247 matches
-
etnologi că ar fi una din acele urme care conduc până la substratul precreștin al folclorului românesc. Este vorba de sintagma lerui ler, cu variante în care ler rămâne elementul principal. Istoricul abordărilor începe cu semnalarea făcută de Dimitrie Cantemir în Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor și continuă și astăzi, fără însă a se fi făcut vreo lumină în tot acest mister care se încăpățânează să însoțească obiceiurile noastre de Crăciun. Inconsistența hermeneuticii face ca Dicționarul Academiei să se mulțumească cu o cuminte consemnare
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
cu școala, cu toți acei care doresc să contribuie, în măsura posibilităților, la promovarea românismului, a literaturii și culturii noastre naționale". Dincolo de unele naivități de tehnică literară din poeziile publicate, dincolo de unele arhaisme conservate în limbă (v. rubrica intitulată " Din hronicul Societății Scriitorilor Români", s.n.) este de văzut efortul nobil al confraților noștri din Bucovina de Nord de a menține vie ideea de cultură românească, în condiții deloc prielnice, până în prezent cel puțin. "Vreau să cred, scrie Ilie Tudor Zegrea în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12058_a_13383]
-
sau progresiști, cum a început să se spună. Și destui agenți ai Gestapoului ori Siguranței." (pag. 382) Iată-l, de pildă, pe finul oenolog și gastronom Al.O. Teodoreanu, pe veselul epigramist și atentul prozator Păstorel - mai cu seamă cel din Hronicul Măscăriciului Vălătuc - într-un recital deopotrivă scrobit în glumă și destins în seriozitate. Invitat fiind la un mic dejun de Paul Morand, ambasadorul Franței la București, acesta se cramponează - excesiv - de pasabilul detaliu al mănușilor: "În zadar am încercat să
Memorie versus memorialistică by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8776_a_10101]
-
care locuiesc dincolo de Dunăre, în care, pentru întâia oară, sunt considerați �Traci romanizați" dintr-o �ramură a poporului român" - adică Români - cei care, în sudul balcanic, vorbeau o limbă de origine latină. Recunoaștem în aceste idei tezele lui Dimitrie Cantemir (Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor), ale lui Gh. Șincai și (poate chiar prezența) lui Petru Maior, cu care Aromânii cultivați luaseră contact la Viena și la Buda. De altfel, cealaltă lucrare a lui Gheorghe Roja, Măiestria ghiovăsirii românești cu litere latinești care sunt
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
Idiomele locale aromânești (ca și �meglenoromâna") se integrau în limba română comună. Aromânii (�Macedo-Românii") ca și �Megleno-Românii" și Vlahii deveneau �frații" buni ai Românilor. Ceea ce istoricii numesc �imaginarul național românesc modern" era, în bună parte, construit. Unitatea �Romano-Moldo-Vlahilor" înscrisă pe �hronicul" lui Dimitrie Cantemir se realiza, istoric (�vechimea") și geografic. XI. La această nouă situație ideologică, reacțiile politice ale autorităților ecleziastice și culturale grecești nu au întârziat să se facă simțite. Anateme ortodoxe (împotriva lui M. Boiagi), acuzații de �atentat" la
Multiculturalism, alteritate, istoricitate by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14936_a_16261]
-
De ce îmi aduc aminte de acest lucru? Pentru că, zilele trecute, mi-a căzut în mână întâmplător cartea lui Al. O. Teodoreanu, zis și Păstorel, intitulată GASTRONOMICE, în care apar unele proze scurte dintr-o cronică mai veche a scriitorului, plus HRONICUL M|SC|RICIULUI V|L|TUC, lucrare de bază. Scriitorul a murit înainte de a vedea această carte apărută, - carte care este una de bucate, un pretext doar pentru spumoasele scrieri ale lui Păstorel, înrudit în spirit cu Anatole France și
Păstorel recomandă: piftie de cocoș bătrân by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10015_a_11340]
-
Academiei pentru cartea dumitale! Vezi ce faci de acum înainte!” D. Av. - O premoniție? Un avertisment? O.L.C. - Eram deja urnit pe direcția muzicii românești. Am decis să n-o părasesc niciodată. D. Av. - Opera românească, Oedipul enescian, a urmat Hronicul muzicii românești, lucrare amplă, în nouă volume...; erau anii ’70... O.L.C. - A fost o muncă de cercetare, de documentare, extinsă în timp; ...partituri, biblioteci, documente, literatură muzicologică preexistentă; am dobândit o viziune asupra stadiului exact al cercetării. Am identificat
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
le-am identificat; sunt douăzeci și șapte. Și astăzi cred că poate fi alăturat încă unul. Am fost captivat de opera Hamlet de Pascal Bentoiu, de primele zece simfonii ale lui Georg Wilhelm Berger. Am scris cele nouă volume din Hronic... în fapt istoria muzicii românești până în 1920. Există acolo o bogăție inestimabilă de referințe, de gânduri, mențiuni asupra tuturor compozitorilor; n-am mers pe analiza vârfurilor. Piscurile le-am atins. Dar până să ajungi la aceste piscuri există zone care
OCTAVIAN LAZĂR COSMA: „Compozitorii generației enesciene și post-enesciene au luptat pentru afirmarea unei identități românești.“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5064_a_6389]
-
de haz nu pot funcționa ca anecdote. Iar a le păstra și a le reproduce verbatim din memorie se arată la fel de incomod, din pricina acelorași restricții de stil. Mai apropiat, din acest punct de vedere, de Al. O. Teodoreanu cel din Hronicul măscăriciului Vălătuc decât de I. L. Caragiale, Gârbea nu poate pătrunde în permisivul folclor umoristic. Iată de ce orice încercare de repovestire a cărților lui cedează, fără cale de întors, locul citatului. De obicei, suficient de amplu. Numai un caz, minimal, din
Căderea Elsinore-ului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Imaginative/10096_a_11421]
-
Crestomației cipariene (p. 458-470). E deopotrivă un conflict regionalist, ce implică valorile acceptate, versiunile filologice ale textelor și cercurile de influență didactică ale celor două antologii. Stela Toma, editoare a Psaltirii lui Coresi (1976), a Istoriei ieroglifice (1973) și a Hronicului... cantemirian (I-II, 1999-2000), realizează cu mari eforturi documentare, filologice, editoriale, o selecție reprezentativă din opera scriitorului Timotei Cipariu, însoțită de un aparat critic ce satisface toate exigențele. Ediția-antologie e rezultatul unui proiect urmărit cu intermitențe patru decenii (p. XII
Un savant de secol XIX by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10558_a_11883]
-
ficați de mânătărci. — Da’ de ce trebuie eu să mor? am întrebat, nemulțumit. — Ca să învii mai falnic, mi-a răspuns el serios, ai să mori des, ai să bei cu dracii și ai să vii înapoi. își urma apoi lectura din hronic: Se pare deci că măscăriciunea ce vârâse spaima n Statu-Palmă nu era alta decât fioroasa Hâcă, neîm blânzita fiară ce pustia boscorodind ținutul Fălticenilor. Aici, Tanti Justina se uita împrejur la noi, mândră. — Măi copii, ce-ar fi să facem
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
mare caracter, având suflet de crin. Cărțile sale, În număr mare, scrise toate În spiritul adevărului și cu mult har cităm, spre ilustrare, câteva titluri: Creștinismul Mișcării Legionare, Mișcarea Legionară Și evreii, Mărturisitorul (antologie), Miniaturi constituie deja repere bibliografice, iar Hronic legionar este excelentă sursă de documentare pentru oricine dintre cercetătorii competenți și probi ai providențialului fenomen legionar. L-am cunoscut târziu, În 2004, la Fetea, dar comunicarea noastră telefonică și epistolară era mai veche. M-au impresionat profund bărbăția, demnitatea
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
unui mediu unic ...” (Emil Constantinescu, fost președinte al României), „... carte dintr-o viață în acțiune ...” (Prof. dr. Marian Petcu - București). VOLUME * „Festivalul Național al Umorului „Constantin Tănase”, Vaslui 40 (mărturii, documente, foto -album)” (Ed. PIM, Iași, 2010, 216 pag.), „Un hronic modern” (Simion Bogdănescu, Cronica, 2010). * TV.V Vaslui România, Europa (Filă de istorie, presă și cultură), ed. PIM, Iași, 2011, 256 p. (O istorie culturală). * MARIN 70 (70 de autori, 70 de mărturii, 70 de autografe pentru 70 de ani
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
năzuințe 1908 2008, Volumul II întregit și îmbogățit, ed. SFERA BÂRLAD 2009: Oameni cu adevărat, Prof. dr. Dumitru V. Marin, pag. 119. Simion Bogdănescu, Revista CRONICA, revistă de cultură, serie nouă, ANUL XLIII, 1592, nr. 12, decembrie 2010, Iași: Un hronic ... modern, pag.10 . Emilian Marcu, Revista CONVORBIRI LITERARE, Anul CXLIV, nov. 2010, nr. 11 (179), p. 193: Dumitru V. Marin, Meridianul (Vaslui-Bârlad) Axă cultural informațională, Editura PIM, Iași, 2009, 416 pag. Valeriu Lupu, Valentina Lupu, Ziarul Meridianul, nr. 8 (877
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
Nipru) și Istru (Dunăre) locuiau sciți și geți, aceștia din urmă denumiți tyregeți (tyregetae, cf. Strabon, Geografia, VII, 3, 17). Cu alte cuvinte, este vorba de geți din preajma râului Tyras (Nistru), cum spunea și Dimitrie Cantemir : „tiragheții, adecă gheții nistreni” (Hronicul vechimei a romanomoldo vlahilor, 1719) (267). În al doilea rând, Pârvan a susținut fără argumente că practica fumigației cu cânepă a fost „rău înțeleasă de eleni”, cu referire străvezie la Herodot. Ar fi vorba - după Vasile Pârvan - de un act
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aur, cartea se va ivi intactă din Întunecimile marine, cu destinul Îmbogățit de o nouă odisee. Degetele vor putea s-o atingă, s-o deschidă, să se afunde În ea; ochii robiți Îi vor urmări de la un capăt la altul hronicul aventurilor, vor descoperi poetul, primele sale versuri, primele beții, primele spaime. Și secta Asasinilor. Apoi se vor opri, neîncrezători, În fața unei imagini de culoarea nisipului și a smaraldului. Ea nu poartă nici dată, nici semnătură, nimic altceva decât aceste fraze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
treizeci de ani mai mult decât Omar, iar Hasan și-a făcut studiile la Rey și, poate pentru puțină vreme, În orașul său natal, Kom, cu siguranță Însă că nu la Nishapur. Adevărul se află oare În Manuscrisul de la Samarkand? Hronicul sale marginile afirmă că acești trei bărbați s-au reîntâlnit pentru Întâia oară la Isfahan, În divanul marelui vizir, la inițiativa lui Khayyam, orb ucenic al destinului. Nizam se retrăsese În sala mică a palatului, Înconjurat de câteva documente. De Îndată ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
comuniștii români au folosit acest mijloc de locomoție”. Ecsemplu pentru locomoțiune fiindu chiară Bârlădeanu, carele nezăbavă vreme au intrat În Țara Românească cându pe gios, cându pitulat pe bicicletă, aprinsu deja spre mari lucrături economicești, cum stă scris și-n hronicul Academiei de nu să mai găsește. Să priceapă așadar bunul cetitoriu cu toate mințile sale toate oțărâtele răutăți omenești cu carele-i Împuns senatoriul, ele fiind de altmintrelea de prisos, că doară dânsul și-a lăsat până și beșica fierii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
din Goethe. Ion Vinea a reapărut în '60 compromis. Streinu și Adrian Maniu compromiși. Sper să se înregistreze pe caseta ta, Șichy, ce-ți spun acum: a fost literatură de sertar, în timpul proletcultului. Capodopere de sertar. Lucian Blaga a terminat Hronicul și cîntecul vîrstelor în '46; a apărut postum. Sonetele (...) lui Voiculescu postum, în '65; povestirile, postum, în '66; romanul Zahei orbul, postum, în 70, an fast, an de vîrf al "dezghețului" cultural. Și poeziile lui Radu Gyr. Se transmiteau prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
românesc. Valurile migratoare din stepa răsăriteană au dus de timpuriu la coabitarea cu populația autohtonă românească, chiar dacă elementele alogene au umbrit multă vreme pe cele locale. Un fapt istoric semnificativ este acel "modus vivendi" stabilit între români și alogeni (vezi Hronicul vechimei româno-moldo-vlahilor, București, 1901, p. 338). Rolul acestor popoare migratoare târzii (vezi pe larg cap. X) trebuie privit cu prudență, fără a fi subestimat, dar nici exagerat. Astfel erau cumanii, statorniciți pe teritoriile românești, în a doua jumătate a secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
originibus populorum Transilvaniae, 2 voi., ediție de Ladislau Gyemant, cu o introducere de Ștefan Pascu, București, Editura Enciclopedică, 1991. Campbell, John C., French Influence and the rise of roumanian nationalism, New York, 1971. Cantemir, Dimitrie, Descrierea Moldovei, București, Editura Academiei, 1973; Hronicul vechimei a Romano-Moldo-Vlahilor, publicat sub auspiciile Academiei Române după manuscrisul originar păstrat în arhivele principale din Moscova ale Ministerului de Externe, de Gr.G. Tocilescu, București, Carol, 1901. Cazacu, Matei, L'Histoire du prince Dracula en Europe centrale et orientale, Genéve, Librairie
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prelucrare a conținutului textului și de organizare a ideilor. Progresul se realizează mai ales în limitele 6 - 8 puncte, fapt datorat insuficientei dezvoltări a capacității de sintetizare a ideilor. Proba nr. 4 - Comunicare orală Material: Fragment citit din L. Blaga, Hronicul și cântecul vârstelor (Anexa 10). Desfășure: După lectura textului, se distribuie fișele cu ghidul de lucru. Elevii formulează răspunsurile adecvate individual și le prezintă oral. Rezultate obținute la proba orală - prezentare comparativă Punctajul obținut la proba orală evidențiază o creștere
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
înalt, ne oprirăm. Tăria albastră nu s-a despicat. Ne-am apropiat iarăși unul de celălalt. «Mergea cerul cu tine?» îl întreb. «Mergea», zice Adam. «și cu mine mergea, răspund eu, dar atunci de ce nu crapă în două?»” (L. Blaga - Hronicul și cântecul vârstelor) Ghid de lucru: 1. Rezumă subiectul textului. 2. Explică taina pe care copilul o ținea ascunsă „sub trei lacăte și șapte peceți”. 3. Explică sensul afirmației: „cât de ales este creștetul meu, sub tăria cerului”. 4. Povestește
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
altor limbi, cum s-au zis și mai sus, tot romani îi ținem, că toți aceștia dintr-o fântână au izvorât și cură”. Despre românitatea moldovenilor și unitatea poporului român vorbește și Dimitrie Cantemir în două lucrări: Descrierea Moldovei și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În 1717 Dimitrie Cantemir elabora și o scurtă lucrare numită Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și unitatea poporului român vorbește și Dimitrie Cantemir în două lucrări: Descrierea Moldovei și Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În 1717 Dimitrie Cantemir elabora și o scurtă lucrare numită Historia moldo-vlahica. Această mică lucrarea a servit ca model lucrării mai ample Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor. În introducerea celei din urmă domnitorul cărturar arăta: „însă acestea toate fiind de noi în limba latinească scrise și alcătuite, socotit-am că cu strâmbătate, încă și cu păcat va fi de lucrurile noastre de ciia înainte
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]