253 matches
-
fața medială a procesului coronoid al cubitusului. Pe partea mijlocie a feței laterale a radiusului. - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. pronator al mâinii, 2. prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața anterioară a epicondilului medial, - aponevrozele fibroase ale mușchilor rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) Se inseră printr-o expansiune
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală. Este dată de nervul median. Acțiunea este de slab flexor al mâini față de antebraț. MUȘCHIUL FLEXOR ULNAR AL CARPULUI (MUȘCHIUL CUBITAL ANTERIOR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - pentru capul humeral: la nivelul epicondilului medial, - pentru capul ulnar: pe marginea medială a olecranului și la nivelul a 2/3 superioare ale marginii posterioare a cubitusului. Cele două capete sunt unite printr-o arcadă fibroasă pe sub care trece artera recurentă ulnară posterioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
acoperit parțial în porțiunea laterală de către extensorul ulnar al carpului. Provine nervul radial. Acțiunea: 1. extensor al auricularului, 2. slab extensor al mâinii. MUȘCHIUL EXTENSOR ULNAR AL CARPULUI (CUBITALUL POSTERIOR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - epicondilul lateral: capul humeral, - marginea posterioară a cubitusului: capul ulnar și fascia antebrahială La nivelul extremității proximale a metacarpianului V. - cu pielea - cu straturile musculare profunde Din ramura profundă a nervului radial. Acțiunea este de: 1. extensor al mâinii, 2. adductor al mâinii. MUȘCHIUL
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
al mâinii pe antebraț, 2. supinator al mâinii, 3. flexor al antebrațului față de braț, 4. contribuie la mișcarea de supinație a antebrațului. MUȘCHIUL SCURT EXTENSOR RADIAL AL CARPULUI (AL DOILEA RADIAL EXTERN) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - epicondilul humeral lateral, - ligamentul colateral radial al articulației cotului. Pe baza metacarpianului al treilea. * este acoperit aproape în totalitate de către mușchiul lung extensor al carpului; * acoperă osul radius; * distal este încrucișat de cei trei mușchi destinați policelui: extensor lung și scurt, lung
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lung abductor. Din nervul radial prin ramura sa profundă. Acțiunea: 1. extensor al mâinii pe antebraț, 2. abductor al mâinii. MUȘCHIUL SUPINATOR Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - suprafața rugoasă de sub incizura radială a ulnei, - creasta mușchiului supinator, - epicondilul humeral lateral. Fața laterală și anterioară a 1/3 proximale a radiusului Cu extensorii radiali ai carpului, extensorii degetelor, extensorul degetului V, extensorul ulnar al carpului. Din nervul radial prin ramura sa profundă. Acțiunea este de 1. supinație a antebrațului. supinator
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
acestora. Prinderea este mai dificilă decât aruncarea, deoarece la prindere trebuie să se țină seama de viteza cu care se apropie obiectul, traiectoria sa, distanța, volumul și forma. Exercițiile de aruncare și prindere contribuie la educarea forței și centurii scapulo humerale, coordonării vitezei de reacție, simțului de apreciere a distanței și preciziei, mișcărilor. Aruncarea și prinderea se pot face cu mingi mici (de oină sau cauciuc), mingi de handbal, baschet, mingi medicinale, bastoane, cercuri, măciuci, pietre, bulgări de zăpadă. Aruncările se
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
rotări ale corpului cu așezarea picioarelor și mâinilor pe aceeași linie. Ele se pot executa fără zbor și cu zbor. Răsturnările lente se execută fără fază de zbor. Ele necesită o bună mobilitate a coloanei vertebrale și a articulațiilor scapulo humerale. Corpul trece prin stând pe mâini și își continuă deplasarea în sensul răsturnării respective. Răsturnările propriu-zise prezintă o fază de zbor în momentul schimbării a sprijinului de pe mâini pe picioare sau invers. La răsturnarea înainte trebuie acordată o atenție deosebită
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
direcțiile cu măsurarea distanței dintre sol și bazin (mobilitate coxo - femurală); pod cu măsurarea distanței dintre palme și tălpi (mobilitate la nivelul coloanei vertebrale) și coborârea brațelor de sus, înapoi cu bastonul apucat cu măsurarea distanței dintre mâini (mobilitate scapulo - humerală) - Tabelele 6 și 7. 70 Tabelul 4. Analiza comparativă a indicatorilor pregătirii motrice (forță, viteză și rezistență) la testările inițiale și finale ale grupei martor și de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
cea inițială, iar grupa martor a progresat doar cu 0,09 secunde, la testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3097]
-
direcțiile cu măsurarea distanței dintre sol și bazin (mobilitate coxo - femurală); pod cu măsurarea distanței dintre palme și tălpi (mobilitate la nivelul coloanei vertebrale) și coborârea brațelor de sus, înapoi cu bastonul apucat cu măsurarea distanței dintre mâini (mobilitate scapulo - humerală) - Tabelele 6 și 7. 70 Tabelul 4. Analiza comparativă a indicatorilor pregătirii motrice (forță, viteză și rezistență) la testările inițiale și finale ale grupei martor și de experiment Parametrii înregistrați Testare inițială t P Testare finală t P Grupa martor
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
cea inițială, iar grupa martor a progresat doar cu 0,09 secunde, la testările finale variabila “t” pentru ambele grupe (2,17) demonstrând că au fost înregistrate valori peste pragul de semnificație (P<0,05). La proba de mobilitate scapulo - humerală gimnastele grupei experimentale au înregistrat un progres de 3,57 cm., gimnastele grupei martor înregistrând un indice de numai 1,13 cm., variabila “t” pentru această probă prezentând o valoare peste pragul de semnificație (t = 2,18; P<0,05
CONTRIBUŢII PERSONALE LA ELABORAREA UNUI PROGRAM DE PREGĂTIRE ARTISTICĂ PENTRU GIMNASTELE DE 9-10 ANI by Liușnea Diana Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1675_a_3096]
-
cu partea opusă, adică cu piciorul stâng în contact, fiecare jucător dându-și acum mâna stângă. Lupta se poate desfășura până la acumularea unui anumit număr de puncte sau o anumită perioadă de timp. Jocul determină dezvoltarea forței musculaturii centurii scapulo humerale și a musculaturii spatelui, dezvoltarea îndemnării și a echilibrului. În același timp se dezvoltă mobilitatea încheieturii mâinii și contribuie la formarea simțului adversarului. Jocul demonstrează copiilor că se poate câștiga chiar cu un adversar mai puternic, folosinduse de forța lui
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
interesul de a ajunge în porțiunea de teren a adversarului, prin împingerea acestuia. În această situație se va dezvolta cu preponderență forța musculaturi flexoare a piciorului. JOCURI PREGĂTITOARE PENTRU PROCEDEELE DE ÎNTOARCERE TRAGE DE BASTON /III / forța, mobilitatea articulației scapulo humerale /musculatura generală / Cei doi jucători sunt în poziția stând, spate în spate, cu brațele întinse și ridicate, ținând în mâini un baston de gimnastică, priza de sus, intercalate. Ei sunt plasați într-un dreptunghi cu lățimea de 100cm și lungimea
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
au scopul ca prin sărituri, cât mai înalte, cu brațele întinse sus și prin lovirea în palmele adversarului, care execută aceeași mișcare, să câștige teren, determinându-l pe celălalt să aterizeze cât mai înapoi. Jocul determină dezvoltarea detentei, mobilitatea scapulo humerală, forța spatelui. Perechile vor fi repartizate, pe cât posibil, după înălțime. Variantă Din aceeași așezare, jucătorii vor sări ținându-și mâinile lipite de corp. În ambele jocuri sunt interzise loviturile cu mâinile sau cu alte părți ale corpului. În ambele jocuri
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
culcat. Cel din stând va executa sărituri cu întoarceri de 180° la început, iar după ce s-a obișnuit, va executa sărituri cu întoarceri de 360°. După un anumit număr de sărituri se vor schimba rolurile. EXERCIȚII PENTRU MUSCULATURA CENTURII SCAPULO HUMERALE 14. Unul dintre parteneri se află în culcat dorsal cu brațele întinse, ridicate la nivelul pieptului, celălalt se află în stând cu sprijin pe brațele celui din culcat. Din această poziție ambii parteneri vor îndoi brațele, cel de „sus” ca și cum
Iniţierea în judo : jocuri şi exerciţii cu partener by Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/364_a_641]
-
din artera toracoacromială. Nervii provin din plexul brahial fiind reprezentați de nervul infraspinos și subscapular (10, 11, 21). HUMERUSUL (HUMERUS) Humerusul este un os lung pereche care realizează singur scheletul brațului. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Micul trohanter humeral (trohin) 4. Gâtul chiruraical 5. Buza internă a culisei bicipitale 6. Marea tuberozitate (trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
trohiter) 7. Șanțul bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
bicipital 8. Buza externă a culisei bicipitale 9. Tuberozitatea deltoidiană 10. Fața anterioară a osului 11. Marainea laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
laterală 12. Fața antero-internă (internă) 13. Gaura nutritivă 14. Marainea medială 15. Fosa coronoidă 16. Epicondilul medial (epitrohleea) 17. Trohleea humerală 18. Capitul humeral 19. Epicondilul lateral 20. Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Fosa radială Extremitatea superioară a humerusului este formată din (Fiaura 29): -capul humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
humeral (caput humeri): suprafață rotunjită care reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
reprezintă aproximativ 1/3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
3 dintr-o sferă; capul este orientat înăuntru și înapoi formând cu corpul un unahi de 130°- 150°; capul humeral se articulează cu cavitatea alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
alenoidiană a omoplatului formând articulația scapulo-humerală; - aâtul humeral (collum anatomicum) delimitează inferior capul humeral; - marea tuberozitate humerală - trohiter (tuberculum majus) - situată în afara aâtului anatomic și posterior; la acest nivel au inserția tendoanele mușchilor supraspinos, subspinos și micul rotund; -mica tuberozitate humerală - trohin (tuberculum minus) situată în afara aâtului anatomic și anterior, inferior; la acest nivel are inserția tendonul mușchiului subscapular; - șanțul bicipital sau culisa bicipitală (sulcus intertubercularis) între cele două tuberozități; pe buza externă a șanțului se inseră tendonul mușchiului mare pectoral
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
raport cu tendonul mușchiului brahial anterior. 1. Capul humerusului 2. Gâtul anatomic 3. Gâtul chiruraical 4. Marele trohanter 5. Șanțul de torsiune 6. Marainea laterală 7. Fața posterioară 8. Marainea medială 9. Epicondilul medial 10. Șanțul nervului ulnar 11. Trohleea humerală 12. Epicondilul lateral 13. Fosa olecraniană Fața posterioară (facies posterior) a osului humerus prezintă următoarele elemente anatomice (Fiaura 30): -șanțul de torsiune (șanțul nervului radial) cu direcție oblică de sus în jos, dinăuntru în afară în care se aăsec nervul
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]