245 matches
-
de astăzi și anume: 1. casă în care se află astăzi subprefectura , cu locul ei de 20 stânjini, patru palme față; 2. casa de lîngă subprefectură cu locul ei în mărime de 53 stânjini fața; 3. casa din medean de lângă hudiță, ce merge pe lângă zăplazul grădinei proprietății, în care locuiește astăzi D.V. Raboveanu, notarul, cu locul ei de un stânjen și șase palme față, și 4, casa de la vale alăturea cu aceasta în care locuiește astăzi Grigore Ghiorghiu, cu locul ei
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Am avut surpriza plăcută, cum rar se întâmplă, ca să primesc cartea „Știința în Bucovina” și încă fără „contra ramburs”, deși nu am avut prilejul de a vă cunoaște, dar era natural să fie așa dacă ați fost în anturajul familiei Hudiță, care v-a recomandat 477. Însă simt și eu necesitatea de a ne cunoaște, ca și Dv. Așa că chiar vă rog, dacă aveți ocazia să veniți la Iași, să nu neglijați a trece pe la mine. Dacă veți veni la gară
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
neglijați a trece pe la mine. Dacă veți veni la gară, luați tramvaiul 6, 476 N. Bârleanu se referă la volumul Știința în Bucovina, pe care i l-am trimis, se pare, difuzarea fiind gratuită. 477 Nu am cunoscut niciodată familia Hudiță, care se pare că este înrudită cu Irina Spiridon (sora doctorului Mihai Spiridon). La mijloc e o confuzie. Cred că Irina le-a vorbit de mine, ca unul care mă ocup de cercetarea culturii fălticenene. 368 Alexandru cel Bun, sau
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
are relații cu A. Toma479 (...). Va stărui și P. Jitariu, fost coleg de cameră la Cămin. Mulți mi-au oferit date la cerere, iar restul din cărți, nu totdeauna complete. La cerere mi-au trimis: Irimescu, Jitariu, Băcescu, Grigoraș 480, Hudiță 481, Cămăruț 482, Loghin 483 etc. și am micromonografii bogate. Lucrarea e cam dezvoltată și nu puțin costisitoare. V-am dat amănunte ca la un sincer colaborator și închei dorindu-vă sănătate și realizarea dorințelor. N. Bârleanu 478 Dl. N.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
și Educație Socialistă. 480 Nicolae Grigoraș (n. 1913, Drăceni, jud. Baia de altădată - m. în București, 1969). Geolog, prof. univ. dr. docent la Universitatea București; explorator al zăcămintelor de petrol în țara noastră, Grecia, Egipt, Yemen și Algeria. 481 Ioan Hudiță (n. 1896 în Bogdănești, jud. Baia, azi jud. Suceava - m. 1982, București). Istoric, cadru universitar. 482 Mihai Cămăruț (n. 1904, Liteni, jud. Suceava - m. 1981, Iași) - Pictor, cadru universitar, conferențiar. 483 Dimitrie Loghin (n. 1910, Botești, jud. Baia, azi jud.
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Aș. Maria Frunză, asistența-sefa Secția neonatologie, Departamentul obstetrica ginecologie Institutul de Sănătate Publică București Dr. Octavian Luchian, director Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate București Dr. Dana Farcasanu, director adjunct Societatea Națională de Obstetrica și Ginecologie Prof. dr. Decebal Hudița, președinte Societatea Națională de Medicină Familiei/Medicină Generală Dr. Sever Cristian Oana, președinte Spitalul Universitar București Dr. Ana Culcer, șef Secție neonatologie Dr. Mihaela Badea Clinică Obstetrica Ginecologie I, Cuza Vodă, Iași Dr. Maria Stamatin, șef Secție neonatologie Clinică Obstetrica
ORDIN nr. 1.006 din 13 decembrie 2002 pentru înfiinţarea Comitetului Naţional de Promovare a Alaptarii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/146946_a_148275]
-
a nemuritorului I. Creangă. Mi-amintesc că era seară și ascultam cu sufletul la gură pățaniile lui de la scăldat. Eram nedumerit de o sumedenie de cuvinte pe care nu le mai auzisem : suman, stative, a nivedi, laiță, canură, chimiriu, lespejoară, hudiță, găligan.. Bineînțeles că nu conteneam cu întrebările, iar mama îmi explica răbdătoare fiecare cuvânt. Mi-a plăcut atît de mult încât în noaptea aceea am visat că Nică era prietenul meu și am fugit împreună la scăldat. Și-am rămas
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
poate fi încadrată într-un anume stil arhitectonic. Cimitirul dăinuie probabil de la începuturile bisericii. În prezent, aici este mănăstire de maici. Să nu crezi, iubite prieten, că drumeția de astăzi se termină aici, pentru că abia a dat în clocot... O hudiță din spatele bisericii ne conduce până în Aleea Sadoveanu. De aici înainte, călcăm pe urmele vechilor poștalioane sau, mai încoace, pe urmele birjelor.Ținta? Fosta Grădină Pester. Se știe că domnitorul Mihail Sturza a înființat în 1840 Școala de Arte și Meserii
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
tinerilor normaliști, care te iubeau atât de mult. Uite numai cum descrie Bojdeuca și întâlnirile cu matale Grig. I. Alexandrescu, unul dintre ei: „De mergeai la dânsul trebuia să urci întâi dealul Sărăriei printre grădini și livezi până ce ajungeai în hudița Țicăului de Sus. Acolo cobori o vale repede și povârnită, apuci la dreapta, și dai cu fața drept în portița No.4 la bojdeuca lui moș Creangă, căci bojdeucă își botezase el locuința lui și de vară și de iarnă
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
vigoare”, ca și legile de reprimare a libertăților individului. Dar noi o dăm pe glumă și, devenind cam zgomotoși, atragem atenția unui băutor de bere de la masa de alături. Îl cunoaște tot târgul, ca pe un cal breaz: un oarecare Hudiță, cam nebun, cam arțăgos, încât este bine să nu „te pui cu el”. Intră în vorbă, o ia pe panta unui discurs patriotic de câr80 ciumă, se înflăcărează, devine roșu la față și, intrigat de atitudinea noastră rezervată, se ridică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ridicăm fără să ne privim în ochi, tăcuți, dar bucuroși că, fiind deja târziu, nu mai erau și alți clienți care să admire „spectacolul”. Curând ne-am despărțit, cu promisiunea să ne revedem la altă berărie: mania paranoidă a lui Hudiță putea să ne pună din nou într-o situație ridicolă. Tipul era oricând în stare să se proiecteze în cine știe ce personaj istoric și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
vigoare”, ca și legile de reprimare a libertăților individului. Dar noi o dăm pe glumă și, devenind cam zgomotoși, atragem atenția unui băutor de bere de la masa de alături. Îl cunoaște tot târgul, ca pe un cal breaz: un oarecare Hudiță, cam nebun, cam arțăgos, încât este bine să nu „te pui cu el”. Intră în vorbă, o ia pe panta unui discurs patriotic de câr80 ciumă, se înflăcărează, devine roșu la față și, intrigat de atitudinea noastră rezervată, se ridică
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
ridicăm fără să ne privim în ochi, tăcuți, dar bucuroși că, fiind deja târziu, nu mai erau și alți clienți care să admire „spectacolul”. Curând ne-am despărțit, cu promisiunea să ne revedem la altă berărie: mania paranoidă a lui Hudiță putea să ne pună din nou într-o situație ridicolă. Tipul era oricând în stare să se proiecteze în cine știe ce personaj istoric și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai bun pentru a-și pedepsi supușii care nu-i prea înghit discursul patriotic. Am rememorat momentul oridecâteori am analizat cazul unor maniaci mult mai cunoscuți decât sărmanul Hudiță din Târgu Ocna. Aceștia s-au identificat cu personaje istorice sau ființe mitice și, declarându-și cu emfază patriotismul, au declanșat războaie, masacre „revoluționare”, pogromuri, asasinate în masă. Marele „patriot” Adolf Hitler declara că nu se însoară deoarece s-a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din 20 ianuarie l-a numit Hudești. Pe harta lui Bawr de la 1781 apare cu numele de Gudechti. Etimologia Hudești poate fi explicată, având în vedere că toate variantele au ca rădăcină comună hud, hudă care în românește au dat hudiță ce în graiul local înseamnă drum îngust, lăturalnic sau și mai clar drum îngust care se înfundă. Mai avem în vedere că în satele Vatra și Lupeni considerate a fi cele mai vechi, sunt multe asemenea hudiți și că localnici
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
românește au dat hudiță ce în graiul local înseamnă drum îngust, lăturalnic sau și mai clar drum îngust care se înfundă. Mai avem în vedere că în satele Vatra și Lupeni considerate a fi cele mai vechi, sunt multe asemenea hudiți și că localnici înțeleg destul de bine ce este o hudiță și-l folosesc în vorbire în mod curent. Din aceste motive considerăm că rădăcina pomenită mai sus provine din substrat traco-dac și hudești este o derivație creată pe teritoriul limbii
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îngust, lăturalnic sau și mai clar drum îngust care se înfundă. Mai avem în vedere că în satele Vatra și Lupeni considerate a fi cele mai vechi, sunt multe asemenea hudiți și că localnici înțeleg destul de bine ce este o hudiță și-l folosesc în vorbire în mod curent. Din aceste motive considerăm că rădăcina pomenită mai sus provine din substrat traco-dac și hudești este o derivație creată pe teritoriul limbii române. Urmele arheologice găsite, confirmă acest lucru și ne fac
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Editura Noul Orfeu, București, 2003. Gafencu, Grigore, Ultimele zile ale Europei, Editura Militară, București, 1992. Gafencu, Grigore, Însemnări politice, Editura Humanitas, București, 1991. Giurescu, Constantin, C., Amintiri, Editura Sport Turism, București, 1976. Giurescu, Constantin,C., Amintiri, Editura All, București, 2000. Hudiță, Ioan, Jurnal politic. 1938-1939, Editura Fundației Pro, București, 2003. Iorga, N., Memorii, Încercarea guvernării peste partide (1931-1932), vol. VI, București, 1939. Iorga, N., Memorii. Sinuciderea partidelor politice, vol. VII, București, 1939. Iordan, Iorgu, Memorii, vol. II, Editura Eminescu, București, 1977
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
apuc drumul pe întoarcere, de data asta pentru a scurta, renunț la șosea și o iau de-a dreptul printre vii. Încet, încet, printre nămeți și lac de apă din cauza oboselii și fricii care se strecurase în mine, intru printre hudiți. Ninsese mult și din cauza gerului pâcla se îngroșa, drumul era aproape neumblat, fără pârtie făcută, mersul devenea tot mai anevoios, trebuie să trec pe la poarta țintirimului unguresc care era așezat între viile din corni, frica și oboseala creșteau. Stafii, strigoi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
cei cîțiva încorporați înainte de termen. Se cunoștea această diferență de vîrstă mai cu seamă la manej, la călărie, cei care cădeau mai des de pe cal erau, mai întotdeauna, acei din leaturile mai vechi. Printre aceștia erau, în special, Mihai Ralea, Hudiță, Suchianu. Iarna din 1916-1917 a fost o iarnă cumplit de grea în toată țara. Eram încazarmați la școala militară de artilerie de la Copou. În dormitoare construite din paiantă, fără ferestre duble, cu o singură sobă de fier într-un colț
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
sobă de fier într-un colț, care nu putea încălzi cogeamite hardughie, era frig ca afară. Mi-aduc aminte cum într-o noapte, la inspecția ofițerului de serviciu, în timpul plantonului dintre orele 12 și 3 dimineața planton de serviciu fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
fiind Hudiță negăsindu-l la post, îmbrăcat, încins cu sabia și stînd de veghe, s-a dus la patul lui să vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură, a smuls-o ca să-l trezească. Dar, în loc de cap au apărut niște picioare. Hudiță găsise soluția bună. Picioarele le încălzea cu căciula, cu care venise de acasă, iar capul cu capela militară, pe
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
vadă ce-i cu el. Cum toți dormeam cu pătura trasă pînă peste cap, ofițerul ajuns la patul lui Hudiță și văzînd o căciulă ieșită de sub pătură, a smuls-o ca să-l trezească. Dar, în loc de cap au apărut niște picioare. Hudiță găsise soluția bună. Picioarele le încălzea cu căciula, cu care venise de acasă, iar capul cu capela militară, pe care și-o trăgea pînă peste urechi. Gerul din iarna aceea îmi amintește și de degradarea generalului Socec. Pentru incapacitate și
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
MEMORII • Gheorghe Barbul, Al treilea om al Axei. Memorial Antonescu • Helen Keller, Povestea vieții mele • Ion Sceastlivăi, Exilat în Komi • Nicu Păun, Muntele suferinței • Marcel Petrișor, La capăt de drum • Costin Merișca, Tragedia Pitești • Al. Husar, Periplu prin memorie • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 1) • Ion I. Lapedatu, Memorii și amintiri • Helmut Kohl, Am vrut unitatea Germaniei • Radu T. Constantinescu, Temă cu variațiuni • Leah Rabin, Viața noastră, posteritatea lui • Ioan Hudiță, Jurnal politic (vol. 2) • Titus Raveica, Memoria amfiteatrelor • Constantin Ciopraga
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]