216 matches
-
două cifre fatidice, 7x9), un pătuc mai de unul singur, o măsuță pentru scris, cât și bruma suvenirurilor dintr-o existență parcă de mult uitată și parcă de tot străină, destinată acum, frântură cu frântură, paginilor de față. Epoca de huzur din jurul anilor 1900, când pornesc amintirile ce urmează, se situa sub semnul zodiacal al bunului trai, al nepăsării pentru ziua de mâine, la care aproape nimeni nu gândea, al plăcerilor cuminți și, uneori, al patimilor lumești spre care Îndeamnă lipsa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
urmează, se situa sub semnul zodiacal al bunului trai, al nepăsării pentru ziua de mâine, la care aproape nimeni nu gândea, al plăcerilor cuminți și, uneori, al patimilor lumești spre care Îndeamnă lipsa altor griji. Asta ținu până la dezastrul acestui huzur universal, anunțat de trâmbițele și bubuitul zilei de 2 august 1914, când toate perspectivele și tot decorul vechi al vieții se prăbușiră dintr odată, ca și cum n-ar fi fost și ca să nu mai reapară nici până azi, aducând În locul lor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
șoseaua Basarab, unde a descoperit-o fratele meu Pompiliu, căruia i-a cerut câțiva gologani de-o țuică... Cum scria Tacit la moartea Messalinei: „Nimeni nu o plângea, căci urâciunea păca telor ei Îneca orice compătimire.“ În acea epocă de huzur „decadent“ sau fin de sișcle, situată În limitele unui cerc larg cu marginile dincolo și dincoace de 1900 și cu climatul său propriu de nepăsare pentru ziua de mâine, la care, cum am mai spus, aproape că nimeni nu gândea
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
este creator sau numai asimilator; Ion Trivale, exponentul literaturii noastre de tradiție autohtonă; F. Aderca, exponentul literaturii noastre scă pate din „Sahara eminesciană“; I. Brucăr, omul cu marota filo zo fică: farse, glume și escrocherii literare Într-o epocă de huzur nemaiîntâlnit, cum și o listă cu prețul alimentelor la 1915. - Ideea Europeană, foaia ca un mic teatru de avangardă și cu un răsunet la fel de semnificativ (1919-1928). și cu vedetele sale, Emanoil Bucuța și Cora Irineu, uniți În aceeași semnificație și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fi dat naștere cel mult brutalului vax“. Veți zice, și pe bună dreptate, citind despre toate aceste glume sau farse literare: iată de ce le ardea oamenilor, adică conducă torilor de reviste, colaboratorilor și cititorilor, În acea epocă blagoslovită și de huzur, nemaiîntâlnită din ajunul războiului celui mare și până În anii ce s-au scurs de atunci numai În griji, suferințe și lipsuri! Căci uite ce găsesc acum, printre anunțurile de pe coperta roșie a Noii Reviste Române din februarie 1914, cu privire la prețul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adevărat, erau bine plătiți, aveau tot felul de avantaje dar și o responsabilitate uriașă, un stres continuu și tot programul ocupat să rezolve probleme. La noi, directorașul era preocupat să-și păstreze scaunul cât mai mult timp, o viață de huzur pe seama muncitorilor, fără responsabilități, schimbându-se doar între ei, într-un cerc vicios. Unii chiar ajunseseră să creadă în mintea lor că neisprăviții chiar reprezentau o valoare în această lume. Știi tu cine sunt eu ?” „Da, știam foarte bine: era
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cel puțin formal, era libertate de exprimare, iar vocile oamenilor nu mai puteau fi îngrădite. După o perioadă scurtă de frică și de timorare, fosta nomenclatură PCR a înțeles repede că și în noile condiții se poate continua traiul de huzur pe spinarea altora, ba mai mult acum se poate jefui în voie (nu ca pe vremea dictatorului), se pot face averi imense. Mai trebuia pus la punct planul; nu s-a ținut nici o întrunire secretă pe această temă, dar toți
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
familie, rămăsese fără serviciu, a trebuit să-și vândă apartamentul și să se mute în altă locație. Era în cu totul altă situație decât Dosoftei care deși era un semianalfabet, își pusese termopane, își montase ușă metalică și trăia în huzur pe banii altora la întreținere. Turnătoria și ticăloșia erau recompensate ,,corespunzător”. În condițiile date am făcut sesizări la diferite instituții, dar mi s-a răspuns că asociațiile de proprietari își fac singure regulile și în consecință hoția cu repartitoarele era
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
cu securiștii care fabricau dosare și erau întreținuți de societate, ce se întâmplase cu torționarii care intrau în casele oamenilor prin efracție? Ce se întâmplase cu fosta nomenclatură, cu indivizii care se ocupau cu ,,munca de partid”, care trăiau în huzur pe spinarea celorlalți? Nu se mai auzea nimic de ei. De ce roiesc tot timpul acei indivizi prin preajma mea, dacă mi se repetă mereu că oricum nu mă ia nimeni în seamă și reprezint o ,,cantitate neglijabilă”? Până la urmă, ce este
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
adere” la noua conducere ,,înțeleaptă”. A fost un element definitoriu și un fenomen în masă ca indivizi incapabili de la sat, prin aderența la noua conducere statală, să ajungă în câțiva ani în posturi de conducere bine plătite și trai de huzur la oraș. În condițiile unei societăți corecte, normale, acești indivizi practic nu aveau nici o șansă de a urca pe scara socială, iar regimul dictatorial atunci înființat a reprezentat șansa lor de a parveni și de a avea avantaje nemeritate, de
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
nomenclatură să iasă în stradă, dar la un moment dat lucrurile au scăpat de sub control: mulțimea striga ,,Jos comunismul !” Ceea ce nu era deloc pe placul nomenclaturii. Dintr-o dată, această nomenclatură, această adunătură de neisprăviți, învățată să trăiască în trai de huzur pe spinarea altora, era pe cale de a-și pierde privilegiile! Așa că prima mutare a unor indivizi josnici, capabili de orice mârșăvie, dar cu pretenții și deghizați în oameni onorabili care luptă pentru interesele națiunii, a fost mârșăvia cu ,,teroriștii”, a
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
care a jefuit în ultimii ani în mod sălbatic țara. Este arhetipul unui individ incapabil, un neisprăvit care niciodată nu a făcut ceva util pentru ceilalți, toată viața sa a constat în ,,munca de partid” , minciună și escrocherie, trai de huzur pe spinarea altora. Altă dată Țara Românească era cotropită de turci, tătari, leși, și de alți dușmani care cereau tribut. Mai era și boierimea locală care jefuia norodul cot la cot cu dușmanii externi. Astăzi nu se mai pune problema
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
omenirii, pe care le găseam din abundență în lecturile mele („Taina exis tenței umane nu constă în a trăi, ci în a ști pentru ce să trăiești“ - Frații Karamazov ; „Adam și Eva : El creat pentru contemplare și curaj - ea pentru huzur și grație ispititoare“ sau „Să renunț la servitutea pe care o constituie atracția feminină“ - Camus, Caiete ; „Ori cîte definiții se pot da artei, ea e totuși, în ultimă analiză, expresia unei reacții specifice la problemele existenței, mărturie semnificativă a participării
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
că toată „afacerea” fusese pusă În derulare În urma turnătoriilor furnizate de infamii delatori „Iancu” și „Haret” care, după cum s-a putut constata până acum, aveau state vechi de serviciu În slujba celor ce apărau cu strășnicie securitatea și viața de huzur boieresc a „valoroaselor” cadre de partid și de stat. Dar, iată explicarea clară a sintagmei „Acțiunea <<Siretul>>”, dată În document de Vasile Cojocaru: „Ca urmare a acestor relații (cu preoții foști legionari, n.n.), Sofianu Gheorghe a fost urmărit În mod
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
din acestea. "Ajunge!! Ajunge cu jaful și cu batjocura!! Un pătrar de veac v-ați bătut joc de țară!!" strigă Ștefan la urcarea pe tronul Moldovei către boierii baroniți, dregătorii corupți și lichelele politice, "hiclenii"ce jefuiseră țara clădindu-și huzurul pe sărăcia și nemernicia oamenilor. Și, Ștefan a făcut din Moldova o țară în care domnea ordinea și dreptatea pravilei; o țară nouă, puternică, înfloritoare. Cine "pohtea" să întoarcă din mers cursul vremurilor noi, avea a face cu sabia și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
ia înainte Mahomed, cu "puterea armelor lor", zâmbește sarcastic Ștefan. Treci peste comèdie. Și?... În "Palozzo ducale", urcam "Scara uriașilor" străjuită de lei înaripați, mă sprijineam de balustrada aurită și mă gândeam cu durere la prăpastia căscată între bogăția cu huzur a Apusului catolic și sărăcia amară a Răsăritului pravoslavnic, cuvântă Țamblac. Știu! i-o taie Ștefan. O să umplem prăpastia aiasta cu trupurile noastre și... și nu va mai fi prăpastie! Mai departe?!... Când le-am pomenit numele Măriei tale, dogele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
prestigiul și puterea de care vei fi avut parte. Sigur, povestea aceea cu cămașa fericitului nu e decât un apolog fără cine știe ce relevanță. Tot sigur este că marile lipsuri sunt teribile piedici în calea fericirii. Însă nu insurmontabile. După cum plăcerile, huzurul, îndestularea sunt, dar nu negreșit, propice fericirii. Totul depinde de felul cum sunt primite. Acestea sunt arhiștiute, repetate de milenii. Le repet și eu acum. Arhiștiute, dar în fond nu prea știute. Insul care nu se are decât pe sine
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Rache în vechea besactea plină cu imaginile unei lumi dispărute, pe care i-o pusese în brațe amfitrionul, cu „gingașul ei cap întors ca să privească peste umăr, Lena Ceptureanu își arăta din spate, despletită, uimitor de bogata ei coamă, din huzur revărsată până la călcâie” (M.I.C., Opere, București, 1936, p. 222) ; „M-a întâmpinat cu fermecătoarea ei ochiadă” (p. 230) ; „În genunchi pe un scaun, cu coatele pe masă și cu bărbia în palmă, Lena aștepta.” (ibid.) ; „Frumoșii ochi albaștri ai Lenei
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
s-au construit adevărate silozuri, iar iarna și primăvara produsele erau expediate acolo unde se dispunea după planul general. Pentru a arăta realizările obținute de partidul muncitorilor și viața grea a țăranilor din trecut, ca și luxul și viața de huzur a regelui cu întreaga lui suită, P.M, R., prin serviciul agitații a scos „trenul caravană”, tren format din vagonul de dormit, vagonul restaurant și vagonul salon, toate fiind ale regelui. Caravana era atașată la un tren de călători și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
s-au construit adevărate silozuri, iar iarna și primăvara produsele erau expediate acolo unde se dispunea după planul general. Pentru a arăta realizările obținute de partidul muncitorilor și viața grea a țăranilor din trecut, ca și luxul și viața de huzur a regelui cu întreaga lui suită, P.M, R., prin serviciul agitații a scos „trenul caravană”, tren format din vagonul de dormit, vagonul restaurant și vagonul salon, toate fiind ale regelui. Caravana era atașată la un tren de călători și
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
cea a primului nu era consemnată într-un jurnal de bord predat Amiralității, după completare. Formați deja ca oameni de punte, pirații se supuneau rigorilor navigației și condițiilor extreme pe care le generau capriciile oceanului. Mult trâmbițata lor viață de huzur se desfășura, dacă era cazul, în zilele de acalmie, în popasurile prin porturi sau cât timp aveau buzunarele pline. O privire de ansamblu asupra existenței la bordul unui vas de pirați nu ar constata mari diferențe față de un vas militar
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
place să se dea balenă în găleată. Cînd ești în culmea gloriei, n-ai timp de banalități. Vorbele încep să capete greutate, orice gest e inventariat și supus atenției publicului. Campionii n-au voie să fie obosiți, acesta e un huzur pe care și-l pot permite doar oamenii de rînd. Doroftei rezistă cu brio acestor momente de anduranță, în care trebuie să treacă în mare viteză din cabina de machiaj a unui post TV în cabinetul premierului, dar nu se
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
o perioadă ceva mai îndelungată din viețile celor doi întemeietori de religii în care diferențele primează. Iisus a dus o existență retrasă, ajutându-l pe Iosif în meseria acestuia. Buddha însă s-a căsătorit și a dus o viață de huzur, caracteristică nobililor bogați din vremea sa. După cum spune legenda, zeii însă au vegheat ca destinul său să se împlinească. Ei au luat forma unui bolnav, a unui bătrân, a unui mort și a unui călugăr, pe care prințul Siddhărtha i-
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
Mircea, Vintilă și Horia, pe care-i educase în spiritul concepțiilor sale democrat revoluționare. În ciuda afirmațiilor provenite din surse conservatoare că ar fi dus în capitala Franței și la Nisa, unde se afla în vara anului 1872, o viață de huzur, el dispunea de venituri limitate, fiind nevoit chiar, la începutul anului 1873, să vândă tipografia Românului - proprietatea sa - lui D.A. Laurian (Vasile Netea, C.A. Rosetti, Editura Științifică, București, 1970, p. 304). El va reveni în patrie în primăvara anului
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
cunoscută la noi în țară, cât și în străinătate [clica sau, mai bine zis, cum este cunocută la noi în țară, sub denumirea de mafia ceaușistă]. 23 de milioane muncesc nu pentru bunăstarea țării, așa cum pretinde dl Ceaușescu, ci pentru huzurul și capriciile familiei ceaușiste. Cultul personalității ceaușiste a ajunt la apogeu. Miliția și Securitatea, deși sunt bine plătite și aprovizionate, pentru că de așa ceva nu se pot plânge, totuși când au ocazia de a-și exprima părerile în cercuri restrânse cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]