acoperită cu stuf, dar nu ploua în ea. În
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
cu mâna la grinzi sau chiar la podul făcut din scândură de tei și lămbuită (nut și feder = una în alta ). Hornul sobei mergea până în podul casei unde avea două despărțituri pentru ca fumul să iasă în lături. Capătul ridicat al hornului acoperit și cu cele două deschideri laterale se numea ursoaică. Casa era acoperită cu stuf, dar nu ploua în ea. În ogradă mai era o casă veche bătrânească, mai mult pătrată cu o lai groasă și lată unde se putea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din bârne. Așezau talpa casei pe piatră și apoi puneau bârne care se încheiau la capete. Casele aveau, în general, o cameră și o tindă, iar altele două camere despărțite prin tindă. Din vechi, în case se făcea cuptor cu horn. Pe cuptor se putea dormi, iar în vatra lui se pregătea mâncare și aburul și fumul ieșeau pe horn încălzind cât de cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
general, o cameră și o tindă, iar altele două camere despărțite prin tindă. Din vechi, în case se făcea cuptor cu horn. Pe cuptor se putea dormi, iar în vatra lui se pregătea mâncare și aburul și fumul ieșeau pe horn încălzind cât de cât și cuptorul. Pădurile: au fost în Dobreana și sub margine, etc. Satul, dinspre Sud, începea de lângă Curtea lui Sterian și se întindea, în Nord, până la Vasile a Luchii (Bârgăuanu). Pârâul l-a apucat curgând pe unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de ardezie, o bijuterie a cartierului bogat - da, da, are și orășelul nostru unul, precum și o clinică ce nu se golea în acei ani de măcel mondial, două școli, una pentru fete, cealaltă pentru băieți, și o Uzină, enormă, cu hornuri rotunde care împung cerul și aruncă, iarnă sau vară, zi și noapte, trâmbe de fum și funingine. Ea ține în viață tot ținutul de când a apărut, la sfârșitul anilor ’80. Puțini sunt oamenii care nu lucrează aici. Toți sau aproape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2242_a_3567]
-
de umpleau tot spațiul ăla, iar în stânga, doar câteva, CD-urile ei. Urmează rafturi cu muzică și filme. Chiar în fața intrării, după ușa de aluminiu, e șemineul, a cărui coloană urcă alb, trece prin holul de la etaj și iese spre horn, coșul ăsta trage, bine gândit, fumul de țigară care se adună în camera mare, de jos, în dreapta e scara din lemn care urcă la dormitoare, în stânga șemineului e bucătăria, rafturi, frigider, aragaz, aparatură, în tot livingul, pe jos, e gresie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
paznic M-au lăsat c-un vraf de pene... Rar, le culegeam alene: Moșul Iene Răzbătea de prin poiene Să-mi dea genele prin gene. Și trudit Lângă vatră prigorit Privegheam prelung tăciunii... Umbre dese Ca păunii Îmi roteau pe hornul șui Leasa ochilor verzui. Și-mi ziceam în gînd: "Dar el, Melcul, prost, încetinel? Tremură-n ghioacă, vargă, Nu cumva un vânt să-l spargă; Roagă vântul să nu-l fure Și să nu mai biciuiască Bărbi de mușchi, obraji
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
fulgii moi, Cumpenind a somn, pe coate, Cu tot gândul sus, la el, Șoptii: "Melc încetinel, Cum n-ai vrut să ieși mai iute! Nici viforniță, nici mute Prin păduri nu te-ar fi prins... Iar acum, când focu-i stins, Hornul nins, Am fi doi s-alegem pene, Și alene Să chemăm pe moșul Iene Din poiene Să ne-nchidă: Mie, gene; Ție, Cornul drept, Cel stâng, Binișor, Pe când se frâng Lemne-n crâng, Melc nătâng, Melc nătîng!" III Dintre pene
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
heruvimilor, simțea că Păzitorii sunt ... aproape. În dimineața aceea, cerul era ca de lapte. Pe marginea drumului, copacii cu vârfurile legănate de vântul răcoros, se zgribuleau, încercând să-și ascundă goliciunea. Gerul era puternic, până și fumul care ieșea pe hornurile caselor tremura de frig. Bătrânul, îmbrăcat cu o haină peticită, cu blănița de la mâneci roasă, purta pe cap o căciulă de miel, cu marginile îndoite. Pe sub haina de iarnă, purta un pulover roșu, împletit, de pe vremea când buna sa soție
GHEORGHE A. STROIA: POVESTE DE IARNĂ – CE ŢI-AI DORI DE ZIUA TA, MOŞ NICOLAE? de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364548_a_365877]
-
bate un alizeu, Iar tu vii cu clipele eterne Și faci din mine un semizeu. Luceafărul bate la fereastră, Vântul suflă parcă dintr-un corn, Tu dispari încet în lumea ta albastră Și-un pescăruș își culcă zborul pe un horn. În mine dorința încă țipă, Îți văd sub lună eternul nud, Cerul face de lumină risipă Când clocotul iubirii îl aud. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Eternul nud / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul II
ETERNUL NUD de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361287_a_362616]
-
de-argint Iar vise și speranțe încerc să mi le culc În gândurile-astrale și murmur de colinde. Și-n casă lângă mine, în seara de Crăciun, Coboară câte-un înger în suflet cald și bun. Se furișează-n taină, prin hornul cel de sus Vestește bucuria, Nașterea lui Iisus. Iar stelele pe cer se-adună toate, toate, Ele trimit speranță la fiecare-n parte. Citește mai mult SEARA DE CRĂCIUN ÎN SAT DE MUNTEÎn satul meu de munte e seara de
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
și străluciri de-argintIar vise și speranțe încerc să mi le culcîn gândurile-astrale și murmur de colinde.Și-n casă lângă mine, în seara de Crăciun,Coboară câte-un înger în suflet cald și bun.Se furișează-n taină, prin hornul cel de susVestește bucuria, Nașterea lui Iisus. Iar stelele pe cer se-adună toate, toate,Ele trimit speranță la fiecare-n parte.... Abonare la articolele scrise de paula diana handra
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
nu se poate bucura orășeanul stresat. El se bucură doar să guste vitaminele din zarzavaturile aduse de țăran, din grădinile bogate și darnice ale țării. Zilele scad tot mai mult și vântul de miazănoapte începe să șuiere cu îndârjire prin hornuri. Păsările își părăsesc cuiburile. Lunca și pădurile, bătute de brumă, au început să capete nuanțe ruginii. Toamna s-a făcut stăpână peste natură. „Pe prispă, ca movili de aur, Stau păpușoii dezghiocați. Răsună mugetul de taur Pe câmpii goi și
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
tovarăș, care vesel pâlpâiește Și, prin flacăra albastr-a vreascurilor de aluni, Văd trecând în zbor fantastic-ale poveștilor minuni”. Ninge cumplit peste sat. Domneștiul pare a fi asediat de nămeți, îngropat în albul imaculat al zăpezii. Fumurile ies din abundență din hornurile caselor. Tablou de basm. Ninge ca-n poveștile fraților Grimm. Pe uliță, plugurile de zăpadă, făcute din scândură „de 10” și trase de trei sau patru perechi de boi, lucrează de zor și fac pârtie, ca să se poată circula. În
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > POLUARE... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 925 din 13 iulie 2013 Toate Articolele Autorului 13 Iulie 2013 Nu mai iese fum pe horn de mult, Am năcaz cu altă poluare, Dimineața de la cinci ascult Știrile și muzici populare... N-am ce face cu așa vecină, Nu suportă căștile-n urechi, O-nțeleg, nu are nici o vină, Toate cele ale ei sunt vechi... Mă
POLUARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364261_a_365590]
-
Am năcaz cu altă poluare, Dimineața de la cinci ascult Știrile și muzici populare... N-am ce face cu așa vecină, Nu suportă căștile-n urechi, O-nțeleg, nu are nici o vină, Toate cele ale ei sunt vechi... Mă uit la hornul negru, fără fum, Va fumega cumplit la iarnă iară- Vrând-nevrând sunt la curent de-acum Cu ce se-ntâmplă-n lume și în țară. Mereu îmi spune cu durere-adâncă, Se schimbă vremea, oasele mă dor, Dar vremurile maică, ele încă
POLUARE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364261_a_365590]
-
germanică, deci, în ochii mei care a văzut multe priviri, foarte reci, distanți, altă limbă. M-am născut a doua oară și mi-am reconstruit viața nu de la zero ci de la minus 20; de la fundație și până la ultima bucată a hornului de pe casă, am luat în mână fiecare cărămidă cu dragoste, curaj, cu voință, am întors-o pe toate părțile, am analizat-o, pipăit-o, mirosit-o, curățat-o, i-am căutat un loc unde am încercat s-o stabilesc cu
NOU ŞI UNIC ÎN FLANDRA – CURSUL DE LIMBA ROMÂNĂ. IOANA CHIRIŢĂ DUCE ROMÂNISMUL ÎN BELGIA de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363065_a_364394]
-
trăiau aceștia și se tot întreba ce îi făcea totuși atât de fericiți. Păși sfios și călcă lin Pe rogojina cea de paie, Și întreba, cu glas duios: -Atât aveți, doar o odaie? - Și-un pat, o masa și un horn, Asta e tot ce- avem, Dar suntem fericiți, sa știi, Și de la nimeni nu cerem. Dacă avem ce să mâncăm și noaptea unde să dormim, De avem haine de-mbrăcat, Mai mult, de ce să ne dorim? Că mult de ai, nu
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
Acasă > Versuri > Cuvinte > ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 1349 din 10 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului ELEONORA(LIDIA) DONDESI. Chemarea vântului Griul cerului coboară, Peste sate risipite, Câte un horn pe nara, Aruncă fum ce leagă, Că într-o joacă, Norii călători prin țară. Pe potecile pierdute, Trece vâtul șueră, Alungând cântările, Și chemând noienile. GRĂBITA TOAMNĂ Ceață deasa Bate-n poartă Peste frunzele Pădurii. Toamnă lasă Prea grăbita Poleiala
ELEONORA(LIDIA) DONDESI. CHEMAREA VÂNTULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1349 din 10 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367654_a_368983]