304 matches
-
dealului cu același nume. Cel dintâi este atestat pentru prima oară la 23 martie 1449, într-un act prin care Petru, voievodul Moldovei, întărește o parte din sat « în sus de Mănești ». Cu forma Mănești, satul este menționat în mărturii hotarnice și acte de vânzare la 1 iulie 1569, 3 octombrie 1587, 26 mai 1632, 15 septembrie 1636, 2 mai 1659, 15 mai 1585, 2 ianuarie 1660, 22 decembrie 1721, 1 august 1735. Cel de al doilea sat apare pentru prima
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
din timpul lui Bogdan Lăpușneanul, care întărește un act mai vechi, de la Ștefan cel Mare, precizând, între altele, că este vorba și de “un sat ce este pe Trotuș, anume Negoieștii...de-am hotărât moșia Negoiești”. Și într-o mărturie hotarnică a episcopului Leon, al Romanului, se precizează expres: “Această moșie Negoiești se împarte în opt bătrâni”, fapt preluat și de Radu Rosetti în lucrarea Pământul, sătenii și stăpânii în Moldova (1907). După mențiunea din epoca lui Ștefan cel Mare și
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fiii lor, Dumitrașco, Mirăuță, Toader, Grozava, Acsiniia și Vasilca, vindeau hatmanului Nicolae Racoviță partea lor de moșie din satul vecin Șurinești, astăzi Emil Racoviță, comuna Dănești. Fiul său, Toader Frimul din Dăncești, avea să îndeplinească și el calitatea de martor hotarnic încă de la 4 aprilie 1688. Până la sfârșitul secolului XVII, Frimuleștii dispar din Dăncești, căci atât ei cât și ceilalți răzeși din sat vând pământurile lor marelui logofăt Nicolae Racoviță, încât la începutul secolului al XVIII-lea, la 1709, ginerele lui
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
la 1846, și cea din lemn o mută în Dobroslovești, în 1852, unde se află până astăzi. Într-un alt zapis, din 1765, Andrei Racleș mărturisește că socrul său, Nicolae Tiron, era fiul lui Vasile Banul. Prin urmare, în unele hotarnici, Nicolae Tiron este numit Nicolae Banul, care trebuie să fie numele său real. Va fi purtat și el, din pricini deocamdată neștiute, numele socrului sau poate al mamei. Dacă privim spița genealogică îndeaproape, observăm că Neculai Banu Bu din genealogia
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Banu Bulubașa a avut două fete, una dintre ele fiind Anuța, născută la 1807 și căsătorită la 1825 cu Ion Frimu, fiul diaconului Ioachim Frimu de la Telejna. Avem informații despre el la 1845, căci în Vaslui îl însărcinează, ca în calitate de hotarnic, să măsoare o moșie a sulgerului Gheorghe Motăș de la Ipatele, anume Pojorăștii. Anuța sau Ana Frimu a murit în vârstă de 68 de ani, la 28 decembrie 1875. Ioachim a avut doi fii pe care-i cunoaștem: Ion care s-
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
profilul așezării fiind în consonanță cu specificul feudal al societății românești. Modul în care au fost realizate primele reprezentări grafice ale orașului trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor delimitarea moșiilor din jurul său (în partea dreaptă a Bistriței - Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care erau trimise cu raporturi de barieri la primărie, unde se plăteau taxele legale”. Din loc în loc, pentru separarea exactă a terenului urban de moșiile limitrofe, erau amplasate, de către inginerii autorizați de stat, pietrele hotarnice. Au urmat apoi, începând cu deceniile 8-9 ale secolului al XIXlea, ample lucrări de modernizare urbanistică și edilitară, coordonate prin intermediul Serviciilor Tehnice din cadrul fiecărei primării. Vom încerca, pe baza unei cuprinderi cvasigenerale, o amănunțită trecere în revistă a acestora: lucrări
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
vechiului cimitir evreiesc, a fost nelocuit. În mijlocul acestei suprafețe, descrisă de Costache Radu ca fiind „un câmp pustiu”, se aflau biserica Precista și ruinele fostei curți domnești, martori tăcuți ai legăturii cu trecutul. Planul realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel descrie un nucleu urban format „din circa 70-80 de case, ce ocupau partea centrală a promontoriului de terasă, cu o structură răsfirată și o singură grupare liniară de locuințe, situate pe axa nordsud”. Principalele edificii erau cele în jurul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada interbelică suprafața Bacăului a crescut tentacular fie prin parcelarea dirijată a terenurilor rezultate în urma exproprierii Țarinei orașului (cazul cartierului C.F.R., 1924), fie prin includerea în administrația urbană a localităților învecinate - târgul Podul de Fier, comunele Șerbănești, Letea Veche
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
bătăile-și rărește. "Și sufletu-mi pîn-n-a-ntins îmflatele-i aripe Spre-a stelelor imperiu întins ca și un cort, Nainte până corpu-mi să cadă în risipe, Nainte de-a se rupe a vieții mele tort, {EminescuOpIV 154} Rog cerul să-nmulțească hotarnicele clipe, S-urnesc pe umeri tineri imperiul ce-l port - Pe-a fiului meu umeri voiu pune pîn-trăiesc Imperiul gigantic, purpuru-mpărătesc. Dar viața are multe alunecușuri rele, Prea-mbie pe oricine cu chipul ei cel drag Și frâurile lumii să
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
lui Pavlișcev; se credea chiar că el se va însura cu pupila, dar totul s-a terminat prin faptul că aceasta s-a măritat din dragoste (și aș putea demonstra acest lucru cu cea mai mare precizie) cu un funcționar hotarnic, domnul Burdovski, la vârsta de douăzeci de ani. În această privință, am adunat câteva date precise, pentru demonstrație: cum tatăl dumneavoastră, domnule Burdovski, un om total lipsit de spirit practic, primind cincisprezece mii drept zestre pentru mama dumneavoastră, a renunțat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la cele două momente marcante din istoria învățământului tehnic universitar ieșean, promoția de ingineri hotarnici pregătită de Asachi între anii 1814-1818 și 1937, anul când facultățile cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înalta ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
din 14 aprilie 1411 este un fals <footnote bidem, p. 422-423; după grafie, limbă, formulare și conținut, documentul constituie un fals, întocmit în secolul al XVI-lea, pe baza actului autentic din 18 noiembrie 1409, căruia i s- a adăugat hotarnică. Dar o vamă nu se dădea cu hotare! footnote> , nici unul dintre urmașii lui Alexandru cel Bun nu l-a contestat ; dimpotrivă, au reconfirmat dania și au lăsat hotarele satului neatinse, care, în cea mai mare parte se păstrează și astăzi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Împărțirea în sate vechi și sate noi după formulele cu care sunt înscrise în documente nu trebuie absolutizată deoarece „în locuri cu populație mai deasă, toponimia minoră este reprezentată prin multe nume proprii” <footnote Ibidem, p. 68 footnote>, de exemplu hotarnica satului Vama din 1411. În hotarnicele din 1411, 1443, 1447, 1499, reluate în secolele următoare, în 1756 și 1785, care sunt reconfirmări pentru actul din 1411 <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>, sunt cuprinse „elemente topografice cu caracter durabil
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
noi după formulele cu care sunt înscrise în documente nu trebuie absolutizată deoarece „în locuri cu populație mai deasă, toponimia minoră este reprezentată prin multe nume proprii” <footnote Ibidem, p. 68 footnote>, de exemplu hotarnica satului Vama din 1411. În hotarnicele din 1411, 1443, 1447, 1499, reluate în secolele următoare, în 1756 și 1785, care sunt reconfirmări pentru actul din 1411 <footnote Vezi documentele de la sfârșitul capitolului. footnote>, sunt cuprinse „elemente topografice cu caracter durabil, munți, dealuri, râuri - și de caracter
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Dealul Frăsinelul, Strâmtura, la vale pe Suha, peste Moldova, pârâul Cetățel, Dealul Mare, pe obcina Dealului Mare, Obârșia Frumosului, Moldovița, Râul Deia, la Obârșia Deii, Dealul Paltinilor. Cu mici modificări aceste denumiri s-au păstrat până astăzi. De exemplu, față de hotarnica din 1411, în cele realizate în 1756 și 1759 apar elemente toponimice noi: Ascuțita ( munte ), Deia ( munte), Suha Mare, Toplița Rece, Vadul Cailor, Valea Seacă, Vadul Poienii. La anul 1778 este consemnat toponimul Poienile Miculile <footnote Vezi documentele de la sfârșitul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Bun, adeverit de uricul din 11 februarie 1447 dat de Ștefan Voievod, fiul lui Alexanru cel Bun, de uricul eliberat de Ștefan cel Mare la 13 noiembrie 1499 și ultimul, eliberat de Mihail Racoviță în 15 aprilie 1719, în baza hotarnicei făcute de Calistru, episcop de Rădăuți. Din documentul din 1756 aflăm și pe cei mai vechi locuitori din Vama, cunoscuți după nume: Mihail, popa din Vama, de 65 ani,Vasile Sasul, Pintilie Șistac, Grigore Badale, Axintie Leontieș, Ursul Balmoș, Vasile
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
Un loc de prisacă "popei Necoară". Cu siguranță că afirmația din documentul din 28 noiembrie 1399,prin care Iuga Voievod dăruiește lui Țiban două sate, unul pe Gârbovăț și altul pe Bârlad, s-ar referi la satul Tibănești, Jud.Iași. Hotarnica documentului menționat nu pătrunde pe teritoriul actualei comunei Tibănești, după cum se afirmă în Dicționarul Geografic al Jud.Iasi de către Al.Obreja la pagina 235, ci se limitează la bazinul hidrografic al Gârbovățului din comuna Tansa și deci la satul Tibăneștii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
al Demiurgului totul începe cu condiția oricărei forme, cu lumina deci. Însă până și această primă faptă, care e doar o condiție a delimitării, apare aici ca produs al ei: Dumnezeu desparte lumina de întuneric. El se comportă asemenea unui hotarnic: în materia vastă și indistinctă a Creației, el hotărăște despărțind, hotărnicind. În primele trei zile, Creația nu este altceva decât delimitare: în prima zi lumina este despărțită de întuneric, în a doua apele se despart pentru a face să apară
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
inscripția „Primului învățător, Gheorghe Asachi, școalele românești recunoscătoare” (fig 53av). Această reprezentare, ca și anii de pe emblemă și de pe revers (fig. 53rv), fac trimitere mai explicit la cele două momente marcante din istoria învățământului tehnic universitar ieșean, promoția de ingineri hotarnici pregătită de Asachi între anii 1814-1818 și 1937, anul când facultățile cu profil tehnic se desprind din structura Universității ieșene și devin instituție de învățământ superior de sine stătătoare. Înaltă ținută academică este sugerată și de aforismul lui Francis Bacon
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
65, iulie 2007, p.15-16. *Sărbătoarea zilei recoltei, nr.69, noiembrie 2007, p.15. *Mânăstirea Rafaila carte de interes, nr.71, ianuarie 2008, p.18-19. *Din presa vremii. “Semănătorul”l de la Bârlad făcea politică”, nr. 72, februarie 2008, p. 19. *Hotarnica dintre Rusia și Moldova, nr.73, martie 2008, p. 1 (5). * Acta Moldaviae meridionalis, nr.73, martie 2008, p.19-20. *Istoria limbii române - aducerea acasă a lexicului înstrăinat (interviu cu Mihai Lozbă, pe marginea lucrării „Romanitatea orientală în perspectivă eminesciană
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
această lume, chiar și de schismatici; era un număr mai mare de catolici, iar acum s-au redus simțitor, întrucât cei care nu pot suporta birurile mari, au fost constrânși să fugă în altă parte, mai ales în Transilvania, fiind hotarnici. Pentru a-l înlocui pe răposatul Pr. Falco la Câmpulung a mers Pr. Francesco Spera care se afla la Iași, în Moldova. Deoarece Pr. M.ș Francesco Silvestri da Castro se afla la Roma încă din decembrie 1644, pentru a
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
rugătoarele noastri, Condachie stareța și cu tot săborul de la sfânta mănăstire Socola, pe egumenul di Cetățuie, dzicând stareța și călugărițele di la Socola că moșie mănăstirii lor este hotărâtă și stâlpită dispre locul Cetățuii și au și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
și scrisori în semne, hotarnică, dar egumenul de Cetățuie trece piste semnile hotară și le împresură moșie și apuc de dijmuiește di pe locul Socolii în tărie lui. Si se plângu de mare strâmbătate, pentru că jăluiră că au mai dus hotarnici...dară egumennul de la Cetățuie ocărăști pe martori și sare să-i bată. Deci iată că vă poruncim să mergeți acolo și să chemați și pe egumenul de Cetățuie față...Si precum veți afla cu dreptati din scrisori și din marturii
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]
-
cele mai de preț pe care le aveau. La 16 iulie 1671, Gheorghe Duca voievod a fost nevoit să întărească lui Brâzdei și Hristodor, nepoții lui Leondar, vameș, stăpânirea asupra unei părți din satul Orgoești din ținutul Tutovei, a cărei hotarnică s-a pierdut când „Au mărsu Dumitrașco Cârnul postelnicul cel mare la mănăstire la Golia de au jecuit neguțitorii ș-au luat zapisele lor.” Simt, mărite Spirit, că mai avem de făcut doar câțiva pași prin curtea Goliei, după care
Ruga de seară by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91713_a_92842]