580 matches
-
Victor Papilian, D. Gherghinescu-Vania, Șerban Cioculescu, Perpessicius, Mircea Streinul, Ion Agârbiceanu, Radu Gyr, Panait Istrati, Dimitrie Stelaru, Tudor Arghezi, Mircea Eliade, Camil Petrescu, E. Lovinescu ș.a. Eseuri și articole pe teme culturale semnează George Sbârcea, Ovidiu Drimba, Vasile Gionea, Al. Husar, Nichifor Crainic, Ovidiu Papadima, Al. Bărbat, Gheorghe Stoica, N. Papanastasiu, I. Mateiu, G. Togan, N. Sulica, C. Sassu, Ion Gherghel, Teofil Bugnariu, Septimiu Bucur, E. Boșca-Mălin, Victor Fulicea, D. Munteanu-Râmnic, Zenobie Pâclișanu, N. Tatu, Gabriel Țepelea, Ionel Neamtzu, Victor Iancu
TRIBUNA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290268_a_291597]
-
Identificări, 103-138, 158-188; Cioculescu, Itinerar, IV, 333-338; Petru Vaida, Interpretarea filosofică a timpului și stilistica lui Tudor Vianu, „Revistă de filozofie”, 1978, 2; Edgar Papu, Tudor Vianu, Protée ou Le Polymorphisme en critique, CREL, 1978, 4; Crăciun, Confesiuni, 284-288; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 176-188; Șerban, Ispita, 239-243; Martin, Dicțiunea, 82-108; Massoff, Teatr. rom., VIII, 252-255; N. Tertulian, Perspective contemporane, București, 1981, 5-12; Petre Stoica, Amintirile unui fost corector, București, 1982, 7-23; Manolescu, Teme, IV, 187-192; Ciopraga, Propilee, 236-252
VIANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
, publicație apărută la Tulcea, săptămânal, între 10 august 1896 și 26 august 1897, sub direcția unui comitet. Administrator și girant responsabil este L. E. Manacachi, înlocuit de la numărul 38 cu S. Husar. Cuprinzând știri despre viața politică a orașului, gazeta a acordat spațiu și preocupărilor de literatură și arta. Aproape în fiecare număr se tipăresc versurile nostalgice ale lui Iuliu Cezar Săvescu, scrise, cele mai multe, în orașul de pe Dunăre: Amorul dintâi, Vorba veche
VOINŢA TULCEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290634_a_291963]
-
Transilvaniei și înlăturarea consecințelor ce decurgeau din Dictatul de la Viena. Principalii colaboratori sunt Vasile Netea, Ilie Dăianu, Coriolan Gheție, E. Boșca-Mălin, Gabriel Țepelea, Olimpiu Boitoș, I. D. Suciu, Cornel Regman, Ion Apostol Popescu. Cu versuri figurează Emil Zegreanu, D. Missir, Al. Husar, D. Savu, Al. Negura, Ion Apostol Popescu, I. Tudose, Mihai Beniuc, Zaharia Bârsan, Dumitru Micu. Lui Tudor Arghezi i se reproduce poezia Inscripție pe o ușă din volumul Cuvinte potrivite. Articole scriu V. Netea (Ardealul în politica românească de azi
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
Galați, 1993; Cea mai credibilă moarte, Galați, 1995; Ninge de Paști în paradis, Iași, 1996; Patimi în Labirint, pref. Constantin Dram, Iași, 1997; Infernul albastru, Iași, 1999; Noaptea păsării de aur, pref. Constantin Dram, Iași, 2001; Sintagmele ochiului, pref. Al. Husar, Iași, 2003. Repere bibliografice: George Bădărău, „Imposibilă, pânda”, „Timpul”, 1994, 11; Ion Holban, Salonul refuzaților, Iași, 1995, 233-234; Bogdan Ulmu, Radiografia suferinței, CRC, 1998, 1; Simion Bărbulescu, În căutarea adevăratei identități, CL, 1998, 7. C.T.
POPA HOMICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288901_a_290230]
-
Opere, vol. I-II, introd. G.C. Nicolescu, București, 1965-1966 (în colaborare cu G.C. Nicolescu), vol. III, introd. Gheorghe Vrabie, București, 1978 (în colaborare cu Gheorghe Vrabie), vol. IV-VII, București, 1974-1981; Coșbuc văzut de contemporani, București, 1966 (în colaborare cu Al. Husar); Din presa literară românească a secolului XIX, pref. Romul Munteanu, București, 1967 (în colaborare cu Aurel Petrescu); Titu Maiorescu, Jurnal și Epistolar, I-IX, introd. Liviu Rusu, București, 1975-1989 (în colaborare cu Domnica Filimon), Opere, vol. I-III, introd. Eugen
RADULESCU-DULGHERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289108_a_290437]
-
Florin Muscalu (Profil), „Revista V”, 1990, 14; Al. Piru, „Arta ceaiului”, „Dimineața”, 1992, 250; I. Negoițescu, Florin Muscalu - 50, CRC, 1993, 16; Ulici, Lit. rom., I, 286-287; Mihai Cimpoi, Lumea mereu veche (nouă) a poeziei, „Revista V”, 1996, 4; Al. Husar, O carte care i-ar fi plăcut lui Vladimir Streinu, „Revista V”, 1996, 4; Ion Hurjui, Poezia înainte de toate, „Revista V”, 1996, 4; Constantin Ciopraga, Un reflexiv tandru. Florin Muscalu - „Sfântul Aer și prietenii săi”, L, 1997, 1-2; Cimpoi, Ist.
MUSCALU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288327_a_289656]
-
Perpessicius, București, 1974; Crohmălniceanu, Literatura, III, 160-173; Oprea, Incidențe, 19-28; Al. Dima, O nouă evocare a lui Perpessicius, CRC, 1976, 52; Mihăilescu, Conceptul, I, 411-415; Simion, Scriitori, II, 337-353; Nicolae Manolescu, Arta criticii, RL, 1978, 35; Dimisianu, Opinii, 179-183; Al. Husar, Întoarcerea la literatură, Iași, 1978, 154-161; Raicu, Practica, 202-207; George, Sfârșitul, II, 262-266; Dobrescu, Foiletoane, I, 44-49, III, 127-135; Iorgulescu, Firescul, 106-109; Apolzan, Aspecte, 195-202; Al. Oprea, În căutarea lui Eminescu gazetarul, București, 1983, 345-369; Grigurcu, Între critici, 56-67; Kalustian
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]
-
Emil Giurgiuca, Vlaicu Bârna, Virgil Carianopol, Mihai Beniuc, autori ce pendulează încă între expresia tradițională, pornind de la teoria spengleriană a orașului care ucide, și o atitudine marcată de un pregnant prozaism „militant”. Versuri mai semnează Emil Isac, Olga Caba, Al. Husar, George Popa, C. S. Anderco, Traian Chelariu, D. Gherghinescu-Vania, E. Ar. Zaharia, Yvonne Rossignon, G. Barbul, Radu Brateș, Grigore Popa, Teodor Murășanu, Livia Rebreanu-Hulea ș.a. Proza nu reușește să respecte programul revistei în privința deschiderii spre inovație, menținându-se într-o
PAGINI LITERARE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288615_a_289944]
-
limbi”, TR, 1992, 1; Virgil Mihaiu, Distilând esențe, ST, 1993, 1; Ion Holban, „Adevărul meu este dragostea”, CRC, 1993, 19; Constantin Cubleșan, Despre singurătate și conștiință, ST, 1995, 7-8; Sorina Gabriela Costea, Eminescu în limba suedeză, LCF, 1996, 24; Al. Husar, Ion Miloș - drama alterității, CL, 1997, 10; Romul Munteanu, Ion Miloș - între biografie și poezie, LCF, 1998, 40; Ion Holban, Născut în trei țări, DL, 2000, 39; Olimpia Iacob, Lecția de viață a lui Ion Miloș, CL, 2001, 1; Ion
MILOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288149_a_289478]
-
lui Alecsandri, REF, 1975, 2; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 320-329; Dicț. lit. 1900, 578-580; Gheorghe Vrabie, Poetica „Mioriței”, București, 1984; Radu Niculescu, Folclorul. Sens, valoare, îngr. Viorica Nișcov, postfață Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1991, 201-229; Al. Husar, Miorița (De la motiv la mit), Iași, 1999; Boriana Ganeva, Eléments d’initiation dans la ballade populaire roumaine „Miorița”, „Synthesis”, 2002; Ion Filipciuc, „Miorița” și alte semne poetice, Câmpulung Moldovenesc, 2002; Ștefania Mincu, Miorița - o hermeneutică ontologică, Constanța, 2002. I.H.C.
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
și cu o expresie de om cumsecade, îmbrăcat într-o haină largă, din pînză de pilot, albastră, ale cărei broderii îi atîrnau de jur împrejur; o mînecă a hainei fîlfîia goală în spatele lui, aidoma mînecii brodate a unei uniforme de husar. Ă Ai văzut-o pe Balena Albă? Ă Vezi asta? îl întrebă străinul, scoțînd dintre faldurile ce-l ascundeau un braț alb, din os de cașalot, care-avea la capăt o scăfîrlie de lemn, ca un ciocan. Ă Pregătiți-mi ambarcațiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
de I. Anestin, București, 1926, Poliușka și alte povestiri, cu ilustrații de I. Anestin, București, f.a. (în colaborare cu Clara Lievșnevschi), Stăpân și slugă și alte povestiri, cu ilustrații de I. Anestin, București, 1926 (în colaborare cu Clara Lievșnevschi), Doi husari. Asediul Sevastopolului. Moartea lui Aleanin, București, 1928 (în colaborare cu Clara Lievșnevschi), Moartea lui Ivan Ilici, București, 1928, Anna Karenin, I-II, București, 1933, Fericirea casnică, București, 1934; Blasco Ibáñez, Printre portocali, cu ilustrații de Ion Comănescu, București, 1918, Cei
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
Ispas, Cântecul epic-eroic românesc în context sud-est european. Cântecele pețirii, București, 1995; Dumitru Pop, Studii de istoria folcloristicii românești, Baia Mare, 1997, passim; Mihai Pop, Folclor românesc, II, București, 1998, 87-120, 315-327; Iordan Datcu, Un mit: Toma Alimoș, București, 1999; Alexandru Husar, Miorița, Iași, 1999; Al. I. Amzulescu, Valori de patrimoniu ale cântecului bătrânesc din Oltenia, București, 2000; Al. I. Amzulescu, Miorița și alte studii și note de folclor românesc, București, 2001; Ștefania Mincu, Miorița, o hermeneutică ontologică, Constanța, 2002. L.Cș
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
cât mai completă, A. dă o mare atenție nu doar literaturii autohtone, ci și celei universale, așa cum o atestă numeroasele rubrici de recenzii și comentarii critice („Cronica traducerilor” de Laurențiu Ulici, „Scriitori străini contemporani” de Leonard Gavriliu, „Permanențe” de Al. Husar) sau de traduceri („Orfeu”, „Accente”, „Meridiane literar-artistice”, „Din poezia lumii”, unul dintre colaboratorii consecvenți fiind Ștefan Aug. Doinaș). În ce privește traducerile, acestea sunt de găsit și în afara rubricilor menționate și reprezintă cele mai diverse literaturi, epoci și genuri. Din lungul lor
ATENEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285485_a_286814]
-
astfel că, în momentul sosirii trenului regal în gara Constanța, "muzica cântă imnul național, pe când se dau jos din tren: M. S. Regele, M. S. Regina, A. S. R. Prințul Moștenitor, A. S. R. Principesa Maria, marele duce Vladimirovici, în uniformă de husari ruși (...) prefecții de Ilfov, Ialomița și Constanța"1942. După ce "M. S. Regele trece în revistă garda de onoare, apoi d. Coiciu, primarul orașului Constanța, pronunță o alocuțiune la care Majestatea Sa Regele a răspuns prin câteva cuvinte binevoitoare"1943. Odată
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
sud-est europeană, Editura Albatros, București, 1999. În aceeași serie au apărut (selectiv): Aventura gîndirii europene, Jacqueline Russ Catolicii în spațiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea, Iulian Ghercă Cetăți medievale. Dincolo de ruine, Alexandru Husar Contribuții la istoria spațiului românesc în perioada migrațiilor și Evul Mediu timpuriu (secolele IV-XIII), Ioan Marian Țiplic Cremațiunea și religia creștină, Calinic I. Popp Șerboianu Cuțitul și otrava. Asasinatul politic în Europa (1400 1800), Georges Minois Drumul României spre independență
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
să-și schimbe coafura, ba să se deghizeze În personaje pe care le găsea În cărți. Pentru aceasta, bătrâna Îi pusese la dispoziție o Întreagă garderobă, În care, alături de costume de epocă și rochii de marchiză, se aflau uniforme de husar. La Începutul fiecărei săptămâni, privind-o prin monoclu, Bertha o Întreba: „Tu cine ești?“. Mașa Îi răspundea că o cheamă mereu altfel. „Și cât ai de gând să stai aici?“, se zburlea bătrâna. „Mai stau o zi și plec...“ În ciuda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
am spus eu, poate că e vreun festival al broscarilor, sau vreo serată spaniolă, sau o întâlnire a hispanicilor sau portoricanilor. Numai că publicul părea total non-etnic. Adică tipii ăia cu bărbi de zimbru și frizură ca niște căciuli de husari, gagicuțele ale de doi metri cu profil de tomahawk și bronzate ca niște venusiene - vreau să spun că sunt pur și simplu americani. Mi-am ridicat neliniștit capul în căutarea vreunui amic în smoching. Femeile păreau destul de aranjate, dar masculii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
dreptate. Termen Urdu care descrie un eveniment în cadrul căruia poeții își citesc cele mai recente creații. Vânătoare. Șapcă plată cu vizor. Se mai numește caschetă africană. Caschetă ciclindrică împodobită cu pene și pampon, cu vizieră metalică. Era purtată și de husari. Doctor. Doamnă de rang înalt la curte. Oală. Un joc de societate în care un grup de participanți lasă bucățele de hârtie în urmă, ca semne pentru celălalt grup de jucători, care trebuie să-i vâneze înainte de a ajunge într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
comunismului, mult mai mult decât se cunoaște de către cei din Vaslui, contribuind efectiv, cu mult înainte de luna decembrie 1989, la pregătirea evenimentelor ce aveau să vină. La Biblioteca Județeană, a fost până prin 1994 ca bibliotecară Cătălina Flondor. Mare cât un husar, cu o fire voluntară, de care nu aveai cum să nu ții seama, ajunsese atât de scârbită de ceea ce se întâmpla în ultimii ani ai lui Ceaușescu la conducerea țării, că nici nu te mai lăsa ca să vorbești despre asta
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
atacului și prizonierii omorîți. Ce pot să scriu despre asta? Îl Întrebai. — Nimic În afară de ce e În comunicatul oficial. Ai ceva whisky În plosca aia lungă? — Da. Luă o gură și-și linse grijuliu buzele. Mai demult fusese căpitan de husari unguri și odată, cînd fusese comandantul unei cavalerii neregulate din Armata Roșie, În Siberia, capturase un tren plin cu aur și-l ținuse acolo toată iarna, cînd se ajungea la -400C. Eram prieteni buni și el era nebun după whisky
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
din pricina cărora am părăsit cronica literară la revista 22, oboseala fizică și sleirea mentală care m-au obligat să suprim în 1996 suplimentul Litere, arte & idei al Cotidianului (plus tratamentul nesportiv, de arendaș cinic, la care ne-a supus Călin Husar în 2003, spre finalul celei de-a doua serii), amărăciunea tragerii oblonului la Idei în dialog, urâta licen țiere colectivă de la Evenimentul zilei sau riscantele vecină tăți semnatare care m-au făcut să mă retrag de la Jurnalul Național, ca să nu
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de nouă fonți - Scoate-mă, nană, de poți. 225 {EminescuOpVI 226} 201 Cine-au stârnit cătănia Mînca-i-ar casa pustia, Și nevasta văduvia Și copiii sărăcia. Cine m-au făcut catană Să nu-și deie de pomană, Cine ne-au făcut husari Să nu-și deie sărindari. 202 Frunză verde de orez, Vino. maică, de mă vezi, Cât grîele îs mai verzi. Grîele s-or secera Și noi ne vom depărta. Frunză verde fir de orz, Cine-o stârnit hai la sorți
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
ă Nu vrei să știi ce i-am luat? Le-am ales cu grijă. Salitov nu-i răspunse. ă Uite! Uită-te la ele! Salitov se ridică să desfacă pachetul care conținea o pereche de figurine vopsite din lemn, un husar cu doamna lui, cu fețe cioplite cu stângăcie, dar vesele. ă Ce ai în cealaltă mână? ceru Salitov să afle fără să facă niciun comentariu la adresa jucăriilor. Porfiri deschise mâna și-i arătă o fiolă mică de sticlă. Pe etichetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]