198 matches
-
Casian Balabașciuc încearcă să reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi pe cale de dispariție, ca urmare a asimilării lor. "„Astăzi, cei mai mulți au coborât din creierii munților, încep să se integreze, vin către confort, către modernitate. De aceea spuneam că sunt pe cale de dispariție. Își pierd
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
reînvie tradițiile huțulilor: portul, cântecele, obiceiurile populare. Este inițiator de manifestări culturale cu etnicii huțuli din Bucovina. A cutreierat Obcinele Bucovinei, a fotografiat casele vechi și a adunat toate documentele pe care le-a găsit despre huțuli. El consideră că huțulii sunt astăzi pe cale de dispariție, ca urmare a asimilării lor. "„Astăzi, cei mai mulți au coborât din creierii munților, încep să se integreze, vin către confort, către modernitate. De aceea spuneam că sunt pe cale de dispariție. Își pierd obiceiurile, își pierd tradițiile
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
realizate au fost expuse cu prilejul a trei expoziții fotografice pe teme de mediu și natură: „Rugă pentru pădure”, „Noi arborii-Voi oamenii” și „Expoziția din grajd”. Iubirea față de pădure, dar și dorința de a scoate în evidență înțelepciunea neamului huțulilor, l-a determinat pe Balabașciuc să scrie literatură. "„Am început să scriu când am văzut că lumea nu poate fi corectată prin amenzi și documente. Eu am ales calea poveștii.”" El consideră că viața huțulilor este strâns legată de natură
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
scoate în evidență înțelepciunea neamului huțulilor, l-a determinat pe Balabașciuc să scrie literatură. "„Am început să scriu când am văzut că lumea nu poate fi corectată prin amenzi și documente. Eu am ales calea poveștii.”" El consideră că viața huțulilor este strâns legată de natură (de pădure și vietățile ei), deoarece ei au viețuit și s-au stins în mijlocul naturii. A debutat ca publicist în anul 1984 în revista „Pagini bucovinene” și ca scriitor în revista „Luceafărul” din 1 martie
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
cu articole la revistele „Pădurea noastră”, „Vânătorul și pescarul român” (revista Asociației Generale a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi din România), „Magazin”, „Crai nou”, „Artemis”, „Diana”, sau „Formula AS”. În anul 2006, Casian Balabașciuc a adunat o serie de povești despre huțuli și viața aspră a acestora într-un volum intitulat "„Stranii povestiri huțule”". A publicat apoi și alte volume: "„Tainele din Smidovatic”" (2009) și "„Pădure, pălărie verde”" (2010). Povestirile sale au fost apreciate de către unii scriitori. Angela Furtună aprecia că scriitorul
Casian Balabașciuc () [Corola-website/Science/321774_a_323103]
-
, întâlnit și sub formă Nazâri Iaremciuc (în ) (n. 30 noiembrie 1951, sătul Revna pe Ceremuș, astăzi cartier al orașului Vijnița, regiunea Cernăuți, RSS Ucraineană - d. 30 iunie 1995, Cernăuți) a fost un renumit cântăreț huțul din Ucraina, care a primit titlul de Artist al poporului din RSS Ucraineană (1987). S-a născut în satul Revna pe Ceremuș (în - Rîvnia, astăzi cartier al orașului Vijnița) din raionul Vijnița (regiunea Cernăuți, RSS Ucraineană), într-o familie de
Nazari Iaremciuk () [Corola-website/Science/317341_a_318670]
-
aceeași vară se obține o recoltă abundentă de grâu cu care s-ar fi putut plăti o parte importantă a datoriei. Din cauza faptului că localnicii refuză să participe la tăierea pădurii, inginerul Bernard este obligat să aducă tăietori de lemne huțuli din Cehoslovacia. Pe lângă opoziția exprimată de oameni sau doar bănuită de francez, se pare că și bătrânul și miticul codru al Borzei se apără de primejdia care-l pândește. Drumurile cărăușilor sunt oprite de evenimente meteorologice stranii sau uneori de
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Drumurile cărăușilor sunt oprite de evenimente meteorologice stranii sau uneori de fugarul Liță Florea, lucruri de valoare dispar inexplicabil din coliba francezului, inginerului îi trece un glonte „rătăcit” pe la ureche în timpul unei vânători organizate de Sfântul Dumitru (26 octombrie), colibele huțulilor ard fără a se ști dacă focul a fost „pus” sau nu etc. Refacerea colibelor huțulilor pe socoteala prințului Mavrocosti și apoi vremea potrivnică întârzie începerea exploatării lemnului; sosit la Necșeni la jumătatea lunii ianuarie a anului 1928, inginerul Bernard
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
valoare dispar inexplicabil din coliba francezului, inginerului îi trece un glonte „rătăcit” pe la ureche în timpul unei vânători organizate de Sfântul Dumitru (26 octombrie), colibele huțulilor ard fără a se ști dacă focul a fost „pus” sau nu etc. Refacerea colibelor huțulilor pe socoteala prințului Mavrocosti și apoi vremea potrivnică întârzie începerea exploatării lemnului; sosit la Necșeni la jumătatea lunii ianuarie a anului 1928, inginerul Bernard află că agenții și cărăușii săi au fost atacați de necunoscuți înarmați, în timp ce huțulii ar fi
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
Refacerea colibelor huțulilor pe socoteala prințului Mavrocosti și apoi vremea potrivnică întârzie începerea exploatării lemnului; sosit la Necșeni la jumătatea lunii ianuarie a anului 1928, inginerul Bernard află că agenții și cărăușii săi au fost atacați de necunoscuți înarmați, în timp ce huțulii ar fi fost amenințați de Peceneaga. Inginerul solicită sprijinul jandarmilor, dar lucrările sunt întrerupte aproape imediat din cauza viscolului și apoi a puhoaielor de ape provenite de pe urma topirii zăpezilor. Pădurarul găsește comoara ascunsă cu secole în urmă de Costea Negru, precum și
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
codrul străvechi și sunt hotărâți să-l apere de ferăstraiele inginerului Bernard. Evenimente meteorologice stranii amână exploatarea forestieră, distrugând cabana inginerului și împiedicând circulația căruțelor, iar, când lucrările avansează, intervin oamenii codrului. Fugarul Liță Florea se strecoară nevăzut la colibele huțulilor pentru a le da foc și apare pe neașteptate la cotiturile potecilor pentru a-i jefui pe angajații exploatării. Nimeni nu-l cunoaște așa că fugarul începe să fie considerat o apariție supranaturală zămislită de desișul pădurii. Înfrângerea suferită de inginerul
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
și s-a identificat cu rivalii politici tradiționali ai polonezilor, ucrainenii. A dezvoltat o fascinație pentru cultura ucraineană; curând a început să vorbească fluent ucraineana și adolescent fiind a părăsit moșia familiei călătorind incognito timp de o săptămână prin satele huțuli în apropiere de Munții Carpați și Bucovina. Acest interes față de oamenii relativ sărăci ucraineni i-a adus porecla de "Prințul Roșu". În 1913 el și fratele lui mai mare, Leo Karl, s-au înscris la Academia militară imperială de la Wiener-Neustadt
Arhiducele Wilhelm de Austria () [Corola-website/Science/324053_a_325382]
-
În satele unde și-a desfășurat activitatea profesională, a cules cântece populare, publicând două culegeri de folclor ucrainean din România: ""Oi kovala zozulecika"" (1974) și ""Spivanociki moiy liubi"" (1977). Cei doi soți au organizat la Nisipitu un muzeu etnografic al huțulilor. Într-un interviu din 1982, se destăinuia astfel: "„De origine, eu nu sunt huțanca. Când am împlinit patru ani, părinții mei, care erau învățători, au fost transferați într-un sat de munte, Berhomet / Siret. Și astfel, toata copilăria și adolescență
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
se destăinuia astfel: "„De origine, eu nu sunt huțanca. Când am împlinit patru ani, părinții mei, care erau învățători, au fost transferați într-un sat de munte, Berhomet / Siret. Și astfel, toata copilăria și adolescență mea s-au desfășurat printre huțuli, în munți. Astfel am putut cunoaște obiceiurile lor, viața cotidiană, am reusit sa pătrund în sufletul lor curat. De atunci, le-am purtat o profundă și sinceră simpatie, am fost cucerita de cultura lor materială și spirituală.“" În decursul vieții
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
pătrund în sufletul lor curat. De atunci, le-am purtat o profundă și sinceră simpatie, am fost cucerita de cultura lor materială și spirituală.“" În decursul vieții, Miroslava Șandru a cules peste 1500 de modele de broderii (cusături) vechi de la huțulii bucovineni, fiind preocupată de păstrarea artei populare huțule. Femeile din Nisipitu și din împrejurimi îi aduceau cămăși și prosoape moștenite de la străbunice și bunice. Ea a realizat un album de cusături huțule, care a fost publicat abia după 22 ani
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
colecție de modele de cusături din albumul "Cusături huțule", diferite ștergare, fete de masă, draperii, obiecte din lemn folosite în gospodării și la stane, ouă încondeiate acum 40-50 de ani etc. Miroslava Șandru a fost o cunoscută culegătoare de folclor huțul. Ea a publicat două culegeri de folclor literar ucrainean din România: În anul 2005, Editura Kriterion din Cluj-Napoca și Casa Editorială Bukrek din Cernăuți au publicat postum cartea "Cusături huțule" (în ), cu texte trilingve (în ucraineană, română și engleză). Aceasta
Miroslava Șandru () [Corola-website/Science/322025_a_323354]
-
d. 26 august 1938, Cracovia) a fost un pictor realist, desenator și grafician polonez, armean de origine română, profesor și rector al Academiei de Arte Frumoase din Cracovia. Ca artist, Axentowicz a fost renumit pentru portretele, scenele și peisajele cu huțulii din Transilvania. s-a născut la data de 13 mai 1859 în Brașov, Ungaria (acum România) într-o familie de polonezi de origine armeană. Axentowicz s-a căsătorit în anul 1893 cu Iza Henrietta Gielgud care era mătușa lui John
Teodor Axentowicz () [Corola-website/Science/329319_a_330648]
-
proprietar mare și membru al Partidului Conservator Autonomist Român din Bucovina, a început cariera politică în 1862 ca deputat pentru moșierimea mare, de la 1870 pentru județul Vijnița în Dieta Bucovinei, unde a fost reales periodic de populația locală de români, huțuli și ruteni pâna la moartea sa. 1863 a fost cofondator, ulterior membru de onoare și susținător al societății românești Junimea. La data de 24 februarie 1867 a preluat, ca și tatăl său înainte, mandatul în Camera Superioară (Herrenhaus), la care
Alexandru Wassilko de Serecki (politician) () [Corola-website/Science/328584_a_329913]
-
de migranți încurajat sub stăpânirea austriacă, românii au continuat să rămână cel mai important grup etnic din provincie până în 1880, când ucrainenii i-au depășit în proporție de 5:4. Conform recensământului din 1880, existau 239.690 de ruteni și huțuli, adică circa 41,5% din populația regiunii, urmați de 190.005 de români, adică 33%, un procent care a rămas neschimbat până la Primul Război Mondial. Sub stăpânirea austriacă, Bucovina era o provincie relativ mixtă etnic: predominant românească în sud, predominant
Unirea Bucovinei cu România () [Corola-website/Science/328650_a_329979]
-
întinde zona arbuștilor subalpini, în special cu jnepenișuri, ienuperi și de , iar peste 1800 m — pășuni alpine, care ating cele mai înalte culmi, uneori ajungând în zone pietroase. Există mai multe plante endemice. Populația locală este predominant formată din etnici huțuli. Sunt locuite zonele mai joase ale Muntelui Negru — în Transcarpatia, în văile Tisei Negre (Frasin) și Albe (Bogdan), în partea de nord a crestei fiind satele Bîstreț și Dzembonea. Terenurile arabile ocupă doar 0,5 % din suprafață, în timp ce pădurea acoperă
Muntele Negru () [Corola-website/Science/337036_a_338365]
-
raionul Verhovîna, regiunea Ivano-Frankivsk), unde a fost scrisă povestirea lui Koțiubinski. Casele ce apar în film sunt casele sătenilor. A fost vizionat de un număr de aproximativ 8,5 milioane de spectatori. Acțiunea filmului se petrece într-un mic sat huțul din Munții Carpați într-un timp necunoscut, probabil la începutul secolului al XX-lea. Țăranii huțuli Petro Paliciuk și Onufrii Huteniuk se iau la bătaie după ce ies din biserică, iar Onufrii îl ucide pe Petro. Sângele inundă ecranul, precum și umbra
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
sunt casele sătenilor. A fost vizionat de un număr de aproximativ 8,5 milioane de spectatori. Acțiunea filmului se petrece într-un mic sat huțul din Munții Carpați într-un timp necunoscut, probabil la începutul secolului al XX-lea. Țăranii huțuli Petro Paliciuk și Onufrii Huteniuk se iau la bătaie după ce ies din biserică, iar Onufrii îl ucide pe Petro. Sângele inundă ecranul, precum și umbra unor cai roșii în galop. În ciuda dușmăniei existente între familiile lor, Ivan, fiul lui Petro, se
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]
-
apoi alunecă printre copaci. În timp ce realitatea pare că se dizolvă într-un vis, umbra lipsită de culoare a Maricikăi se îndreaptă către Ivan, atingând mâna întinsă a acestuia. Ivan țipă și moare. Satul îi face o înmormântare tradițională în stil huțul în timp ce copiii privesc prin ferestre cu mâinile încrucișate pe piept. Apar ca figuranți în film mai mulți săteni din Krîvorivnea (raionul Verhovîna, regiunea Ivano-Frankivsk), unde a avut loc filmarea. Ei cântă cântece populare și prezintă tradițiile reale din zona lor
Umbrele strămoșilor uitați (film) () [Corola-website/Science/335880_a_337209]