530 matches
-
du surréalisme, Paris, 1934; Christian Sénéchal, Les Grands courants de la littérature française contemporaine, Paris, 1934; Philippide, Considerații, I, 182-185; Streinu, Pagini, 144-147; Călinescu, Principii, 17-52; Georges-Emmanuel Clancier, De Rimbaud au surréalisme, Paris, 1959, 325-423; Jean Rousselot, Poètes français d’aujourd’hui, Paris, 1959, 13-111; Gaëtan Picon, Panorama de la nouvelle littérature française, Paris, 1960, 41-46; Jean-Louis Bédouin, Vingt ans de surréalisme (1939-1959), Paris, 1961; Jean-Louis Bédouin, La Poésie surréaliste, Paris, 1964; Maurice Nadeau, Histoire du surréalisme, suivie de documents surréalistes, Paris, 1964
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290021_a_291350]
-
à ce phénomène, de plus en plus permissives. Par conséquent, il y a dans de nombreux espaces de culte actuels des représentations " indignes " de la qualité imposée par les standards de l'art sacré, dont l'académicien Răzvan Theodorescu parlait : " aujourd'hui, dans cette matière, nous sommes de vrais hérétiques "542. 4. Quant à l'espace de la culture chrétienne, en comparaison avec le moment de début de son art, la contemporanéité nous offre, quand même, l'image contrariante d'un retournement de
by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Rubinstein Jonathan, City Police, Farrar, Strauss and Giroux, New York, 1973. Schatzman Leonard și Strauss Anselm L., Field Research. Strategies for a Natural Sociology, Prentice Hall, Englewoods N. J., 1973. Sirota Régine, L'École primaire au quotidien, PUF, "Pédagogie d'aujourd'hui", Paris, 1988. Stein Maurice, "The Eclipse of Community: Some Glances at the Education of a Sociologist", în Vidich A., Besman J. și Stein Maurice, Reflections on Community Studies, John Wiley and Sons, New York, 1964, pp. 207-263. Strauss Anselm L., La
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Martuccelli, D., Forgés par epreuve. L' Individu dans la France contemporaine, Armand Colin, Paris, 2006. Mazouz, B., J. Facal et N. Belhocine "Les partenariats public-privé: une forme de coordination de l'intervention publique à maîtriser par les gestionnaires d'aujourd'hui", în Télescope, vol. 12, 2005. Mény Y., Della Porta și Démocratie et corruption en Europe, La Découverte, Paris, 2000. Merlin P., Choay F., Dictionnaire de l'urbanisme et de l'aménagement, PUF, Paris, 1988. Molaro, C., Violences urbaines et violences
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
finalităților, practicilor, structurilor și regulilor care asigură funcționarea și orientările strategice ale unei organizări umane. 72 Mazouz, B., J. Facal, N. Belhocine, "Les partenariats public-privé: une forme de coordination de l'intervention publique à maîtriser par les gestionnaires d'aujourd'hui", în Télescope, vol. 12, (2005), pp. 2-15. 73 Osborne, D., T. Gaebler, Reinventing Government: How the Entrepreneurial Spirit is Transforming the Public Sector, Reading, Addison-Wesley, 1992; J. L. Bodiguel, L. Rouban, Le fonctionnaire détrôné, PFNSP, Paris, 1991 ș.a. 74 Mazouz
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
demonstrat existența unei asemenea tendințe, comparînd percepția subiectivă a evenimentelor sociale în două culturi diferite; a rezultat că australienii valorizau competitivitatea, încrederea în sine și libertatea, în timp ce chinezii promovau sentimentul unității, disponibilitatea socială și acceptarea autorității. Studiile lui Ratner și Hui (2003) în Asia au evidențiat asociația între colectivism și asumarea responsabilității printre subiecții chinezi, nu și printre cei americani, iar Kashima, Foddy și Platow (2002) au indicat că mecanismele individuale de adaptare egocentrice sînt folosite mai mult de americani decît
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
structurile interdependente Sinele și "celălalt" nu sînt separați, iar tipul interdependent înclină spre comunicarea indirectă, e mai atent la trăirile și gîndurile neexprimate ale celorlalți (comunicarea nonverbală, paraverbală). Desigur, cadrul ideal pentru dezvoltarea unei astfel de structuri este cultura colectivistă. Hui și Triandis (1986) descriu o structură personală tridimensională, și anume: 1. Eul personal, ce include comportamente și stări ale persoanei; 2. Eul social, ca imagine generală a celorlalți despre persoana respectivă; 3. Eul colectiv, care este partea Sinelui comună cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de comunitatea integratoare. Autorul probează o anumită dinamică istorică a prevalenței unui tip de individualism în dauna celuilalt: în timp ce primul caracterizează fazele de început ale individualismului american, cel de-al doilea a devenit mai obișnuit astăzi. Triandis și colaboratorii (Triandis, Hui, 1986; Triandis et al., 1990; apud Darwish, Huber, 2003, p. 50) au fost interesați de constructele de individualism și colectivism pe care le-au analizat și legat de anumite consecințe ipotetice, cum ar fi comportamentul social, indicatorii stării de sănătate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
al., 1990; apud Darwish, Huber, 2003, p. 50) au fost interesați de constructele de individualism și colectivism pe care le-au analizat și legat de anumite consecințe ipotetice, cum ar fi comportamentul social, indicatorii stării de sănătate etc. Studiile lui Hui și Triandis (1986, 1995) au investigat 300 de subiecți din SUA, Japonia și Puerto Rico, observîndu-se că individualismul american se reflectă în încrederea în sine, spirit de competiție, preocupare redusă pentru in-grup, distanța psihologică ridicată față de membrii grupului. Colectivismul japonezilor și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de culturi naționale. Variate anchete de teren s-au finalizat prin întocmirea unor scale de măsurare a dimensiunii individualism colectivism la nivel individual (Hui, 1984, 1988; Triandis, Leung et al., 1985) și intercultural (Triandis, Bontempo et al., 1988; Triandis, McCusker, Hui, 1990). Aceste măsurători au evidențiat faptul că individualismul include idei ca: independență și încredere în sine, distanță față de in-grup, competiție și hedonism. Colectivismul include interdependența, sociabilitatea și integritatea familială. Triandis (2000) a examinat contrastul individualism-colectivism, utilizînd analiza activării interdependenței. Atunci
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
eu sînt"... "student al grupei a 4-a din anul III psihologie", "sînt din regiunea Shanghai", "sînt fratele lui...", "prietena lui...", "locuitor al cartierului..." (atribute ce descriu imersarea subiectului în rețele sociale). Studiul a fost reluat de către Triandis, McCusker și Hui (1990) pe eșantioane formate din studenți din SUA, Hawaii, Grecia, Hong Kong și China, precum și de Cousins (1989) în SUA și Japonia, ajungîndu-se la rezultate similare, reconfirmate de cercetări calitative recente (Bulpitt, Martin, 2010). Astfel, solicitați să facă descrieri despre sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Indiană University Publications/Eurolingua, Bloomington, 1990. Drîmba, Vladimir, Cercetări asupra foneticii găgăuze (I), în rev. "Studii și cercetări lingvistice", XII, nr. 3, 1961, p. 399-419; (ÎI), XII, nr. 4, 1961, pp. 555-575. Fernandez-Vest, Jocelyne M.M. (editor), Leș Langues ouraliennes aujourd'hui. Approche linguistique et cognitive/The Uralic Languages Today. A Linguistic and Cognitive Approach, Éditions Honoré Champion, Paris, 2005. Frellesvig, Bjarke, A History of the Japanese Language, Cambridge University Press, Cambridge, 2011. Hajdú, Péter, Finno-Ugrian Languages and Peoples, traducere de G.F.
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
de vorbitori, cea mai vorbită limba de pe pămînt că limba maternă); mandarina standard este limba oficială nu doar în Republică Populară Chineză (inclusiv Taiwan), ci și în Singapore; subdialectul jin este considerat uneori distinct de cel mandarin. 2. wu (inclusiv hui) 3. cantoneză (yue); subdialectul ping este considerat uneori distinct de yue 4. min (inclusiv taiwanez) 5. hakka 6. xiang 7. gan După părerea unor lingviști 285 li se adaugă și limba băi, considerată în mod tradițional o limbă tibeto-birmană. 6
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Pendant leș 30-40 dernières années, la génétique a fait des progrès extraordinaires, notamment dans l'étude de l'ADN mitochondrial et du chromosome Y. En résumé, on est arrivé à la conclusion indubitable que tous leș gens qui peuplent aujourd'hui la planète héritent de l'ADN mitochondrial d'une seule femme (nommée Ève mitochondriale) ayant vécu en Afrique îl y a 160.000 ans. Tous leș hommes d'aujourd'hui héritent du chromosome Y d'un seul homme (nommé Adam
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la conclusion indubitable que tous leș gens qui peuplent aujourd'hui la planète héritent de l'ADN mitochondrial d'une seule femme (nommée Ève mitochondriale) ayant vécu en Afrique îl y a 160.000 ans. Tous leș hommes d'aujourd'hui héritent du chromosome Y d'un seul homme (nommé Adam Y-chromosomique) ayant vécu îl y a environ 140.000 ans, probablement toujours en Afrique. Leș populations africaines șan et sandawe șont, génétiquement, leș plus proches d'Ève mitochondriale. La théorie
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
le niveau des principes d'organisation, des principes de structuration des langues. " L'apparition et l'évolution du langage marque une étape décisive dans l'évolution spirituelle de l'homme. Chacune des 6.000 et plus de langues parlées aujourd'hui sur la terre représente une image linguistique sur le monde. En fait, le langage-en tant-que-tel est une forme de la culture qui (re)crée le monde, réalité ontologique pour leș êtres qui l'emploient. De pluș, le langage est la forme
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la diferite energii, pe de alt... parte. Acordajul implic... inițial deschiderea canalului central pentru a putea fixă aici simboluri specifice, finalizându-se cu o sigilare a inițierii pentru a o permanentiza. În timpul inițierilor, maestrul trebuie s... mențin... contractat permanent punctul Hui Yin, situat la jum...tatea distanței dintre anus și organele genitale externe, pentru a p...stră un flux continuu al energiei prin extrameridianele Du Mai și Ren Mai. Contracția acestui punct permite realizarea tehnicii suflului violet, prin care maestrul deschide
[Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
spun comparând-o cu "o bătaie pe umăr sau cu o dregere ostentativă a glasului" (Stati 1970). 24 Stati (1982: 226) dă ca exemple sp. Ha cantado estupendamente bien, ¿sabes? și fr. Savez-vous combien j'ai eu de patients aujourd'hui? Quatre-vingt deux. Româna folosește și ea astfel de elemente fatice (știi?, înțelegi?, auzi?, îți dai seama? etc.), cf. Ionescu-Ruxăndoiu 1999: 40. 25 Thom 1993: 69-70. 26 Dacă locutorul ține să se exprime mai puțin vag, limba română acceptă construcții în
[Corola-publishinghouse/Science/85023_a_85809]
-
les responsabilités de l'éducation avec les collectivités locales. Le resserrement des liens entre l'école et la communauté devraient constituer le fondement de tout projet éducatif gouvernemental ou transnational. L'augmentation de la localisation de l'éducation est nécessaire aujourd'hui comme un processus complémentaire a la mondialisation destiné à sauver la diversité et la spécificité, d'assurer la stabilité et la cohérence des projets, à atténuer les risques de creusement des inégalités entre les individus, communautés et nations, d'affaiblir
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de l'historiographie française dans leș années 1980. La discipline Histoire commença alors à s'intéresser et à redéfinir, en manière propre, des questionnements jusqu'alors spécifiques à la psychologie ou à la sociologie. Ce type de démarche a aujourd'hui un écho important dans l'espace académique roumain. * * Pour résumer leș objectifs et la raison d'être de cette collection nous allons évoquer quelques mots appartenant à Roger Chartier qui, dans une interview donnée en 2005 à la revue Cultură
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
et pratiquée par des historiens comme Jacques Le Goff ou Nathan Wachtel, a pu occuper le devant de la scène historiographique et constituer une réponse efficace au défi lancé par leș sciences sociales. Enfin, l'histoire culturelle, est devenue dominante aujourd'hui, mais îl n'est guère aisé de la définir dans să spécificité. Faut-il le faire à partir des objets et des pratiques dont l'étude constituerait le propre de cette histoire ? Le risque est grand, alors, de ne pouvoir tracer une
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
Francesco del Chaburri bechai [...] popolo di Santa Felicită ...". 73 Voyage de Jacques le Saige, de Douai à Rome, Notre-Dame-Lorette, Venise et autres saints lieux, H.-R. Duthilloeul (ed.), Douai, D'Aubers, 1851, p. 20: "De Flourensse à Saincte Cachenne a huit mille. C'est une petite ville; mă îl y a des bons logis...". 74 NM lui FV, 10 decembrie 1513, în Machiavelli, Lettere (Inglese), p. 194: "Și am auzit țipându-se de la Sân Casciano". 75 FV lui NM, 20 agosto
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
série comique parue antérieurement dans la presse écrite; le film d'Art en 1908 marque le début d'une longue série d'adaptations cinémato graphiques de pièces de théâtre et de romanș célèbres. "4 De tous temps et particulièrement aujourd'hui, ces adaptations participent à la vulgarisation des textes littéraires, parce que dans notre société actuelle, leș individus șont plus enclins à se rendre dans une salle de cinéma, à acheter ou à louer un DVD, qu'à investir temps et
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
din piesele lui Arrabal cu acelea din Biblie, am folosit: La Bible. Ancien et Nouveau Testament avec leș Livres Deutérocanoniques. Traduite de l'hébreu et du grec en français courant, Alliance Biblique Universelle, 1993. 41 "FIDIO: A partir d'aujourd'hui, nous serons bons et purs. [...] FIDIO: J'ai acheté la Bible. LILBE: Et ça suffit? FIDIO: Oui, ça nous suffira. [...] FIDIO (lisant): Au commencement Dieu créa le ciel et la terre. (Enthousiaste.) Comme c'est joli." (Oraison, în Fernando Arrabal
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
démocratie, Paris, Climats, 1996. Lefort, Claude, Essais sur le politique, XIX-XXe siècle, Paris, Seuil, 1986. Lemert, Charles (coord.), Intellectuals and politics. Social theory in a changing world, London, Sage Publications, 1991. Leymarie, Michel, Sirinelli, Jean-François, L'histoire des intellectuels aujourd'hui, Paris, PUF, 2003. Maclean, Ian, Montefiore, Alan, Winch, Peter, The political responsability of intellectuals, Cambridge, Cambridge University Press, 1990. Meyendorff, John, Ortodoxie și catolicitate, București, Sofia, 2003. Mezdrea, Dora, Nae Ionescu. Biografia (I-IV), București, Universal Dalsi (vol. I), 2001
[Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]