246 matches
-
din care citează. 3. Eugen Relgis, Umanitarismul și Internaționala intelectualilor, Ed. Viața Romînească, 1922, passim. 4. ,,Amurg”, loc. cit. 5. Printre scriitori și artiști, Ediție de Simion Bărbulescu, Ed. Minerva, 1988, p. 109. Dincolo de scepticism 1. Vezi: Octavian Lazăr Cosma, Hronicul muzicii romînești, vol. 8, Ed. Muzicală, 1988, p. 23. 2. Cf. Constantin Bacalbașa, Bucureștii de altădată, vol. 1 (1871-1877), Ed. Eminescu, 1987, p. 76-77. 3. Bock [Tudor Arghezi], ,,Metoda experimentală în politică de Panait Mușoiu”, în ,,Facla”, 2, nr. 17
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost președinte al României), „... carte dintr-o viață în acțiune ...” (Prof. dr. Marian Petcu - București). VOLUME * „Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40 (mărturii, documente, foto -album)” (Ed. PIM, Iași, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogdănescu, Cronica, 2010). * TV.V Vaslui România, Europa (Filă de istorie, presă și cultură), ed. PIM, Iași, 2011, 256 p. (O istorie culturală). * MARIN 70 (70 de autori, 70 de mărturii, 70 de autografe pentru 70 de ani
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
năzuințe 1908 2008, Volumul II întregit și îmbogățit, ed. SFERA BÂRLAD 2009: Oameni cu adevărat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. Simion Bogdănescu, Revista CRONICA, revistă de cultură, serie nouă, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Iași: Un hronic ... modern, pag.10 . Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, nov. 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-Bârlad) Axă cultural informațională, Editura PIM, Iași, 2009, 416 pag. Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
rafturile decât într un târziu, la inițiativa mea, cu cele zece volume din Istoria românilor de Iorga și cu cele paisprezece din Istoria românilor din Dacia Traiană a lui Xenopol; privind pe români, nu cred să fi posedat altceva decât Hronicul vechimei a Româno Moldo-Vlahilor de Cantemir și Istoria contimporană a României de Titu Maiorescu: nu-i lipseau Memoriile prințului von Bülow, dar tot eu l-am făcut mai târziu pe tata să le adauge pe cele ale lui Marghiloman. Pe
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
prelucrare a conținutului textului și de organizare a ideilor. Progresul se realizează mai ales în limitele 6 - 8 puncte, fapt datorat insuficientei dezvoltări a capacității de sintetizare a ideilor. Proba nr. 4 - Comunicare orală Material: Fragment citit din L. Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor (Anexa 10). Desfășure: După lectura textului, se distribuie fișele cu ghidul de lucru. Elevii formulează răspunsurile adecvate individual și le prezintă oral. Rezultate obținute la proba orală - prezentare comparativă Punctajul obținut la proba orală evidențiază o creștere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat iarăși unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor) Ghid de lucru: 1. Rezumă subiectul textului. 2. Explică taina pe care copilul o ținea ascunsă „sub trei lacăte și șapte peceți”. 3. Explică sensul afirmației: „cât de ales este creștetul meu, sub tăria cerului”. 4. Povestește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
și locuri memoriale la Fălticeni, Editura Bucovina istorică, Suceava, 2002. Dolinescu, Elisabeta, Mihail Gr. Poslușnicu, Editura Muzicală, București, 1984. Emandi, Emil, Vasile Cucu, Mihai Ceaușu, Suceava. Ghid de oraș, Editura Sport-Turism, București, 1989. Gafencu, Ghe., Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Gafencu, Mioara, Sorin Gafencu, Colegiul Național Nicu Gane, Editura Opinia fălticeneană, Fălticeni, 2004. Giurcă, Gheorghe
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Botoșani, Fond Liceul de Fete "Regina Maria", Dorohoi, dosar 1/1922. 127 Idem, dosar 3/1924, f. 16. 128 M. Iacobescu, Ghe. Gafencu, Liceul Nicu Gane Fălticeni, Monografie, Întreprinderea Poligrafică, Suceava, 1970 și M. Gafencu, Colegiul "Nicu Gane" 133: (1870-2003) hronicul cu o addenda până la centenar cu popasuri în crugul a încă 33 de ani depășind fruntariile dintre veacuri și milenii, Opinia Fălticeneană, Fălticeni, 2004. 129 Anuarul Liceului Nicu Gane din Fălticeni, pe anul școlar 1930-1931 și 1931-1932, Tipografia M. Saidman
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
altele, o analiză a cauzelor care ar fi putut duce la destrămarea sa. Am insistat și asupra posibilităților popoarelor asuprite de a-și recuceri libertatea. REPORTER: O altă lucrare importantă pentru istoria românilor prin ideile pe care le susține este „Hronicul vechimei a romanomoldovlahilor”, scrisă în perioada 1719-1722. DIMITRIE CANTEMIR: Este bine că amintiți și despre această lucrare care cuprinde istoria noastră până la descălecare deoarece susțin ideea cronicarilor, anume originea comună a tuturor românilor. Am muncit mult pentru redactarea acestei lucrări
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
altor limbi, cum s-au zis și mai sus, tot romani îi ținem, că toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură”. Despre românitatea moldovenilor și unitatea poporului român vorbește și Dimitrie Cantemir în două lucrări: Descrierea Moldovei și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În 1717 Dimitrie Cantemir elabora și o scurtă lucrare numită Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și unitatea poporului român vorbește și Dimitrie Cantemir în două lucrări: Descrierea Moldovei și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În 1717 Dimitrie Cantemir elabora și o scurtă lucrare numită Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate fiind de noi în limba latinească scrise și alcătuite, socotit-am că cu strâmbătate, încă și cu păcat va fi de lucrurile noastre de ciia înainte
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
sine coincid surprinzător cu cele sadoveniene. De o parte, muntele sacru sadovenian și "țara de dincolo de negură"; de alta, la Blaga, muntele mitic, nu mai puțin impregnat de taine. La capătul vederii muntele era pentru mine o margine, marginá lumii... (Hronicul și cântecul vârstelor). Un Blaga interiorizat, "mut ca o lebădă", cultivă coborârea reculegere în inele mâhnit, atitudine nu mult diferită de muțenia-înțelepciune a lui Sadoveanu. Ce distanțe psihice, apoi, între autorul "Jderilor" și E. Lovinescu, foști colegi de clasă la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
George Muntean, Nicolae Pomohaci, Viorica Panaitescu, iar din Cernăuți - Maria Toacă și Ștefan Hoștiuc. Din cuprins: Anul jubiliar 2002 în oglinda retrovizoare, cu trei subcapitole: evocări, jubilee, vernisaje, simpozionul „Bucovina - file de istorie”, „Luna Bucovinei (articolul este inserat în rubrica Hronicul Filialei). Citim din revistă interviul luat de Ștefan Hoștiuc directorului Centrului de Studii „Bucovina” al Academiei Române, Dimitrie Vatamaniuc și portretul realizat de Mina Cionca pictorului bucovinean Epaminanda Bucevschi. La agenda culturală 2003 - programul de activități științifice și cultural artistice ale
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
neamul moldovenilor, ilustrând distincția dintre moldoveni și munteni; cu toții aveau Însă aceeași origine romană. Pe la 1720, cel mai erudit dintre moldoveni, Dimitrie Cantemir (1673-1723), fost principe al Moldovei, tratează aceeași problemă a originilor Într-o amplă și documentată lucrare intitulată Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor: moldovenii și vlahii (românii din țara Românească) sunt așezați Împreună În directa descendență a romanilor. Faptele istorice erau — sau păreau — simple. Dacia a fost cucerită de romani, În vremea Împăratului Traian, prin două războaie, purtate În anii 101-102 și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ceea ce este vechi, perimat de ceea ce este nou și de a-l promova pe acesta din urmă, se circumscrie ideologiei marxist-leniniste a partidului nostru, o ideologie care implică, în primul rând, creativitate.“ (Convorbiri literare, ianuarie 1978) COSMA Mihail „Al României - hronic, viu pe zare Și comuniștilor - de aur - promotor, Să-l dăltuim cu har nemuritor!“ („Marea insurecție“, Orizont, 22 august 1975) COSTACHE Maria „În acest important moment de istorie românească, comuniștii de la ziarul România liberă și de la revista Magazin dau expresie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
p.86, 89, 95, 106 -CONSTANTINESCU, T.RADU, Tema cu variațiuni, Ed. Junimea, Iași, 1986, p.44, 55, 64, 126, 129, 171. -PASCU, GEORGE - SAVA, IOSIF, Muzicienii Iașului, Ed. Muzicală, București, 1987, p.130, 140, 147. -BOȚOCAN, MELANIA - PASCU, GEORGE, Hronicul muzicii ieșene, Ed. Noel, 1997, p.228, 229, 258, 261, 274. ARTICOLE: -ACKER,CONSTANTIN, Prof. Ludwig Acker, Curriculum vitae, Iași, 2003, 2p. mss (în arhiva autorului). AGACHE, ION (1923-2002) ECONOMIST Conf. univ. dr. Ion Agache a slujit cu vocație și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
ALEX, Când artistul îl ia pe Om cu sine..., „Monitorul” (Iș.), nr. 258 (3158), 12 noiembrie 2001, p. 6A. -VASILIU, ALEX, Unde ne sînt compozitorii?, „Monitorul” (Iș.), nr. 39 (3236), 18 februarie 2002, p. 6A.BOȚOCAN, MELANIA și PASCU, GEORGE, Hronicul muzicii ieșene, Editura Noël, Iași, 1997, p. 359. -PASCU, GEORGE și SAVA, IOSIF, Muzicienii Iașului, Editura muzicală, București, 1987, p.164 ARTICOLE: -ZABORILĂ, MIHAI, Deschiderea stagiunii fără George Popa, „Flacăra Iașului” nr. 583, 7 septembrie 2002, p. 4. -TĂBĂCARU - HOGEA
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
A încetat din viață la 20 noiembrie 2001 și a fost înmormântat în Cimitirul Eternitatea din Iași. REFERIRI EXTRASE: -COZMEI, MIHAI, 125 de ani de Învățământ artistic de stat 1860-1985, Iași, 1985, p. 172174, 190. -BOȚOCAN, MELANIA și PASCU, GEORGE, Hronicul muzicii ieșene, Editura Noël, Iași, 1997, p. 329, 359. -Anuarul Conservatorului de Muzică „George Enescu” din Iași (1960-1970), p. 534. -ZABORILĂ, MIHAI, Licăriri, Editura EROTA, Iași, 2002, p. 103-105. -SOLOVĂSTRU, CORNELIU, Popovici Tiberiu (19242001), Iași, aprilie 2002, 3 p. mss
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
Prefață Viața artistică a Iașului, cu împlinirile și scăderile ei, a fost sistematic evocată de istorici specializați, fie în domeniul muzicii (Istoria teatrului în Moldova de T.T. Burada, Hronicul muzicii ieșene de M. Boțocan și G. Pascu), al teatrului (același T.T. Burada, dar și N. Barbu cu ale sale Momente din istoria teatrului românesc și, mai recent, N. Dănăilă cu Magia lumii de spectacol), al artelor vizual (V. Ciucă
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de a analiza căința produsă de o crimă, făcută din motive mistice. Viermii pământului prezintă insuficient dramele miniere (Diplomatul, Tăbăcarul și Actrița evocă tăbăcăriile), Pescarii dă amănunte asupra vieții pescărești. AL. O. TEODOREANU Hronicul măscăriciului Vălătuc e o pastișă în felul balzacienelor Contes drolatiques susținută pe o mare capacitate de a face "joyeusetés". Al. O. Teodoreanu tratează cazuri de stricăciune și de amabilă ticăloșie de la începutul secolului XIX în limba mai veche a lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
găsește în tiparul folcloric - ca și în poezia pentru copii - bune modalități de a se exprima, între limitele inerente: „Nu mi-ajungi, abia te-apuc,/ Și de tine-s beat-năuc/ Și te sorb ca din uluc” (Cântec de răcoreală). Dacă Hronic și Zburătorul de larg, ambele tipărite în 1965, sunt cărți ratate, ilustrând conjunctural o tematică socio-politică, din volumul Pădurea de cleștar (1967), și el eclectic, se reține ciclul Circul și poemele cu pitici, dedicate copiilor, care impresionează prin prospețimea limbajului
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
București, 1958; Poezii, pref. Ion Vitner, București, 1959; Atenție, copii..., București, 1961; Copiii cartierului, cu ilustrații de Perahim, București, 1961; De dragoste, București, 1961; Povestea Ioanei, București, 1963; Băiatul cu poveștile, București, 1964; Poteca lunii, pref. Radu Popescu, București, 1964; Hronic, București, 1965; Zburătorul de larg, București, 1965; Pădurea de cleștar, București, 1967; Țărmul singuratic, București, 1968; Versuri, I-II, București, 1969; Platoșa duratei, București, 1973; Poezii pentru copii, pref. Radu Boureanu, București, 1975; Nebunul regelui, pref. Mihai Gafița, București, 1976
THEODORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290159_a_291488]
-
În 1937 primește Premiul Național pentru proză. La sfârșitul anilor ’50, ca urmare a epigramelor sale de circulație orală cu aluzii la regimul comunist, este arestat și condamnat, ieșind din detenție în 1962. Cea mai importantă carte a lui T., Hronicul măscăriciului Vălătuc (1928; Premiul Academiei Române), scrierea lui de debut, este singulară în proza artistă și umoristică românească din perioada interbelică. Genul proxim al celor opt texte - unele în proză, altele în versuri și fiecare de altă factură stilistică, având ca
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
livresc și al întâlnirii pseudodocumentului cu fantezia este imaginea unei Moldove deopotrivă verosimile și fabuloase, surprinzând prin predispoziția potatorică și gastronomică și prin manifestările ei libertine. Asemănătoare, prin rafinamentul aluziei licențioase și prin jocurile lingvistice, balzacienelor Contes drôlatiques, narațiunile din Hronicul... se înscriu totodată în paradigma universului și tipologiei lui François Rabelais. Scriitorul român plăsmuiește aici figuri memorabile (Toader și Costache Zippa, Marghiolița, „neobositulu Kostakelu” ș.a.) și o atmosferă inconfundabilă de patriarhalitate medievală, cu infiltrații levantine și de jovialitate sudică. Compuse
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]
-
de povestitor, pentru a ne apropia de sfârșitul ei, plin de vesele peripeții” - Pursângele căpitanului). Procedarea e „postmodernă”. Câte ceva din ea se întâlnește și în prozele ulterioare, ca și în epigrame, chiar dacă nu se mai ating decât rareori performanțele din Hronic...: volumele Mici satisfacții (1931), Un porc de câne (1933) și Bercu Leibovici (1936), unde reconstrucția trecutului e înlocuită de schița de moravuri contemporane (Manevre, Berzele din Boureni, Alegeri libere) sau de efigia lingvistică a unor caracteristici etnice zonale (La Blaj
TEODOREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290137_a_291466]