272 matches
-
șase de tinichigerie. Meșteșugarii hușeni erau binecunoscuți mai ales ca fierari și lemnari (caretași), ce lucrau căruțele numite hușence. În perioada interbelică (1918-1940), orașul se va impune în economia țării mai mult ca un centru agricol, viti-pomicol și legumicol. Profesorul hușean Petru Ghenghea, autorul Monografiei Școalei nr. 3 băieți Huși, a redat în imagini evocatoare frumusețile și rodnicia pământului „în mănoasa și bogata vale a Prutului”, unde „mii de vite: herghelii de cai, cirezi de boi și turme de oi stau
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
patriarhală, fiecare dintre ei îngrijindu-și lotul, o bucată de vie și livada. Toamna, sute de vagoane de vin și care întregi de fructe luau calea localităților lipsite de aceste bunuri. Piața orașului, o clădire impunătoare, servea întreaga populație. Profesorul hușean Petru Ghenghea remarca faptul că „nu este piață de alimente mai bogată, mai variată și mai ieftină ca piața de la Huși”. Produsele alimentare expuse erau de cea mai bună calitate: laptele, atât de util pentru sănătatea oamenilor, zarzavaturile, rod al
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
modernă de apă, deși un mucalit ar putea spune: „Dar ce-i mai trebue apă, nenișorule, dacă are vin?”. Nu are o bibliotecă publică și i-ar fi util și un regiment de ostași, care „ar mai trezi puțintel viața hușenilor”. Îi lipsește și o linie normală prin care să-și poată valorifica produsele. Efectele ar fi miraculoase dacă s-ar construi o linie ferată direct Crasna-Huși-Chișinău. Aspectul orașului patriarhal s-ar schimba atunci, „fiind departe de vâltoare mercantilismului modern și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de vâltoare mercantilismului modern și a negoțului care mișcă banul și-l înmulțește, aducând pe lângă unele rele inevitabile, civilizația și progresul, bogăția și mărirea inerentă unor astfel de prefaceri sociale și comerciale”. Așa cum s-a văzut în paginile anterioare, urbea hușeană a progresat în cele două decenii de la Marea Unire, la fel ca întreaga Românie. Prosperitatea ar fi fost asigurată, dacă hușenii ar fi acționat cu mai multă vigoare în înfăptuirea obiectivelor propuse. Deși duceau o viață tihnită, totuși, un sentiment
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
bogăția și mărirea inerentă unor astfel de prefaceri sociale și comerciale”. Așa cum s-a văzut în paginile anterioare, urbea hușeană a progresat în cele două decenii de la Marea Unire, la fel ca întreaga Românie. Prosperitatea ar fi fost asigurată, dacă hușenii ar fi acționat cu mai multă vigoare în înfăptuirea obiectivelor propuse. Deși duceau o viață tihnită, totuși, un sentiment de neliniște plana asupra hușenilor (și nu numai!) la gândul că ar putea începe un nou război și că ar putea
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
două decenii de la Marea Unire, la fel ca întreaga Românie. Prosperitatea ar fi fost asigurată, dacă hușenii ar fi acționat cu mai multă vigoare în înfăptuirea obiectivelor propuse. Deși duceau o viață tihnită, totuși, un sentiment de neliniște plana asupra hușenilor (și nu numai!) la gândul că ar putea începe un nou război și că ar putea veni bolșevicii. În martie 1919, Corneliu Zelea Codreanu, viitorul lider al Gărzii de Fier („Căpitanul”), pe atunci în vârstă de 20 de ani, a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în luptă a unor unități din Divizia 21 Infanterie, la sud de Fălciu. Cele mai înverșunate lupte s-au desfășurat la Țiganca, Hâncești, Stoenești, Leca, Epureni, Purcari, Cetatea Albă, Odessa și Stalingrad. Pe Frontul de Est au luptat 717 tineri hușeni. Majoritatea dintre ei au participat și la luptele pentru eliberarea nord-vestului Transilvaniei, a Ungariei și a Cehoslovaciei. În cadrul campaniei de pe Prut, în bătălia de la Fălciu, au căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și a Cehoslovaciei. În cadrul campaniei de pe Prut, în bătălia de la Fălciu, au căzut eroic 120 de hușeni, care au fost înmormântați în cimitirul orașului (vezi Anexa). Ne facem o datorie de onoare să elogiem spiritul de sacrificiu al unor eroi hușeni. Unul dintre aceștia a fost plutonierul TR Adrian Gh. Alexandrescu, din Regimentul 10 Vânători, care a murit în luptele de la Odessa. Pe Frontul de Est, în cursul anului 1943, au murit soldații: Mihai Lorenț, Ștefan Brănici, Mihai Gorgan, Macovei Ciobotaru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
apropiere, a fost ridicat de hușeni ca o „Recunoștință eternă a celor care cu prețul sângelui și al vieții au păstrat Țara, limba străbună și credința”. Generalul Haralambie Bossie, (19 decembrie 1895, Huși - 22 aprilie 1988, Piatra Neamț) era și el hușean. Studiile militare (Școala Militară de Ofițeri de Cavalerie, 1914-1916, Școala Superioară de Război, 1927-1929) și devotamentul i-au asigurat o frumoasă carieră, de la sublocotenent (1916), la general de brigadă (1945); a trecut în rezervă la 1 ianuarie 1948, după ce a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de români asasinați de armatele sovietice, în august 1944, după încetarea ostilităților contra Puterilor Aliate. Osemintele lor zac într-o groapă comună, lângă care se află o cruce ridicată pentru a aminti urmașilor sacrificiul lor. 7. Reflectarea comunismului în viața hușenilor. Aspecte economice și sociale După ieșirea din alianța cu Germania, anunțată la radio de regele Mihai, în seara zilei de 23 august 1944, și alăturarea la coaliția antihitleristă, România a intrat în zona de influență sovietică, fiind tratată ca o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
funcțiune la 1 septembrie 1977, Fabrica Mixtă de Industrie Locală, înființată la 1 iulie 1951 cu secțiile de obădărie, dogărie, tâmplărie, fierărie, rotărie, mecanică, Centrul de Industrializare a Laptelui (I.C.I.L.), Centrul de Industrializare a Cărnii (I.R.I.C.); ele completau tabloul economiei hușene. Aprovizionarea populației cu produse de larg consum, ca și prestările de servicii, se realizau prin Întreprinderea Comercială de Stat Mixtă Huși, Cooperația de Consum, Cooperativele meșteșugărești „Zorile” și „Răsăritul”, precum și de către I.A.S. și cele două cooperative agricole: C.A.P.
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Stat Mixtă Huși, Cooperația de Consum, Cooperativele meșteșugărești „Zorile” și „Răsăritul”, precum și de către I.A.S. și cele două cooperative agricole: C.A.P. Huși (înființată în 1962) și C.A.P. Corni (înființată în 1961). Agricultura, cea mai veche îndeletnicire a hușenilor, a evoluat în coordonatele firești impuse în primul rând de climatul local, favorizată fiind de platourile întinse pentru cultura cerealelor, și de dealurile însorite, prielnice culturii viței-de-vie. Vinurile obținute din podgoriile Hușului au făcut cunoscut numele acestuia în țară, alături de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
România au atins un nivel istoric, dar calitatea lor era departe de a fi satisfăcătoare. S-au construit localuri pentru școli și grădinițe, o bibliotecă orășenească, un cinematograf, un hotel. A rămas nerealizată până în zilele noastre o veche dorință a hușenilor, aceea de a avea o casă de cultură nouă și modernă. În întreaga perioadă comunistă, lipsa unei judecătorii și a unui notariat a provocat mari nemulțumiri localnicilor, nevoită să se deplaseze la Vaslui pentru a-și rezolva problemele. În anul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
activitate a acestor agenți economici era foarte diversificat, incluzând: comerț, prestări de servicii, producție industrială, agricultură, asistență medicală, construcții, transport de mărfuri și persoane etc. Deși se practicau prețuri mai mari decât în alte localități învecinate, pe parcursul acestor ani, comerțul hușean s-a dezvoltat și s-a diversificat, locul numeroaselor dughene cu firme bizare fiind luat de magazine elegante și bine aprovizionate. În general, nivelul de trai postdecembrist a cunoscut o îmbunătățire substanțială, în ciuda inflației care a fost în unele etape
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
ha, din care 2.283 ha arabil, 15 ha livezi și pepiniere pomicole, 1.470 ha vii și pepiniere viticole, 1.010 ha pășuni și 248 ha fânețe. Pe lângă culturile tradiționale, de cereale, floarea soarelui, vița-de-vie, în ultimii ani agricultorii hușeni au arătat deschidere față de culturi noi, precum rapița, soia, tutunul. Livezile cu pomi fructiferi s-au extins. Producțiile obținute la principalele culturi și prețul acestora se prezintă astfel: Învățământul hușean actual continuă tradiția de odinioară. Recent s-au împlinit 90
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
tradiționale, de cereale, floarea soarelui, vița-de-vie, în ultimii ani agricultorii hușeni au arătat deschidere față de culturi noi, precum rapița, soia, tutunul. Livezile cu pomi fructiferi s-au extins. Producțiile obținute la principalele culturi și prețul acestora se prezintă astfel: Învățământul hușean actual continuă tradiția de odinioară. Recent s-au împlinit 90 de ani de când vechiul Gimnaziu „Anastasie Panu” s-a transformat în Liceul „Cuza Vodă” (1918-2008), apoi la scurt timp devenind Colegiul Național „Cuza Vodă”. Tot în anul 2008, elevii și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de carte pe care-l deține, cât și prin diverse acțiuni inițiate sau găzduite, cum ar fi: lansări și expoziții de carte, concursuri, expoziții de artă grafică și picturală, medalioane literare și recitări etc. Dorința de cunoaștere și lectură a hușenilor este reflectată de numărul relativ mare de beneficiari. Din cei 20.759 de cititori, 7.107 au apelat la secția de împrumut la domiciliu, 3398 la sala de lectură și 10.254 la secția pentru copii. Au fost consultate 41
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de apă pluvială). În noiembrie 2006, au început reparațiile de consolidare și restaurare a clădirii, procedându-se și la combaterea ciupercii. Casa Municipală de Cultură „Alexandru Giugaru”, prin activitățile pe care le organizează, animă viața culturală a orașului. „Toamna culturală hușeană”, Salonul de grafică satirică „Damigenius”, activități organizate periodic, spectacolele susținute de Ansamblul folcloric „Trandafir de la Moldova”, sunt evenimente culturale, devenite tradiționale, care au depășit granițele orașului și ale județului. Spectacolele organizate cu prilejul „Zilei Europei”, „Zilei Naționale a României”, „Zilei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
instituții, constituie atracție de mare interes pentru hușeni. O realizare importantă a clasei politice și a organelor administrației locale o constituie înființarea Judecătoriei locale și a Parchetului de pe lângă această instanță, instituții care, împreună cu cele trei cabinete notariale existente, răspund cerințelor hușenilor legate de aplicarea și respectarea legilor. Finalizarea construcției și darea în folosință a noului Spital Municipal „Dimitrie Castroian” reprezintă una din marile realizări postdecembriste ale autorităților hușene. Cele 12 secții cu spitalizare continuă funcționează cu 309 paturi, iar alte 7
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de pe lângă această instanță, instituții care, împreună cu cele trei cabinete notariale existente, răspund cerințelor hușenilor legate de aplicarea și respectarea legilor. Finalizarea construcției și darea în folosință a noului Spital Municipal „Dimitrie Castroian” reprezintă una din marile realizări postdecembriste ale autorităților hușene. Cele 12 secții cu spitalizare continuă funcționează cu 309 paturi, iar alte 7 secții, cu 10 paturi, au posibilitate de spitalizare de o zi. La acest spital lucrau, la finele anului 2009, 40 medici, din care 13 rezidenți, 7 persoane
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
partidelor politice au militat de la tribuna Parlamentului României, în calitate de deputați sau senatori, pentru dezvoltarea orașului și a împrejurimilor. Este cazul deputaților Ioan Costin (P.S.D.), Dan Marian și Dan Bordeianu (P.N.L.) și senatorul Gheorghe Hoha (P.S.D.) Trecerea în revistă a istoriei hușene - desigur secvențială, căci pentru o istorie completă ar fi necesar un colectiv alcătuit nu numai din istorici, ci din specialiști ai altor domenii, și poate nu numai o viață - oferă posibilitatea de a urmări aspecte din viața cotidiană și progrese
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pe o perioadă îndelungată. Orașul de astăzi, devenit municipiu prin Legea nr. 11 din 18 ianuarie 1995, în ciuda ritmului alert al vieții moderne, își cunoaște acum mai bine trecutul și, cum spunea Mihail Kogălniceanu, își poate gândi mai bine viitorul. Hușenii nu au uitat să sărbătorească împlinirea a 500 de ani de la ctitorirea de către Ștefan cel Mare a Bisericii Sfinții Apostoli Petru și Pavel, iar în 1998 au comemorat 400 de ani de la înființarea Episcopiei Hușilor (1598-1998), ca etape esențiale ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din 1889, a fost rodul preocupărilor intelectualilor și oamenilor politici ai vremii, care au perceput și înțeles locul și rolul învățământului în formarea personalității și asigurarea unui viitor sigur pentru copiii din orașul Huși și satele fălciene, dar nu numai. Hușenii nu și-au uitat fiii care au marcat evoluția istorică a României moderne, anume Anastasie Panu și Alexandru Ioan Cuza, a căror nume străjuiește cu cinste edificiul de învățământ din urbea lor. Caracterul agricol și viticol al zonei nu oferea
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
de existență liceala și 129 de ani de la întemeierea Gimnaziului „Anastasie Panu”. Nu puține orașe din România se pot mândri cu așezăminte centenare de învătământ liceal. Iconografia volumului, în cea mare parte inedită, am preluat-o din manuscrisele lăsate moștenire hușenilor de către Petru P. Harnagea, absolvent al Liceului de băieți (promoția 1918-1926), anume: Cartea de onoare închinata Hușului (1979) sau „drag, oraș al copilăriei mele, a cărui amintire și nostalgie o port mereu în suflet, de când l-am părăsit” și Oameni
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Am căutat să ilustram volumul de față cu imagini care reflectă întâlnirile foștilor absolvenți și a profesorilor care au dat dovadă de abnegație și sacrificiu în îndeplinirea calității de dascăli, care la rândul lor au contribuit la conturarea numeroaselor personalități hușene. Costin CLIT 95 DE ANI DE VIAȚĂ Prof. Manuela IACOB Liceul "Cuza Vodă", astăzi Colegiul Național "Cuza Vodă", a fost înființat în 1918 prin transformarea Gimnaziului "Anastasie Panu" în liceu. Este o frază simplă dar care ascunde o adevarată istorie
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]