272 matches
-
Tăbăcari etc. Breasla cioclilor. În secolul al XVIII-lea, aceste bresle existau în orașele Focșani, Huși, Iași, Chișinău. Ele erau răspândite, deoarece invaziile turcilor și ale tătarilor, epidemiile și alte calamități produceau numeroase victime. Având o pondere importantă în economie hușeană, breasla evreilor a fost prima formă organizată oficial de această comunitate. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, breslele au decăzut. Conținutul lor restrictiv a fost diminuat prin Regulamentul organic, de când au început a fi numite corporații, organizarea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
rusească, iar cea austriacă s-a prelungit până la 30 martie 1857. Știm că în aprilie 1855 au fost încartiruiți, în Huși, 813 soldați austrieci. Din aceeași sursă, aflăm că armatele rusești încălcau granița adeseori. Nu le-a fost deloc ușor hușenilor să suporte asemenea umilințe. După Pacea de la București (1812), ținutul Fălciu și-a schimbat cu totul configurația. Ca urmare a aplicării Regulamentului organic, Moldova avea o nouă organizare administrativă. Adunarea Obștească în Moldova se compunea din 35 membri: mitropolitul, cei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
organic, Moldova avea o nouă organizare administrativă. Adunarea Obștească în Moldova se compunea din 35 membri: mitropolitul, cei doi episcopi, de Roman și de Huși, 16 boieri de rangul întâi și 16 deputați aleși de cele 16 ținuturi. În 1831, hușenii au cerut guvernului să înființeze și în orașul lor „postelnicie”, adică isprăvnicie sau prefectură și tribunal, la Fălciu distanța fiind prea mare. Au reclamat faptul că dichiul îi judecă în favoarea Episcopiei „îi închide la gros și-i pune în butuci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Husul, Ion Vodă cel Cumplit, Veniamin Costachi, Călărași, Episcopiei, Ghica Vodă, Dorobanților, Gării, Jomir, Grădinarilor, Traian etc. Este lesne de imaginat în ce condiții grele se deplasau locuitorii pe străzile orașului, care nu erau pietruite și nu aveau trotuare. Ziarul hușean „Prutul” (1887) atrăgea atenția cititorilor asupra situației grele în care se afla administrația orașului: „N-avem șosele, ...banii s-au întrebuințat pe lefuri; școlile primare sunt aruncate prin case care amerițe viiața copiilor ce le frecuantează; iluminatul e numai de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcționau două farmacii, două instituții de binefacere: un spital evreiesc, întreținut de comunitatea israelită și un spital susținut din donații publice, acesta din urmă funcționând, după 1863, în casele dăruite obștii de către Dimitrie Castroian. Peste 20 de ani, același Mecena hușean va dărui venitul unei moșii din județul Roman, pentru întreținerea Spitalului, care astăzi îi poartă numele. Știm că, la acea vreme, Corpul sanitar era alcătuit din șase medici, doi subchirurgi, trei „vaccinatori”, cinci moașe și doar un medic veterinar. 2
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Dan la 1771. Examinându-l, constatăm că târgul cuprindea în perimetrul său fostele sate Broșteni, Plopeni, Cotroceni și Răești, învecinându-se cu satul Corni, la răsărit. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, în economia hușeană se produce o înviorare, deși după anexarea Basarabiei de către Rusia (1812), orașul Huși nu s-a dezvoltat normal. Legăturile economice ale orașului cu Chișinău, Leova, Hâncești, Cahul etc. au fost întrerupte, iar podul de la Albița, pe Prut, și-a încetat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
etc. Majoritatea târgoveților se angajau în special la treier. După 1842, în Huși au fost puse în funcțiune primele mașini de treierat. Cultura viței-de-vie. Întinsa podgorie hușeană era renumită, potrivit informațiilor documentare, încă din secolul al XVI-lea. Numeroase acte hușene, din secolul al XVII-lea mai ales, consemnează vânzări și cumpărări de vii și întinse proprietăți viticole în jurul târgului. Viile domnești, prin danii, și cele ale târgoveților, prin vânzări, ajung în mare parte în posesia Episcopiei și a boierilor. Se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
e socotit cel mai bun”. Deci, vinul din podgoriile Hușilor, precum și cel din Pâhnești, erau renumite, fiind situate în ceea ce privește calitatea, după vinul de Cotnari și chiar înaintea celui de Odobești. Altă părere laudativă aparținea postelnicului Manolaki Drăghici: el aprecia podgoria hușeană pe locul al patrulea. Cotnarii se aflau pe locul al treilea, după Odobești și Huși. Vinul de Cotnari putea rivaliza cu cel de Odobești, doar după învechire: la doi ani e prea acru și pietros, dovedind că are în el
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în fiecare an, aducând mari venituri orașului. După 1870, cultura viței-de-vie tradiționale a slăbit, fiind reluată, la începutul secolului al XX-lea, prin cultivarea viței altoite. Printr-un act din 19 ianuarie 1849, vornicul Ilie Kogălniceanu, care aprecia mult podgoria hușeană, lăsa fiului său Mihail Kogălniceanu moșiile Scrivuleni, Brăteni și Drânceni din ținutul Fălciu, precum și via din podgoria Huși, lângă biserica catolică și pe cea din Copou, de pe moșia mănăstirii Trei Ierarhi, supusă embaticului. În anii 1859-1860, Comisia statistică constată că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
orașului Huși cu apă. La sfârșitul secolului al XIX-lea, funcționau șase piețe comerciale: Piața Sf. Nicolae, Pescăriei (lângă Sfinții Voievozi, pe strada Blănăriei), Lăptăriei, Verdețurilor (pe strada Ghica Vodă și pe strada Târgu Făinei), Sf. Dumitru și Primăriei. Comerțul hușean era concurat de o serie de târguri: Răducăneni (înființat în 1838), Codăești (1838), Hoceni (1846). Pentru a asigura populației satelor din nordul depresiunii Huși și din sudul depresiunii Răducăneni-Moșna o piață pentru schimbul de produse, în 1863 a fost înființat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, „târgul Hușilor”, care devenise oraș prin extindere, avea 7 mahalale cu 52 de străzi și 12.660 de locuitori, care trăiau în 3.200 case. La 13 noiembrie 1886, era inaugurată calea ferată Bârlad - Vaslui. Hușenii sperau că această minune, numită tren, va trece și prin Huși, localitate așezată la numai 31 km de Crasna. Guvernanții vremii (senatori, deputați, prefectul și primarul orașului) desfășurau o febrilă activitate pentru a aduce trenul „peste deal”. Nu numai atât
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
11 noiembrie 1848), Lascăr Catargiu, „unde s-au pus de isprăvnicie un slujitor spre a nu eși din cuprinsul hotarător moșii”. Acțiunile de supraveghere și de urmărire a revoluționarilor din Moldova și Valahia au durat până la sfârșitul anului 1849. Târgoveții hușeni. În prima jumătate a secolului al XVII-lea (circa 1650), târgoveții din Huși, ca și din alte târguri ale Moldovei, aveau numeroase obligații față de domnie: jold, podvoade, cai de olac, cară de fân, „teslărie”, „ghiață” și altele. Alte obligații ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Infanterie din Huși. În comuna Răducăneni (jud. Fălciu), prefectul voia să numească un arendaș în postul de primar, însă țăranii s-au revoltat în masă. Împotriva lor a fost trimis batalionul permanent din Regimentul 25 Infanterie din Huși. 5. Unionismul hușean În perioada premergătoare revoluției de la 1848 și după înfrângerea ei, ideile patrioților români, printre care erau și hușeni, au circulat, au pătruns tot mai mult în spirite și au dat roade și la Huși. Aceste idei, cum ar fi unirea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Miclescu, mitropolitul Moldovei, frații Filaret și Neofit Scriban, arhiererii Nectarie Herneziu, Ghenadie Șendrea și alții. La Huși, activau profesorul B. Galian și rectorul Seminarului, arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, călugăr luminat și însuflețit de idei înaintate, care s-a situat în fruntea hușenilor, în lupta pentru unire. La 29 iunie 1856 avea loc hramul Catedralei episcopale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Melchisedec a ținut, cu acest prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pământean, așa cum rezultă din listele electorale în care sunt trecuți și frații săi Neculai Bosîi și Alexandru Bosîi. La 27 august 1857, Episcopia a cerut „duhovniceștii consistorii” să întregească listele electorale, în care găsim înscriși printre cei 35 de clerici hușeni alegători pe Melchisedec Ștefănescu. La 29 august, Episcopia de Huși comunica Ministerului de Interne alegerea arhimandritului Melchisedec ca deputat în Adunarea ad-hoc de către clerul din Huși. Locotenentul de episcop Ghenadie Tripoleos a transmis următoarele informații Ministerului de Interne (Departamentul din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a-i da apă de băut, nu poate răscumpăra acest imobil pe care nu l-ar putea utiliza în nici un chip”. În sfârșit, autorii Micului dicționar enciclopedic sunt de aceeași părere: Hușii, unde - după cum remarca scriitorul Theodor Codreanu -, „responsabilii culturii hușene n-au avut grijă și de casa în care s-a născut marele om politic. Un adevărat sacrilegiu împotriva trecutului istoric național, de neiertat”. Unele manuale de istorie menționează ca loc al nașterii domnitorului orașul Huși: Manualul de Istoria Românilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și liberale, împotriva vechiului sistem de corupție, care și-a trăit traiul”. În adresa locuitorilor din districtul Fălciu și din orașul Huși (din 30 ianuarie/ 11 februarie 1859) către Adunarea Electivă a Moldovei, sunt redate entuziasmul și simțămintele patriotice ale hușenilor față de noul domnitor ales și față de Adunarea Electivă: „Patriotismul, demnitatea și dreptatea cu care onorabila Adunare Națională a ordonat începutul lucrărilor sale, iar mai cu seamă înțelepciunea cu care a știut nimeri pe unsul lui Dumneseu și alesul nației, în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și pătruns de cel mai mare patriotism” (Zoe Sturza, sora lui Costache Negri, 1881). Această minunată generație, din care făcea parte și ilustrul domnitor, poate fi un model, un îndemn la unire, înțelegere și fapte mari. Ca semn al prețuirii hușenilor pentru Domnitorul Unirii, în 1918, vechiului Gimnaziu «Anastasie Panu» din oraș i s-a schimbat numele în Liceul de Băieți „Cuza-Vodă”, iar astăzi poartă numele de Colegiul Național „Cuza Vodă”. Tot la Huși, în parcul din fața Liceului, se află bustul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Panu» din oraș i s-a schimbat numele în Liceul de Băieți „Cuza-Vodă”, iar astăzi poartă numele de Colegiul Național „Cuza Vodă”. Tot la Huși, în parcul din fața Liceului, se află bustul în piatră al marelui domnitor, lucrare aparținând sculptorului hușean Vasile Aciobăniței (1959), același artist care avea să creeze bustul lui Mihail Kogălniceanu, din fața Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir” din Huși (vezi Anexe). 7.Hușeni în Războiul de Independență a. Contribuția militară a populației orașului Huși și a județului Fălciu la
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
geniu și pontonieri, cu un efectiv de circa 50.000 de oameni. b. Participarea Regimentului 12 Dorobanți Alături de ostașii vasluieni, o contribuție însemnată la dobâdirea Independenței au adus-o dorobanții din Regimentul 12, în rândurile cărora se aflau 240 combatanți hușeni. Cum era organizată infanteria ? Într-un raport din 26 noiembrie 1876, redactat la București și adresat domnitorului Carol, colonelul George Slăniceanu, ministru de Război, considera că „organizația actuală a dorobanților reprezintă inconveniente ce în mare parte au întârziat dezvoltarea acestei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
umblă decât după interese personale”. Publicul, dezgustat de confruntările politice, ce deveniseră „o luptă pentru ciolan”, era hotărât să nu mai citească ziarele. Situați la porțile Orientului, cultura politică și spiritul civic erau puternic grevate de moștenirea practicilor orientale. Publicația hușeană își îndrepta atacurile dure împotriva nonvalorilor și a corupților, care formau la Huși o clică, „o castă foarte numeroasă și periculoasă pentru acei care îndrăznesc să le arunce pe obraz adevărul”. Alianțele politice au scos la iveală „toate putregaiurile care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bună știință și cu intențiune răutăcioasă, fără a fi contrânși la aceasta de nevoile războiului și ale conducerii lui”. Străzile cu trotuare și poduri erau într-o stare de degradare. La începutul secolului al XX-lea (1906), după cum remarca presa hușeană, șoseaua Huși-Fălciu nu era întreținută corespunzător, iar numeroase poduri erau deteriorate. În cursul anului 1918 nu s-a executat nici o lucrare mai importantă, din cauza lipsei de fonduri și de materiale de construcție, firească în condițiile de după război. S-au efectuat
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
cu scop electoral, primarul a evidențiat activitatea administrației comunale, care a reușit într-un timp scurt să realizeze o lucrare de mult așteptată. Totuși, problema apei la Huși nu fusese rezolvată, ci doar ușor îmbunătățită. În doar trei ani, presa hușeană avertiza autoritățile locale asupra necesității aprovizionării orașului cu apă. Pentru a ameliora această situație, un comerciant din Huși propunea „să se facă câte-va fântâni, câteva sacale care se care apa și se se vânză din casă în casă, căci
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru a asigura apa suficientă pentru întreg orașul”. Aducerea apei potabile în cantități suficiente unei populații în creștere avea să fie rezolvată cu adevărat decenii mai târziu, când va fi realizată canalizarea localității. La început de secol, presa sesiza publicul hușean asupra unor dificultăți de aprovizionare, acuzând autoritățile, conform tradiției. De pildă, în 1905, primarul D. P. Andriescu era făcut vinovat de urcarea prețurilor la carne: „își petrece mai mult tinerețele pe la București, iar ajutorul său D-l Tomiță Chisacof să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
000 lei donați de Clubul „Frăția”; 1.258,37 lei din contribuția de 0,05 bani încasată pentru făina distribuită de primărie și 200 lei au fost donați de cafegiul Aron Nusem. 2.Reflecții despre politică și politicieni în presa hușeană Cele două partide - Partidul Național Liberal și Partidul Conservator -, dincolo de rivalitățile politice, aveau un singur țel: modernizarea țării după modelul occidental, singurul în care au crezut și pe care au dorit să-l vadă introdus în România. Din păcate, cele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]