1,474 matches
-
Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume și italienizata, lucru care în acea perioadă se petrecea des ca urmare a influenței culturii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
Moise. C. Negruzzi, fin literat și cunoscător al mai multor limbii de circulație europeană, provine dintr-o familie de răzeși, având rădăcini care coboară până în secolul al-XVII-lea la marele logofăt al Moldovei, Gavrilaș Neniu(1667), cum se poate citi în hrisovul lui Alexandru Vodă. Se poate ca numele de Negruț să se fi format de la o poreclă dată străbunicului sau, Ianache Neniu (1740), ulterior devenită nume și italienizata, lucru care în acea perioadă se petrecea des ca urmare a influenței culturii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353103_a_354432]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > TOMNATICE DIALOGURI Autor: Valerian Mihoc Publicat în: Ediția nr. 1364 din 25 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Ea: Hrisovul toamnei scrie poemul iubirii, În prisovul dinților trecutului șoptește, Parcă frângându-și aripa împăciuirii, Gângurindu-și melancolia ne vorbește.. El: Ne șoptește despre iubiri amorțite, Vorbind vântului trecut, acum zbrunt, Parcă-i iubirea celui avut, ce nesimțite Are și nu
TOMNATICE DIALOGURI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353159_a_354488]
-
expresie, un colț de rai în care te farmecă interioarele caselor țărănești, obiceiurile și tradițiile populației acestei zone, portul, arta, cultura în general, muzeele și toate manifestările culturale tradiționale. Municipiul Câmpulung Moldovenesc este, pentru prima oară, atestat documentar într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411, prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
culturale tradiționale. Municipiul Câmpulung Moldovenesc este, pentru prima oară, atestat documentar într-un hrisov al lui Alexandru cel Bun de la 1411, prin care Mănăstirea Moldovița primea satul Vama, situat mai jos de „satul Câmpulung”. De atunci, sunt numeroase documentele epocii, hrisoavele ori uricele din vremea lui Ștefan cel Mare, Bogdan cel Chior, Petru Rareș, cel care a dăruit mănăstirilor munți și văi din ținutul Ocolului. Deci, grație acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
acestor înscrisuri, se observă că Ocolul Câmpulung Moldovenesc este cunoscut foarte bine epocii în cauză, dar începuturile istoriei îndelungate a așezării Câmpulung, potrivit cercetărilor unor istorici ca Dimitrie Cantemir, T.V. Stefanelli ori Theodor Bălan, se plasează dincolo de datele menționate în hrisoave. În acest sens, au fost descoperite urme ale activității omenești, în zona Capu’ Satului, care atestă epoca fierului și a bronzului încă din sec. II-III î.H. În apreciata sa lucrare, „Descriptio Moldaviae”, Dimitrie Cantemir evidenția faptul că „această zonă
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
flori și arbuști, o troiță și o fântână rețin atenția călătorilor. Mânăstirea Căpriana, una dintre cele mai vechi din Moldova, se află într-un cadru de natură pitoresc din Codrii Lăpușnei. A fost construită în anul 1429, după cum atestă un hrisov prin care domnitorul Alexandru cel Bun îi dăruia soției sale Marena „Mânăstirea de la Vișnăvăț, unde este igumen Chiprian.” Vișnăvăț este numele unui pârâu care curge pe lângă mânăstire. Alexandru cel Bun i-a acordat statut de mânăstire domnească. Inițial a fost
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
marcheze renașterea orașului nostru. Dragășaniul să ajungă repede, la fel de frumos ca această clădire nouă a Primăriei, așezată nu departe de cea dărâmată cu păcat în anii din urmă ! Drăgășaniul să-și regăsească valorile adevărate în tradițiile sale seculare, surprinse în hrisovul domnesc de naștere adresat pârcălabului Fârtat, iar locuitorii acestor ținuturi, proprietari de vinuri și hărnicie să devină prosperi, așa cum ne aminteam noi din copilăria noastră. Dumnezeu să ne ajute! Ileana și Mugur Isărescu, cu părinții, frații și neamurile lor, toți
GUVERNATORUL BĂNCII NAŢIONALE A ROMÂNIEI MUGUR C. ISĂRESCU-LA 65 ANI, ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357494_a_358823]
-
lacului artificial al parcului... Ultimele zile, deosebit de aglomerate în activități profesionale, mi-au permis o „fugă” până la Ruginoasa pentru a vizita Palatul domnesc al lui Alexandru Ioan Cuza, construit în 1811 și aparținând, inițial, familiei Sturza. Atestată documentar într-un hrisov din anul 1596, localitatea este situată între orașele Târgu Frumos și Pașcani. Aici s-a născut, la 3 februarie 1898, Gheorghe I. Brătianu, cunoscut istoric și om politic, profesor universitar, membru al Academiei Române, victimă a regimului comunist din România. Voi
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358547_a_359876]
-
Se naște din gânduri ,se înalță spre bolti se pierde în cerul pierdutelor porți cade-n izvorul iubirii eterne nu are stare și nu are vreme intra în visuri,intră în trăire cuvânt de cuget,cuvânt de iubire hrănit de hrisoave ,din cărți prăfuite raze de soare din lumi rătăcite răspunde omenirii,cu inima curată versul lui ,o scânteie,ce bate în poartă... Cine-i poetul?...V-ați întrebat vreodată? Pierdut în nisipuri,în nopți tălmăcite la umbră tăcerii,în ierbi
CINE-I POETUL? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358998_a_360327]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Gloria Limbi Române, poem de Al Florin Țene / Al Florin Țene : Confluențe
GLORIA LIMBI ROMÂNE, POEM DE AL FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 950 din 07 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360407_a_361736]
-
răscruce de vreme! Să-ți pui doruri în poeme și nemurirea în cuvânt! Raza gândurilor tale pe mulți rivali i-a deranjat, de și-au dus sufletu-n păcat. Dar tu ai astrală cale! Ne-ai lăsat comori ascunse în hrisov de idealuri, pentru doruri necuprinse! Noaptea, când răsari din dealuri, scriu sentimente nespuse, pe ale iubirii valuri! © Maria Filipoiu Poveste fără sfârșit De-un veac te-aștept fără-ncetare, Luceafăr blând, plecat să îmi aduci cunună din raze de soare
MIHAI EMINESCU de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360511_a_361840]
-
ROMÂNEȘTI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 117 din 27 aprilie 2011 Toate Articolele Autorului Națiunea Daco-Română, ca cea mai încercată și mai prigonită dintre Nații, și-a împletit logodna veșniciei, pecetluindu-și Destinul cu sângele mucenicesc pe Hrisovul heruvimic: în dor și suferință, în crez și îndurare, în chin și sărbătoare, în frângeri și înălțări, în tăceri și mărturisiri, în așteptări și împliniri, în înfricoșări și extazuri, în bocete și psalmi, în jale și hori, în apusuri și
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
durere și-a poleit raze de soare. Din frângerea mâinii torturate și-a pus peste ponoarea sufletului mângâierea pentru cei din jur. Acasă și-a lăsat mireasa tinereții, prigonită de legefii minciunii, dar inima sa primenită de ninsoare a primit hrisovul binecuvântării. Stihul credinței i-a topit în psalmi biruinței, Liturghia Învierii. Mi-i tristă această noapte, cu zornăit de fiare,/ m-apasă ca o piatră trecutul izgonit;/ vin amintiri din vreme și calde ca un soare,/ vin să-mi aducă
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
Carpaților Meridionali, din ținutul Gorjului și până în țara Hațegului. Cel mai important document scris despre Valea Jiului este un act de danie al regelui Vladislav I al Ungariei către cneazul român Mihail Cânde, datând din anul 1493. Este scris în acest hrisov că boierul Mihail Cânde stăpânește moșiile aflate pe teritoriul de azi al Petrilei (Peterella), Maleia, lângă Petroșani (Malee), Rotunda, lângă Petroșani sau după unii autori Lonea (Ratond), Câmpul lui Neag (Nzakmezeu), Morișoara, în Vulcan (Marisowar), iar puțin după aceea, în
DATA DIN CALENDAR CARE A ÎNDOLIAT VALEA JIULUI (PARTEA A DOUA) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1779 din 14 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359974_a_361303]
-
gustul mierii și vânturile veacurilor și mirosul câmpiilor. Rostiți un cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. ---------------------------------------- Al Florin ȚENE Cluj-Napoca 30 August 2013 (de Ziua Limbii Române) Referință Bibliografică: Al Florin ȚENE - GLORIE
GLORIE LIMBII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360002_a_361331]
-
și 2015. (George ROCA - Rexlibris Media Group, Sydney, Australia) *** DE LUAT AMINTE (post scriptum, la cartea COPILUL NEDORIT) Frumoasă carte, bine scrisă, în dulcea limbă românească, Ce bine-ar fi, să faci cumva, ca foarte mulți să te citească! Așa hrisov, cu-atâta miez, cu unduirea sa ușoară, Ce bine-ar fi, dar cui să-i spui, predat să fie în școală. Atâți din cei pătrunși în clasă, tentați să urce între glorii, De-ar vrea s-o facă-ar învăța
ION C. GOCIU de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/359991_a_361320]
-
moarte / Decât un nume adunat pe-io carte / Și care tânăr să le urci te-așteaptă, / Cartea mea-i, fiule, o treaptă“. Tudor Arghezi subliniază legătura dintre generații și responsabilitatea urmașilor față de valoarea artistică primită din partea înaintașilor. Dar cartea reprezintă „hrisovul cel dintâi“, adică documentul care atestă mutația petrecută în viața robilor pământului, din planul material în cel spiritual. Această schimbare epocală, de transformare a sapei în condei și a brazdei în călimară, s-a datorat muncii de veacuri a robilor
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
din sate au fost aservite sau cumpărate de mari familii feudale. În baza lui ius eminens, după constituirea statelor feudale, domnul le-a recunoscut aceste drepturi de proprietate asupra satelor. Satele mănăstireștierau proprietatea mănăstirilor și erau administrate de egumenul mănăstirii. Hrisoavele de imunitate privind satele mânăstirești erau mai largi decât în cazul satelor boierești. Satul Domnești de pe valea râului Doamnei a aparținut mănăstirii Argeș. Iată ce scrie într-un document emis la 4 aprilie 1523 (7031) din Târgoviște (este cea mai
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
de o serie de scutiri fiscale. Sloboziileerau o categorie de sate constituite în secolele al XIV-lea - al XVIII-lea, fie pe pământ domnesc, fie mânăstiresc/boieresc, din voința domnului pentru scopuri precis determinate. Acestor coloniști li se acordau prin hrisoave domnești scutiri la dări și de munci datorate proprietarului terenului pe un anumit timp determinat, de la unul la zece ani, cu excepția birului și a îndatoririlor militare. Regimul judecătoresc și administrativ al sloboziilor era foarte asemănător cu cel al obștilor sătești
SEMNIFICATII ALE SATULUI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340707_a_342036]
-
gentilică, grupul juraților era alcătuit din rudele părților pentru care aceștia jurau, mai apoi, în cadrul obștilor sătești, alături de rude, în grupul jurătorilor, puteau fi incluși vecinii și ceilalți membri ai obștii. În statul feudal acordarea acestei probe se făcea prin hrisov domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba putea să ia legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să renunțe la probă și să o defere părții adverse). În
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
domnesc în care se utiliza sintagma „i-am dat lege”. Partea căreia i se încuviințase proba putea să ia legea (să admită proba) sau să se lepede de lege (să renunțe la probă și să o defere părții adverse). În hrisovul de încuviințare a probei se menționa numărul jurătorilor, iar în unele cazuri erau încuviințați nominal (jurătorii pe răvașe). Jurătorii trebuiau să fie de o seamă cu cel pentru care jurau (aceeași categorie socială). Jurătorii depuneau jurământul într-un cadru solemn
OBŞTEA SĂTEASCĂ de GEORGE BACIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340705_a_342034]
-
drumului dintre cele două foste prime capitale ale Țării Românești, Câmpulung și Curtea de la Argeș, la marginea râului Doamnei, la o aruncătură de băț de suspinul Anei lui Manole. Aici, în această vatră de istorie basarabă, atestată documentar printr-un hrisov al lui Radu de la Afumați, emis la 4 aprilie 1523 , în 1940 existau trei muzee: a) de antichități, înființat la 5 noiembrie 1938, cu un local propriu, la biserica „Buna Vestire” și cuprindea obiecte de artă feudală, cărți vechi, rare
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
trebuincioase. Ele presupun preocupări minime de alfabertizare cu caracter ceva mai general, inițiative ca la curtea domnească sau pe lângă instituțiile monahale să existe oameni care să știe să scrie și să citească documente, să întocmeacă scrisorile diplomatice, să conceapă diferite hrisoave, să alcătuiască corespondența comercială, să pregătească slujbași pentru punctele vamale ale țării, pentru diferitele dregătorii, etc. Biserica avea de asemenea nevoie de elemente bine pregătite spre a ține piept, a contracara campaniile propagandei catolice, care începuse să se infiltreze și
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
În zona orașului Câmpulung se găsesc mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele de Crucea Jurământului". Avem aici dovada sigură că
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]