198 matches
-
de aur de pe la mai toate concursurile și expozițiile la care a participat. Și-i frumoasă și gingașă ca o floare-de-colț... Iar ginerică este inginer de huțuli la Herghelie. Cam pute a cal, zice Oxana, da-i băiat bun, că-i huțul de-al nostru. Hop-hop! Hop-hop! Hop-șa! Huțulcuța mea! Huțulca din Brodina! Păcatul Doamne, că mult a avut de pătimit Ion al lui Tănase Chiteală din Șoldănești până ce a reușit să-și facă și el o familie ca tot creștinul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
anul 2014. Cuprins Liviu PAPUC O lume mai bună 5 Urgia 9 Armonie și discordie 22 Bunicul 41 Povara originii 48 Vrăjmașii poporului 60 Necrolog 68 Sârma 77 Vânzătorii de iluzii 89 Necazuri majore 101 Ulaa-ulaa 110 Transparență transfrontalieră 116 Huțulii 125 Păcatul 137 Nunta de aur 147 Năluca 159 Discriminare 170 Ignoranță 178 Amanții 187 Micuțul negru 202 Torționari cinstiți 223 Vasilica 245 Când vor înflori cireșii 263 Drumul Omului 279 Curriculum vitae 291 În colecția Epica au apărut: (alfabetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
153 În mitologia românească, focul nou, de primăvară, este sărbătorit de Alimori (Transilvania și Banat), când se rostogoleau "roți de foc" pe dealuri. De Paști, se aprind focuri peste care sar flăcăii satului. La unele etnii englezi, bulgari, sârbi, albanezi, huțuli, "buturuga de Crăciun" simbolizează "focul viu", având caracter apotropaic. Focul arhetipal, din legendele românești, este transcendent, învestit cu puteri demiurgice, desăvârșind destinul uman: Focul e sfânt, e însuși Dumnezeu. Pe foc să nu-l blastămi, căci blastămi pe Dumnezeu. Foc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mături cu o petecuță anume pentru foc, sau cu o măturiță curată. Doamne ferește să mături cu mătura de pe jos! Pe foc trebuie să-l ții în cinste, că și el în cinste te ține și îți dă minte."155 La huțuli, rostirea focului e tabu, tăinuirea cuvântului are valențe apotropaice: "Focului să nu-i zici "foc", ci "vatră". La huțani, în munți, să te audă că zici "foc", te-ar omorî! Ei numai "vatră" zic. Focul se mânie când îi zici
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a tuns, nașul spală copilul cu o parte din apă, cealaltă i-o dă să o bea, iar restul de apă îl duce și-l aruncă la un pom verde, anume "ca să-i meargă norocul ca din apă" 213. La huțulii din Bucovina, se spune că, imediat după nașterea unui copil, 12 judecători (ursitori) nevăzuți, aflați lângă fereastră, "urzesc"soarta copilului, decisivă fiind predestinarea celui de-al 12 judecător. În acest timp, "baba" (moașa) scaldă copilul, zicând: "Finul / fina vei scălda
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
moartea unui bătrân, se dezgroapă mortul și i se spală oasele cu apă curată 243. " Celălalt tărâm", fie că este raiul sau iadul, este străjuit de ape, iadul de "apa Sâmbetei" 244, iar raiul de "apa Duminicei" 245. În mentalitatea huțulilor, drumul la Rai e lung, peste mări și peste munți, fiind acoperit cu spini, iar drumul la Iad ("aridnic") este neted, având "poduri" peste mări.246 Pe-trecerea din această lume este posibilă prin împărtășirea din cuvântul originar, transfigurat în
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
reface legăturile cu o lume pierdută, mijlocind delimitarea unui spațiu sacru. a. Nașterea Imediat după naștere, pământul îl primește pe copilul nou-născut ca pe o ofrandă, moașa așezându-l pe pământ sau sub masă, datină moștenită de la romani 252. La huțuli, după naștere, moașa ("baba") îi dă mamei "holercă" (rachiu) fiartă cu unt de oaie, apoi o așază jos, pe podea, pe fân sau pe pământ. Pentru a vesti nașterea unui copil, pe prispă se așternea o velință, iar în fereastră
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sare", pentru belșugul și rodul casei. 260 La un an de la căsătorie, peste tot în Bucovina, este obiceiul ca tânăra familie să ducă nașilor "două perechi de colaci", "ca semn de recunoștință și mulțămită că i-au cununat" 261. La huțulii din Bucovina, când are loc pețitul (stárosti), tinerii se prind de mâini în fața mesei, fiind binecuvântați de părinți și de toți cei de față. Starostele le "taie" mâinile cu o felie de pâine, zicând: "Să vă blagoslovească Domnul, Soarele cel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ca focul lui Svarog, zeul focului și al soarelui.282 Astfel, la naștere, copilul era așezat pe "vatra casei" apoi la "vatra de foc", iar casa se afuma în chip magic, pentru a fi apărată de duhurile rele.283 La huțulii bucovineni, moașa atârna la mâna dreaptă a copilului nou-născut o punguliță în care punea usturoi, lut luat din vatră (humă), tăciuni, cărbuni și urmă de câine. Când punea usturoiul în săculeț, moașa rostea: "Să nu se lege nimic de tine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se aruncau pe ea simbolurile pământului grăunțe de cereale, mac, mazăre semn al fecundității și al prosperității. Închinându-se zeilor, mireasa înconjura, apoi, vatra de trei ori. După nuntă, tinerii căsătoriți se purificau prin apă și prin foc.300 La huțulii din Bucovina 301, la pețitul miresei (stárosti), gazda stă pe "colnicul prichiciului" (pe vatră), crezându-se că așa cum e "legat căminul, așa să se lege cuibul conjugal" ; "cneazul" (mirele) se așează pe laviță, sub fereastră (sau între ferestre), sub grinda
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ales din prun), din mirtă sau brebenoc. Dacă, după cununie, în viața tinerilor căsătoriți apar necazuri, se spune că perechea nu a fost cununată "cu cunună de prun sau de alt pom roditor, ci cu cunună de rug" 333. La huțuli, pomul ritualic prezent și în cadrul nupțial era pinul. Astfel, la împodobirea pomului de nuntă, druștile cântă: Se mlădiau ramurile de brebenoc, / Ei, copacul răsucit, / Copacul de pin, unde crescutu-mi-a? / Ba pe nisip galben răsăritu-mi-a, / Din zăvoi des curmatu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
numește "flambură" (flamură), în vârf având o cruce din lemn în care se înfig trei mere. Acest obicei al steagului nupțial este de origine slavonă, utilizat, mai ales, la slovaci și la sârbi, maghiarii adoptându-l de la sârbi. 340 La huțulii din Bucovina, se împodobesc două steaguri, unul pentru mire și unul pentru mireasă, făcute din "doi pomi de cedru". "Îmbrăcatul steagului" se face luni seara, înainte de nuntă, la casa mirelui, când fetele împodobesc cedrul cu lână sau cu ață albă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mirelui pentru a petrece steagul la casa miresei 341. c. Înmormântarea Expresia "a-nchinat steagul" își are obârșia în obiceiul de a ridica un steag pe casă (Moldova), în turnul bisericii sau în clopotniță (Transilvania), atunci când moare un om. 342 La huțulii din Bucovina, "ca semn al morții" pentru comunitate, se punea la geam un steag alb și se făcea foc lângă zăvoare. Potrivit credințelor străvechi ale huțulilor, tragerea clopotelor la mort semnifică readucerea sufletului hoinar acasă, sicriul, denumit "dereviște" sau "demovina
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Moldova), în turnul bisericii sau în clopotniță (Transilvania), atunci când moare un om. 342 La huțulii din Bucovina, "ca semn al morții" pentru comunitate, se punea la geam un steag alb și se făcea foc lângă zăvoare. Potrivit credințelor străvechi ale huțulilor, tragerea clopotelor la mort semnifică readucerea sufletului hoinar acasă, sicriul, denumit "dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noua epopee, cu efecte comice, dat fiind mediul degradat. Vocația lui Budai-Deleanu e în direcția verbală, și numele țiganilor formează un genial catalog grotesc de sonuri: Aordel, Corcodel, Cucavel, Guladel, Parpangel, Parnavel, Șuvel, Bambul, Bobul, Bumbul, Ghițul, Gogul, Ciuntul, Dondul, Huțul, Sfârcul, Bălăban, Găvan, Giolban, Gogoman, Goleman, Călăban, Zăgan, Cârlig, Covrig, Ciormoi, Dîrboi, Șoșoi, Colbei, Cornei, Hărgău, Janalău, Butea, Cercea, Șperlea, Țintea, Dodea, Gîrlea, Baroreu, Boroșmîndru, Buluț, Ciurilă, Papuc, Papară, Tandaler, Burlă, Căcîga. Lexicul de idei reprezintă și el o adevărată
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
b) tineretul Trăpaș se apreciază după recordul, pe km, realizat în cursele cu public, în funcție de scara prezentată în tabelul nr. 6; ... Tabelul nr. 6 ┌──────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┬────────────────┐ │ Puncte La 2 ani │ La 3 ani │ La 4 ani Pur Sânge Arab, Shagya Arab, Lipițan, Huțul, Cal de Sport, Ardenez, Semigreu, Poney, Furioso North-Star, Nonius, Gidran și rase grele, capacitatea energetică se apreciază pe baza rezultatelor obținute în urma susținerii unei probe de calificare și a rezultatelor din competițiile sportive specifice. ... (2) Susținerea și aprecierea probelor de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201600_a_202929]
-
de departajare punctajul obținut la proba de obstacole, performanțele obținute în urma participării la diferite competiții sportive omologate de Federația Ecvestră Română sau federația ecvestră din țara de origine, pentru cabalinele importate. 9. Semigreu, Ardenez și rase grele, Cal de Bucovina, Huțul Se consideră criteriu de departajare performanța realizată la testarea capacității energetice. 10. Poney Se consideră criteriu de departajare punctajul obținut la impresia generală. F. Criterii de apreciere a cabalinelor existente în Herghelia Națională Cabalinele existente în Herghelia Națională vor fi
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201600_a_202929]
-
cabalinelor necorespunzătoare. G. Vârsta cabalinelor promovate în Herghelia Națională Vârsta minimă a cabalinelor care pot fi promovate în Herghelia Națională este de: ● 3,5 ani la rasele Pur Sânge Englez, Trăpaș, Pur Sânge Arab, Shagya Arab, Lipițan, Cal de Sport, Huțul, Furioso North-Star, Nonius, Gidran; ● 3 ani la rasele Ardenez, Semigreu, Cal de Bucovina; ● 2,5 ani la rasa Poney. H. În Herghelia Națională pot fi promovate cabalinele care: - au totalizat în urma desfășurării lucrărilor de bonitare un punctaj cuprins între: ● peste
EUR-Lex () [Corola-website/Law/201600_a_202929]
-
Sânge Englez și Trăpaș, în urma aprecierii capacității energetice în cursele cu public, pe hipodrom sau după susținerea unei probe de testare a capacității energetice; ... b) 3 1/2 ani la rașele Pur Sânge Arab, Shagya, Lipițan, Cal de Sport și Huțul, la varietatea Furioso North Star, Nonius și Gidran după susținerea unei probe de testare a capacității energetice; ... c) 3 ani la rașele Ardenez, Semigreu și Cal de Bucovina după susținerea unei probe de testare a capacității energetice; ... d) 2 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/181999_a_183328]
-
criteriu de departajare punctajul obținut la proba de obstacole, performanțele obținute în urmă participării la diferite competiții sportive omologate de Federația Ecvestra Română sau de federația ecvestra din țară de origine, pentru cabalinele importate. 8. Semigreu, Ardenez, Cal de Bucovina, Huțul și metișii acestora Se considera criteriu de departajare performanță realizată prin testarea capacității energetice. 9. Poney Se considera criteriu de departajare punctajul obținut la impresia generală. F. Criterii de apreciere a cabalinelor existente în Herghelia Națională Cabalinele existente în Herghelia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]
-
cabalinelor necorespunzătoare. G. Vârstă cabalinelor promovate în Herghelia Națională: - vârstă minimă a cabalinelor care pot fi promovate în Herghelia Națională este de: ■'c73,5 ani la rașele Pur Sânge Englez, Trăpaș, Pur Sânge Arab, Shagya Arab, Lipițan, Cal de Sport, Huțul, Furioso North-Star, Nonius, Gidran; ■ 3 ani la rașele Ardenez, Semigreu, Cal de Bucovina; ■ 2,5 ani la rasă Poney; - vârstă maximă a cabalinelor care pot fi promovate în Herghelia Națională este de: ■ iepe de reproducție - 14 ani; ■ armăsari pepinieri - 15
EUR-Lex () [Corola-website/Law/182138_a_183467]
-
ed. îngr. și pref. Ion Simuț, Oradea, 1995; Opera lirică. 1929-1939, Cernăuți, 1939; Viața în pădure, București, 1939; Guzli sau Tsu-Tsui, București, [1940]; Drama Casei Timoteu, București, 1940; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Lupul din Țara Huțulilor, București, 1941; ed. îngr. și postfață Liviu Papuc, Rădăuți-Chișinău, 1995; Istoria literaturii române (în colaborare cu C. Dan Pantazescu), București, 1941; Oameni de noapte, București, 1942; Prăvălia diavolului, I-II, București, 1942; Soarele răsare noaptea, București, 1943; ed. pref. George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
VIII, 70-84, 153-157, IX, 195-204, X, 164-167; Vasile Posteuca, Romanul bucovinean, CL, 1940, 2; Miron Radu Paraschivescu, O carte excepțională: „Drama Casei Timoteu”, TIL, 1941, 1 476; Pompiliu Constantinescu, [Mircea Streinul], VRA, 1941, 609, 610; Aurel Fediuc, „Lupul din Țara Huțulilor”, TIL, 1941, 1 524; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822-823, Ist. lit. (1982), 906-907; Aurel Marin, „Prăvăia diavolului”, GT, 1943, 2, 4, 5; Nicolae Roșu, „Soarele răsare noaptea”, G, 1943, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 181-182; Micu, „Gândirea”, 639; Piru, Ist. lit.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]