513 matches
-
insistent, cu aplauze și chiote, pe cea cu „zâmbetul de heruvim“. Și nu era vorba numai despre versuri și despre linia melodică, au încercat mai mulți în alte crâșme să-și surprindă publicul cu Zaraza, dar degeaba. Ajungeau să fie huiduiți și jigniți pe scenă dacă nu se opreau imediat din acest sacrilegiu, se arunca după ei cu ce se nimerea la îndemână, cu legume, bucăți de pâine sau chiar cu tacâmuri. Unii nefe- riciți se încăpățânau să demonstreze c-o
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
odihni niciodată, poți să uiți ce sunt acelea odihnă și somn, cum bine spui. A, când ești pe locul al doilea sau nici pe-acolo și te mulțumești așa, cu câte puțin, când unii te mai aplaudă, alții te mai huiduie, te interesează să îți iasă de cafeaua de mâine și cam atât, atunci da. Jumătate de săptămână să tot dormi și să chefuiești și iar să dormi și să visezi la cai verzi pe pereți. Cum să nu ? Când n-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
de o parte societatea devine tot mai agitată, mai colorată și mai liberă ca oricând până atunci, pe de alta, tensiunile politice și vărsarea de sânge tot mai crudă știrbesc din entuziasmul noilor reușite. Carol al II-lea este din ce în ce mai huiduit pentru decizi- ile sale aproape fasciste, mai întâi alegându-și singur miniștrii în ianuarie 1938, pentru ca o lună mai târziu să înceapă desființarea partidelor politice, astfel încât să-și asigure puterea supremă în stat. De altfel, reforma sa administrativă eșuată de
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
nu îmi ordonă nimeni, decât sufletul meu, ce să fac pe scenă, la fel cum aici nimeni nu vă ordonă dumneavoastră ce și cum să faceți. Dar este adevărat că apoi ați glumit pe seama lor, încât acești domni au fost huiduiți, fiind chiar necesar să părăsească localul ? — Nu, domnule. — Nu ? Dar ce le-ați spus mai exact ? — Le-am spus că eu nu fac politică. Le-am spus că eu cânt cântece de dragoste, compuse de artiști, de compozitori și poeți
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
bunul-plac al cuiva, arta fără libertatea ei totală nu ar fi artă. — Atât ? — Atât, poate mai mult, poate mai puțin, nu îmi amintesc exact. Știu că sala a apreciat mesajul meu și m-a aplaudat, începând, într-adevăr, să-i huiduie pe distinșii domni care găsesc plăcere în a lovi un om legat de mâini, din întuneric. — V-ați atins de domnul Vasile ? i-a întrebat imediat colonelul. — Nu, domnule, nici vorbă. Este posibil să fi adormit în dubă, mă iertați
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
putred de băutură ieftină să nu se impreg- neze în haine. Tot timpul era mult fum, înecăcios, căruia abia îi putea face față. Transpira din ce în ce mai des și lua pauze pentru a-și clăti plămânii, iar atunci unii începeau să-l huiduie, să-l scuipe sau să-l înjure. Odată și-a luat și-o roșie în ceafă, din partea unui nemulțumit căruia nu-i conveneau recreațiile sale. Atunci Cristi s-a oprit, s-a întors și l-a privit în ochi pe
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
auzit că te-au închis la Jilava, fie și pentru puțin timp. Și când am auzit că te-ai îmbolnăvit am plâns. Slavă Domnului că nu mi-a fost dat să trăiesc și zilele în care să aud că ești huiduit pe scenă ! După ce s-a bărbierit de două ori, încât niciun fir al bărbii nu îndrăznea să iasă măcar o miime de milimetru din pori, și-a aranjat puțin sprâncenele și s-a tuns puțin, cât părul, pe care l-
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
în pace - încearcă să liniștească spiritele primarul -, ce dacă a băut o bere în plus?“ „Nu bere, ci țuică“, îl corectează demn bețivanul, de parcă numai țuica i-ar da dreptul la un punct de vedere credibil. Și cum mulțimea îl huiduie, pleacă zicând cu obidă: „Bere să beți voi! Vrei binele proștilor și te alegi cu ce-i mai rău“. Din mulțime se aude o voce de femeie: „Poate e strada de vină. Poate a luat-o la vale. Cu ploile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
țigară să mă relaxez. Arbitrul de centru, unchiul meu, își aprinsese și el țigara de nervos ce era că meciul parcă nu mai vroia să se încheie odată. Când fotbaliștii de la Cioara Doicești au părăsit terenul, bătuți măr, spectatorii îi huiduiau înjurându-i frumos, fără excese, de mamă și tată. Unul a luat o piatră și a aruncat-o antrenorului advers în cap. Măi, boule, așa îți antrenezi tu echipa! își argumenta el gestul, pe un ton delicat. Poliția locală a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
meu: "Băi, ia du-te până la Amfora și trage cu urechea!" Aveam eu o cârciumă unde mă mai duceam. A venit într-o oră înapoi și a zis: Dom'le, am intrat, au început ăia să mă fluiere, să mă huiduie". Era îmbrăcat militar. S. B.: Aoleu! Urât. Îngrijorător. M. M.: A venit CI-stul și mi-a spus: Situația e cam complicată. S-ar putea să trebuiască să intervenim în București". Comandantul nu mi-a spus nimic. Ei, și de-acuma
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
a lărgit cu țările din Europa Centrală (Polonia, Ungaria, Cehia) În 1997. S-a promis României că data viitoare a va fi rândul ei. Chiar președintele Clinton a venit la București pentru a Îndulci eșecul. Se aștepta poate să fie huiduit; a fost ovaționat. Au demarat În 1999 și negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Și pentru Occident, România a redevenit o țară interesantă odată cu criza din Balcani; este cel mai important post de observație și de control din zonă. Necazurile României
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
național prin preponderența tot mai accentuată a evreilor în literatură, artă, presă (mai ales!) și chiar în Universitate, încât nu e de mirare că un număr destul de mare de studenți, mai puțin respectuoși față de trecutul lui Niculae Iorga, l-au huiduit la ieșirea de la o conferință ținută la Ateneu. Am spus și atunci, și nu văd de ce n-aș spune și acum la fel, eu personal nu l-aș fi huiduit niciodată pe Iorga, oricât de „huligan” aș fi fost și
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai puțin respectuoși față de trecutul lui Niculae Iorga, l-au huiduit la ieșirea de la o conferință ținută la Ateneu. Am spus și atunci, și nu văd de ce n-aș spune și acum la fel, eu personal nu l-aș fi huiduit niciodată pe Iorga, oricât de „huligan” aș fi fost și aș fi, căci nu mi-a plăcut nicicând să scuip icoanele pe care le-am adorat odată, după cum am avut un dispreț neprecupețit pentru cei ce mângâie hoiturile, în care
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
fi fost foarte reușită dacă, În timp ce la sfîrșit se cînta imnul național al Columbiei, nu m-aș fi aplecat eu să-mi șterg sîngele de pe genunchi, ceea ce i-a prilejuit colonelului o reacție violentă și l-a făcut să mă huiduiască. Eram pe punctul să-l huiduiesc și eu, dar, amintindu-mi de călătoria noastră etc., mi-am mușcat limba. După un zbor foarte lung, Într-un avion care părea mai degrabă un cocktail shaker, am ajuns În Bogotá. Pe drum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
la sfîrșit se cînta imnul național al Columbiei, nu m-aș fi aplecat eu să-mi șterg sîngele de pe genunchi, ceea ce i-a prilejuit colonelului o reacție violentă și l-a făcut să mă huiduiască. Eram pe punctul să-l huiduiesc și eu, dar, amintindu-mi de călătoria noastră etc., mi-am mușcat limba. După un zbor foarte lung, Într-un avion care părea mai degrabă un cocktail shaker, am ajuns În Bogotá. Pe drum, Alberto a tot pălăvrăgit cu ceilalți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ca o femeie de moravuri ușoare. Iar el, asta a făcut! Deși a imaginat-o foarte rafinată, a creat în jurul ei o lume... Eu, personal, n-am avut nimic de reproșat, dar au fost create scene la care s-a huiduit. Au mai fost câteva montări din astea. Mie, personal, mi-au plăcut, dar publicul nu a aprobat. A.V. Dacă ar fi să jucați așa-numita Arie a nebuniei 9 îmbrăcată într-un costum după moda anului 2007?... N.M. N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
multe voci susțin că Dobre ar fi revenit, în timpul evenimentelor din decembrie 1989, în Valea Jiului, respectiv la Petroșani (apărând în balconul Primăriei, pentru a vorbi mulțimilor), prezentându-se ca fiind fostul lider al greviștilor din 1977, dar că a fost huiduit și alungat pe motiv că devenise activist de partid. Alte voci susțin însă că acel Dobre reîntors în Valea Jiului, în decembrie 1989, era un individ trecut prin aziluri psihiatrice și că pasivitatea și timiditatea lui se datorau agresivelor tratamente farmaceutice
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
curaj, impetuozitate, obstinație. Interpretările privind autodizolvarea mitingului din 21 decembrie din Piața Palatului sunt, desigur, variate. Unii analiști consideră că a fost vorba de câteva grupuri de muncitori tineri cu steaguri care au început să scandeze „Timișoara” și „Jos Ceaușescu!”, huiduindu-l pe dictator în timpul discursului său și provocând spaima celorlalți participanți la miting care, temându-se de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci pro-Ceaușescu). Alte voci consideră că
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
miting care, temându-se de represiune și de supravegherea Securității, au fugit producând învălmășeală și dezordine (aruncând portretele, drapelele și pancartele cu lozinci pro-Ceaușescu). Alte voci consideră că a fost vorba de câțiva oameni disparați care au început să-l huiduie individual pe Ceaușescu: protestul lor spontan ar fi fost propagat de megafoanele aflate în apropiere, devenite astfel instrumente de propagare a protestului și huiduielilor. Alți analiști consideră că presupușii protestatari care ar fi dat tonul huiduielilor și scandărilor anticeaușiste ar
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
fi mizat pe efectul special al unei benzi audio în care se auzea cum timișorenii îi înfruntau verbal pe soldați, care, mai apoi, începeau să tragă. Radu Portocală comentează: „Se aștepta ca românii să iasă în stradă și să-l huiduie pe dictator; era obligatoriu să aibă impresia că ei sunt la originea căderii lui și că tot ei sunt apoi aceia care-i aleg pe cei ce vor prelua puterea. Punctul de plecare al montajului este Timișoara. Mișcarea care, încet-încet
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
a forțele de ordine și pentru a-i stimula pe timișoreni; respectivii provocatori străini erau dotați cu bâte, bastoane și sticle incendiare. Autorii se bazează și pe o afirmație a generalului Ștefan Gușe, care susținuse că la Timișoara Armata fusese huiduită și atacată de provocatori, pentru a fi implicată într-un conflict violent care ar fi catalizat intervenția unor forțe străine în România (p. 48). Întrucât militarii ripostează la atacurile lansate asupra lor de provocatori, populației îi este indusă ideea de
[Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
de a fi buni cetățeni ai noii patrii și s-au rugat la Dumnezeu pentru binecuvântarea guvernatorului. Nu s-a întâmplat la fel cu protopopul greco-catolic de la Târgu-Mureș, pe care - după câte își amintește Nagybaconi Nagy Vilmos - mulțimea l-a huiduit, când în discursul său de bun-venit a spus că ziua intrării armatei ungare nu însemna sărbătoare pentru români. Când, în 2010, la expoziția organizată pe tema re-anexării Transilvaniei de la Centrális Galéria (Galeria Centrală) din Budapesta, apoi pe pagina atât de
[Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
riște un conflict cu flota italiană, atâta timp cât Franța nu era dispusă să și susțină aliatul. Mussolini a anexat Etiopia printr-un decret de la 9 mai 1936. La aceasta se adaugă discursul violent al lui Titulescu împotriva ziariștilor italieni, care îl huiduiseră pe împăratul Abisiniei în momentul în care acesta a luat cuvântul în ședința Adunării Generale a Societății Națiunilor din iulie 1936,fapt care a îndepărtat definitiv România de Italia. Criza de la 11 iulie 1936 atingea deznodământul în ziua de 29
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
se poate de serios, că fenomenele amintite desemnează o „revoluție a conștiinței” (revolution of consciousness) pe care dezvoltarea curriculumului și noile curricula nu o pot ignora. Doritori să pară novatori și „deschiși la nou”, participanții, care altădată l-ar fi huiduit, l-au ascultat cu o evlavie ipocrită, regretând în surdină „vremurile de altădată”, când se dezbăteau „în stil kantian” problemele serioase ale articulării riguroase și coerente a curriculumului modern și când se puneau bazele științei curriculare pozitive. Conferința de la San
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
privesc direct materialele de construcție), dar și manevrele unor oameni cu capul pe umeri, printre care, desigur, fostul arhitect al Capitalei, profesorul Budișteanu, acum mazilit. Sătul de vizitele prin piețe, pe care nu le mai consemnează de când Ceaușescu a fost huiduit în Obor, unde nu se găsea în respectiva duminică decât varză acră, sătul de nebuniile lui Nicușor, care și-a bătut proaspăta mireasă, de fandoselile Zoichii, care a devenit comis-voiajor pe ruta București-Paris și retur, cât și de indiferența lui
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]