200 matches
-
al IV-lea răzbate din bula emisă în 1446 (sau 1444), în care scria: „Aflăm cu cea mai mare neplăcere cum că în regatul Moldova s-ar fi adăpostit o mulțime de eretici, mai cu seamă din abominabila sectă a husiților”. Papă luminat, dornic să coaguleze eforturile întregii creștinătăți împotriva turcilor, dar și să-i unească pe catolici și ortodocși într-o singură biserică, Eugeniu al IV-lea a încercat să readucă protestanții, buni meșteșugari, sub ascultarea sa și l-a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
adoptivă, cel mai devreme se pare în jurul anului 1420, data Cronicii bisericii din Levoča, și cel mai târziu în 1460, data enunțată de episcopul Bandini. Însăși Biserica Catolică recunoștea, în anul 1854, în Calendarul franciscano-iulian, publicat în Iași, vechimea protestanților husiți în Moldova. Episcopul de Bende, Antonio di Stefano, anunța atunci că în Huși se păstra un registru din anul 1435, în care erau notați catolici botezați, cununați și înmormântați. Cercetând originea persoanelor înscrise în registru, vicarul apostolic al Moldovei a
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
să se așeze în satul Corni, în imediata apropiere a orașului Huși (magh. Hussvarosnak), unde au întemeiat așezarea cu numele de Huși, concomitent cu cei care s-au așezat în satul Răducăneni (fostul județ Fălciu). Odată stabiliți în noua patrie, husiții aveau nevoie de propria biserică și de propria clasă clericală. Ei au apelat în acest scop la mai multe biserici din Orient și din unele țări ortodoxe. În Sinodul de la Praga (1450), husiții au hotărât să intre în legătură cu Biserica Răsăriteană
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
județ Fălciu). Odată stabiliți în noua patrie, husiții aveau nevoie de propria biserică și de propria clasă clericală. Ei au apelat în acest scop la mai multe biserici din Orient și din unele țări ortodoxe. În Sinodul de la Praga (1450), husiții au hotărât să intre în legătură cu Biserica Răsăriteană (Ortodoxă). Până în anul 1470, când au reușit să-și organizeze o ierarhie bisericeasă proprie, au beneficiat de serviciul preoților chemați din țări ortodoxe: Grecia, Moldova, Serbia, pentru că Biserica Romei a refuzat să le
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fiindu-i atrasă mai mult de necontenitele invazii ale turcilor și de luptele interne pentru putere. Unii coloniști au trecut din Moldova mai departe spre răsărit spre Marea Neagră, stabilindu-se în Gruzia și în Armenia. După secole de conviețuire, moravii husiți și coloniștii unguri, veniți în Moldova în perioade diferite, s-au integrat social, deoarece urma acestora s-a pierdut cu totul. Propaganda energică și perseverentă a misionarilor și episcopilor catolici în Moldova pare să fi dat roade, căci, în raportul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
va avea, în cele din urmă, un sfârșit tragic: din porunca domnului, va fi înecat în Nistru, în 1591, an în care se sfârșea și domnia lui Petru. În fața insistențelor papei, prin reprezentanții săi în Moldova, călugării iezuiți, coloniile de husiți de la Huși și Roman nu puteau rezista mult timp și, în cele din urmă, au revenit la catolicism. În 1582, John Newberie, după ce a făcut o lungă călătorie în Asia, a traversat Europa, prilej cu care a ajuns și în
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
că numărul catolicilor este mai mare decât al românilor ortodocși: „Oppidum Hus non tam valachis quam Hungaris in colis transieram”. Cine exagerează și din care motive, este greu de stabilit. Totuși, numărul mic de catolici arată faptul că ori reîntoarcerea husiților din Huși la catolicism n-a fost generală, așa cum afirma M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte. Din diverse motive, dar și din cauza
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
catolicism n-a fost generală, așa cum afirma M. T. Fegedin în 1571, o mare parte dintre ei păstrând vechea credință, ori informațiile pe care le-a primit nu au fost exacte. Din diverse motive, dar și din cauza lipsei de preoți, husiții cad din nou în erezie. Misionarul franciscan Andrei Bogoslavič (?-1649), în Relația sa despre Moldova (1623), ne-a lăsat mărturii scrise dspre situația parohiilor catolice din Moldova în anul 1623. El pare să fi îndeplinit obligațiile preoțești vreme de patru
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Bogoslavič (?-1649), în Relația sa despre Moldova (1623), ne-a lăsat mărturii scrise dspre situația parohiilor catolice din Moldova în anul 1623. El pare să fi îndeplinit obligațiile preoțești vreme de patru ani în spațiul hușean, contribuind la convertirea multor husiți din „satul... foarte mare”: „În apropierea acestui oraș (Iași, n.a.), la o depărtare de o zi bună <de drum>, sunt mai multe sate în care locuiesc un număr de catolici; printre altele se află și unul foarte mare numit Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sunt peste 80 de case de unguri și sunt fără preot din cauza lipsei de slujitori ai bisericii, dar preoții noștri din orașul mai sus amintit, Iași, le administrează sfintele taine, mergând acolo o dată pe an. La Huși, toți erau eretici husiți (subl. ns.), dar cu ajutorul Domnului nostru și cu osteneala mea de 4 ani au fost readuși acei locuitori la credința catolică deși se întâmplă totuși că unii doresc mult să ia împărtășania sub utraque specie”. Paragraful citat este deosebit de semnificativ
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
atunci care sunt cei veniți din Boemia și Moravia, sub Alexandru cel Bun și Ștefan cel Mare ? Constatăm că misionarul era preocupat numai de catolici. Existau două categorii de neamuri: grecii, de religie ortodoxă, și maghiarii, de religie catolică (foști husiți). Bogoslavisč a precizat în raportul său că acești credincioși erau răspândiți în sudul Moldovei, pe malurile Dunării și lângă țărmul Mării Negre. Peste câțiva ani, numărul de case locuite de protestanți (de rit luteran) a crescut de la 80 la 120 de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
originea oamenilor și a numelui locurilor pe care le vizitează, și este de părere că numele Hușilor provine de la „faimosul șef eretic”, Jan Hus. Este foarte posibil ca el să fi înregistrat, cât a stat aici, tradiția orală cu privire la venirea husiților în zona Hușilor: Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490), în 1460, a poruncit ca predicatorii husiți de origine maghiară și germană să fie îngropați de vii, iar schismaticii de la hotarele Ungariei să fie alungați. O parte din ei, unguri, s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
numele Hușilor provine de la „faimosul șef eretic”, Jan Hus. Este foarte posibil ca el să fi înregistrat, cât a stat aici, tradiția orală cu privire la venirea husiților în zona Hușilor: Matei Corvin, regele Ungariei (1458-1490), în 1460, a poruncit ca predicatorii husiți de origine maghiară și germană să fie îngropați de vii, iar schismaticii de la hotarele Ungariei să fie alungați. O parte din ei, unguri, s-au stabilit în Moldova și în amintirea lui Jan Hus, au numit Huși satul în care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
menționa faptul că „la Huși, locuitorii și-au uitat limbile lor de origine. Vorbesc numai limba moldovenească sau muntenească, rămân totuși catolici”. Această din urmă observație se dovedește a fi deosebit de importantă: hușenii de origine maghiară, de religie protestantă (vechii husiții), stabiliți în Moldova în cursul secolului al XV-lea, oficiau slujba religioasă în jurul anului 1646 încă în limba maghiară, dar în mai puțin de un secol au renunțat la ea, adoptând limba română. În lucrarea sa Despre însemnătatea și caracterul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în Moldova și notase: „este în partea de răsărit a Moldovei, la râul Prut în însemnatul târg Huși” (subl. ns.). Ori a citit în alte cărți de călătorie, ori a preluat informația orală, conform căreia locuitorii erau „unguri”, „urmașii acelor husiți unguri pe care i-a alungat regele Matei Corvinul din Ungaria și Ardeal”, așezați aici cu învoirea lui Ștefan cel Mare, domnul Moldovei. Aceștia au întemeiat târgul Huși în amintirea „patriarhului lor”, Jan Hus, iar în memoria Sf. Hyeronimus din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de oraș. Ocupația principală este cultivarea viței-de-vie. Izvoarele trecute în revistă până acum arată că parohia catolică din Huși a cunoscut transformări importante în timp sub aspect etnic. În perioada inițială a stabilirii lor în această zonă, fusese alcătuită din husiții refugiați din cauza persecuțiilor bisericii catolice, căci ei adoptaseră doctrina protestantă a lui Jan Hus, venind în majoritate din Boemia și Ungaria, vorbitori de limbă maghiară. Treptat au renunțat la limba maghiară, pe care au păstrat-o însă ca limbă de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a doua a nopții, SATURN - vizibilă toată noaptea. l ALTE DATE: 6 martie - MARTE se află la 3°5’ sud de LUNĂ. 10 martie - SATURN se află la 4° sud de LUNĂ. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor DUMINICĂ, 5 MARTIE HUSIȚII ÎN MOLDOVA Se împlinesc 575 de ani de la prima menționare a husiților în Moldova. La vremea respectivă, Moldova era singurul stat medieval european unde husiții erau primiți și recunoscuți ca o comunitate legală. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a purtat
Agenda2006-09-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284813_a_286142]
-
martie - MARTE se află la 3°5’ sud de LUNĂ. 10 martie - SATURN se află la 4° sud de LUNĂ. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor DUMINICĂ, 5 MARTIE HUSIȚII ÎN MOLDOVA Se împlinesc 575 de ani de la prima menționare a husiților în Moldova. La vremea respectivă, Moldova era singurul stat medieval european unde husiții erau primiți și recunoscuți ca o comunitate legală. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a purtat o grijă deosebită atât Bisericii ortodoxe, cât și celor care aparțineau altor
Agenda2006-09-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284813_a_286142]
-
se află la 4° sud de LUNĂ. Prof. VERA TEMPIAN agenda aniversărilor DUMINICĂ, 5 MARTIE HUSIȚII ÎN MOLDOVA Se împlinesc 575 de ani de la prima menționare a husiților în Moldova. La vremea respectivă, Moldova era singurul stat medieval european unde husiții erau primiți și recunoscuți ca o comunitate legală. Domnitorul Alexandru cel Bun (1400-1432) a purtat o grijă deosebită atât Bisericii ortodoxe, cât și celor care aparțineau altor confesiuni creștine; așa se face că în timpul domniei sale unii din adepții lui Jan
Agenda2006-09-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284813_a_286142]
-
se duce și caligrafia unui oracol asemeni unui cal huțan și încă o scamă pe fluviu sufletul intră-n vitralii divine vedenii ca spumele fumegă prin scorburi de schismă prin corturi de rugă și frig s-ar zice că vântul husit s-a scurs printre brusturi de mit așa cum a fost cu degetele înroșite de veghe răsfoiești până-n zori un infoliu din filele lui cad aztecii unul câte unul flacăra lămpii incendiază salcâmii din umbra veacului încă puțin și orizontul din
Poezie by Mihai Răcășan () [Corola-journal/Imaginative/9025_a_10350]
-
avantaje economice au făcut să continue spre bazinul Lohanului și a ariei proxime imigrarea grupelor de ceangăi din văile Trotușului și ale Siretului, începută cel puțin din a doua jumătate a secolului al XVI-lea (care au înlocuit grupul de husiți), ca și aceea a unor grupuri de populație bulgărească, pribegită din patria ei din cauza opresiunii turcești (îndeosebi din secolul al XVII-lea, până la începutul secolului al XIX-lea). De asemenea, n-a încetat nici transhumanța, spre aceste locuri, a mocanilor
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
turile rom�ne? ți nu au cunoscut nici o Noapte a Sf�ntului Bartolomeu, nici Închizi? ia, nci o Ioana d�Arc ars? pe rug. La Hu? i (dup? cum arăt? ? i numele), pe la 1500, s? a stabilit o numeroas? comunitate husit?. �nainte de deceniul 1820? 1830, pu? inii evrei care tr? iau acolo nu au fost niciodat? for? a?i s? locuiasc? �n ghetouri, iar sinagogile lor nu au fost niciodat? atacate. Dac? rom�nii au r? mas cre? tini ortodoc? i, acest
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
IV-lea (1378-1419) declanșează o reacție a "oamenilor de rînd" ce conduce în primul rînd la mișcarea reformistă protestantă inspirată din Jan Hus apoi, după moar-tea acestuia, la o mișcare ce anticipă războiul civil dintre 1419-1436. Din acest moment, atît husiții ca și toți literații, abandonează germana în favoarea limbii cehe; această limbă dobîndește un statut cultural prin Kronika Trojanskà, iar identitatea cehă capătă o altă substanță ce se substituie identității istorice mult mai vagi din vechiul Regat al Boemiei. Acest episod
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Apocalipse apropiate în care numai "cei puri" ar supraviețui. Dintre acestea unele deviau în banditism social, în ma-niera lui Robin des bois. Cu totul altfel este mecanismul mișcării husite. Acesta are un caracter deopotrivă urban ca și agrar. În plus, husiții se aliază catolicilor pentru a zdrobi în 1434 curentul milenarist al lui Tabor. În mod evident husiții nu sînt justițiari sociali și nici iluminați. Prin lupta lor ei înțeleg să recucerească autonomia cehă față de o nobilime germană impusă; pe scurt
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ma-niera lui Robin des bois. Cu totul altfel este mecanismul mișcării husite. Acesta are un caracter deopotrivă urban ca și agrar. În plus, husiții se aliază catolicilor pentru a zdrobi în 1434 curentul milenarist al lui Tabor. În mod evident husiții nu sînt justițiari sociali și nici iluminați. Prin lupta lor ei înțeleg să recucerească autonomia cehă față de o nobilime germană impusă; pe scurt, ei se organizează ca un corp politic. Deși mai puțin pronunțată, aceeași anticipare se regăsește în unele
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]