479 matches
-
să nu exagerăm! Soția ta era de o eleganță uimitoare și de o bunătate cerească. Păcat că s-a prăpădit. Cu siguranță acum veghează din ceruri asupra ta și a ținutului tău. După câteva minute Elena Valdescu se retrase în iatacul său, iar cei doi frați rămaseră cu problemele lor. Vinul curgea din butoaie în pocale de aur, iar friptura din carne de vițel este adusă pe platouri de argint. Boieri de vază și distinși căpitani de la curte se ospătează alături de
I. PACT CU DIAVOLUL de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341080_a_342409]
-
Ani ce trec peste copaci, Vremuri bune, vremuri grele. Amprenta mării, inspumată, Înscrisă în nisip, pe țărmuri, Povestește de iubirea, Unei nimfe din adâncuri. Pe alei, și-așterne noaptea, Amprenta înstelată, Luna, caută amprenta Unei romanțe, de altă dată. În iatacuri, o "pasiune", Și-a lăsat amprenta-ncinsă... Neștiută, fără nume, Doar cu-o lumânare aprinsă. Amprente...urme ale vieții, De-a lungul anilor... Și pe veci, înscrise în inimi, Amprentele iubirilor! FLOAREA SOARELUI Între florile de câmp, Nu aveam un
METAMORFOZE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343941_a_345270]
-
-se pe-un val... Plutind pe raza uni far, Un vas, se-ndreaptă către mal. Crinii își deschid petale, Cu parfum amețitor... Un greiere, în iarbă, cântă, Romanța-ndrăgostiților. Pe-aripi de boare se-ntâlnesc, Doruri, vise și dorinți... În iatacuri se unesc, Pasiunile fierbinți. Poeții își îmbată pana, Cu elixirul muzelor... Și înscriu pe foi de timp, Poemele iubirilor! Referință Bibliografică: METAMORFOZE / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1722, Anul V, 18 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright
METAMORFOZE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343941_a_345270]
-
o clipă Văratică iubire în abur străveziu, Venind din neștiuturi pe-a vântului aripă Să-mi înfiori simțirea secundei de târziu. Ne ducă-a mării valuri spre locuri neumblate Cu lumi unde-s palate de aur și mărgean, Ca în iatac de vise, dorințele curate Să-și facă înplinitul în dulcele alean. Iar de o vrea Măritul pe-acolo să ne uite Vecii nenumărate de timpuri curgătoare, Vom veșnicii de-apururi în raiuri ne-ncepute Și-om fi Adamii lumii atoate simțitoare. *** Eu
LA MARGINEA MĂRII de MIRCEA DORIN ISTRATE în ediţia nr. 1722 din 18 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343944_a_345273]
-
neîncetat, deși nu știa de ce, deveneau mai mult decât perceptibile. Scârțâitul ferestrei îi confirma că era aproape trează, dar în același timp se simțea prinsă undeva departe de realitate ca într-o plăsmuire eterică. Dintr-o dată, se văzu într-un iatac străin, stând goală în fața unei oglinzi frumos sculptate. Ochii mari, negri ca tăciunele în pârg, priveau înmărmuriți umerii goi și sânii rotunzi, ca și cum dincolo de cristalin ar fi fost o altă persoană. Era atât de confuză... se întâmpla ceva ce nu
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
Cu siguranță, această experiență onirică depășea tot ceea ce experimentase ea până acum și îi lăsase un profund zbucium interior. În ființa ei se cristaliza o năzuință din ce în ce mai fulminantă, răvășindu-i toate simțurile sub impulsul de a se ridica și părăsi iatacul. O nevoie interioară îi seducea mintea lasciv și incontestabil; ceva o chema și resimțea totul la fel de conștient și minuțios cum resimțise și în vis. Probail că încă visa și nu își dădea seama, probabil era captiva unei lumi fictive, ce
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
ispitire ce îi țintuia timpanul. Împietri. Toate simțurile se concentrară pe acea voce atât de familiară. - Iseliiin... Iseliiin... Îi tânjea fiecare vibrație; cu cât se apropia, cu atât o dorea mai tare, mai aproape... Rămase cu privirea fixată pe ușa iatacului, savurând mirosul tot mai pregnant de sulf, îmbălsămând-o și pregătind clipa acelui chin fericit ce avea să vină... Un fior boreal îi izbi ceafa, îi simțea în toată deplinătatea respirața lină ca o adiere tânără de seară. „Ce contrast
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
de sulf, îmbălsămând-o și pregătind clipa acelui chin fericit ce avea să vină... Un fior boreal îi izbi ceafa, îi simțea în toată deplinătatea respirața lină ca o adiere tânără de seară. „Ce contrast...”, își zise. „Am Siberia în iatac, iar in cuget Levantul!”. Ecouri pierdute și regăsite o împresurau cu totul, amplificând și mai mult acea letargie. Nu îndrazni să se întoarcă, dar își aruncă privirea în oglinda de lângă ușă. Atunci... îl văzu. Părea un soare răsărit din negura
DE MADALINA BARBULESCU- MENTIUNE LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343969_a_345298]
-
și să mă asculte! De când copiii nu mai ascultă de părinți? Nu! Mai bine s-o iau cu binișorul, s-o mângâi și s-o fac să mă iubească așa ca mai înainte. Ia, să vorbesc cu ea! Porni spre iatacul prințesei unde era închisă și păzită de soldații căpitanului Zefir. Intră în camera plină de flori și păsări în mijlocul cărora sta tristă pe un divan frumoasa prințesă. Florile aveau corolele închise, iar păsările triste stăteau tăcute și zgribulite, privind la
MĂRŢIŞOR-13 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1501 din 09 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340178_a_341507]
-
astă lume, au lăsat în urmă datorii neîmplinite, visuri frânte la jumătatea drumului, iubiri netrăite și nu puteau odihni în pace, astfel se întorceau în căutare de alinare, în rugăciunile celor rămași pe pământ. Când Alba se trezește și lasă iatacurile castelului său dintre stele coborând pe pământ, sora ei Noaptea se grăbește să-i lase locul și odată cu ea spiritele se retrag fiecare în lumea lor, iar satul își freacă leneș ochii, încercând să-și scuture somnul în fața răsăritului ce
ÎN AMINTIREA CELOR PLECAȚI DINCOLO DE ALBASTRU de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1946 din 29 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378381_a_379710]
-
Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1822 din 27 decembrie 2015 Toate Articolele Autorului E liniștea lumii albastru veșmânt, Oprire de aer să poarte cuvânt, Priveghiul luminii când noaptea-i mormânt, Vieții strivite-n adânc de pământ. Abisul marin e doritul iatac Ca pături de nea la răsaduri ce tac, Ori somnul profund pentru vântul posac, De zeu strâns amarnic sub gura de sac. Prelungă plutire-i ca zbor de condori, Din margini de lumi revărsare de zori, E zâmbet născut de-
CE-I LINIŞTEA ? de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1822 din 27 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378621_a_379950]
-
-se la picturi, boieroaica își dădu seama că băiatul, în ciuda tinereții sale, e talentat, și că pânzele sale sunt destul de reușite. Așa că, se hotărî pe loc să-i cumpere toate pânzele care le avea. Pentru asta îl chemă chiar în iatacul ei. Nerun rămase uimit de măreția conacului din în care intrase. Se tot holba la tavanele cele înalte ale saloanelor prin care trecea și nu-și putea crede ochilor, la ce înălțimi zidiră meșterii acele minunate ornamente de pe tavan. Boieroaica
BALADA LUI NERUN (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1395 din 26 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379872_a_381201]
-
2015 Toate Articolele Autorului Se ghemuiește astrul după un colț de zare. Răpus de truda zilei se lasă învelit Cu voalurile nopții și cergile stelare, Rememorându-și drumul, visând la răsărit. Pornise-n zorii zilei înviorat de ceața Lăptoasă din iatacul iubitei lui trezite, De alintări de valuri care-i mângâie fața Și raze jucăușe, asupra-i risipite. Ea, primenită-n grabă, începe să se-ntindă spre mal, purtând mareea simbol de voluptate, Iubitului să-i prindă privirea în oglindă Și
ÎMPLINIRE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382050_a_383379]
-
o lipitoare ce suge atât de pe nesimțite încât numai grăsimea-i cea atârnată în jos arată că a supt și probează cum a supt! Iată pe cine iartă românul!”(B.P. Hașdeu, IV. Publicistica politică...op. cit., p.220-221) De Sus, din Iatacul înalt de Alcazar și de undeva din piepturile sidefii din adânc, gândurile suferinzilor din temnițe se topesc în scutecele de nea ori de stele. Nu e o lume de vis. Sunt Oameni curați îngenunchiați și purificați în ruga lor de
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
izvoarelor. Îmbrățișează-mă o noapte Ce va dura la infinit.... Și vom fi îndrăgostiții Ce toata viața s-au iubit! NOUĂ ZI Când zorii zilei bat în geam Clopoțele de cristale, Noaptea-și culcă stelele Pe-a boltei piedestale... Din iatacuri se revarsă Îmbătător parfum de vise... Și sărută dimineața Buze calde, întredeschise... Așternuturi albe-ascund Urme de patimi și iubiri... Ore calde de pasiune Se transformă-n amintiri... Vântul pe aripi zefire Poartă puf de păpădii Păsările cântă corul Ce-ntâmpină
LIRCA IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379540_a_380869]
-
crinul alb, îmbătător Se deschide-n glastră... Rămâi cu mine când pasiunea Îmbracă vălul nopții... Când îl aștept pe El să vină De ore-n fața porții... Râmăi cu mine când dorința Îi împlinește visul... Când scenă-nfierbântată-i patul Și în iatac e paradisul... Rămâi iubire...încă o clipă, Și, dacă s-ar putea.... Râmăi cu mine-o veșnicie Iar eu...voi fi a ta! Steaua ce-a apus Din miliardele de stele, Eu. mi-am ales doar una... Pe cer, cea
ALE VIETII VALURI de ADA SEGAL în ediţia nr. 1685 din 12 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379609_a_380938]
-
engleză de C. Făgețan. Ed. Sophia, București, 2011, p. 111, 113) De asemenea, am o profundă venerație pentru Prințesele și Domnițele dace, care la un moment dat au lăsat purpura regală și au îmbrăcat rasa cernită a suferințelor, au lăsat iatacul de puf și căldură și-au îmbrățișat recele sobru al chiliei mănăstirești: „Am învățat din viața Măriei Sale că nu este sfârșit pocăinței, nici dragostei dumnezeiești, și că sufletul însetat după Domnul se vede pururea la începutul căii, și nu știe
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
Acasa > Poeme > Emotie > RONDELUL FLORILOR CE TAC Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017 Toate Articolele Autorului În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină, Prinzând în carne rădăcină, Transcend al inimii iatac. Se-mbracă liniștea în frac, Singurătatea e regină, În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor fină, Peste trecutul meu opac. În suflet, florile
RONDELUL FLORILOR CE TAC de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381193_a_382522]
-
cu tine prin ceața cea haină,... XIV. RONDELUL FLORILOR CE TAC, de Camelia Ardelean , publicat în Ediția nr. 2240 din 17 februarie 2017. În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină, Prinzând în carne rădăcină, Transcend al inimii iatac. Se-mbracă liniștea în frac, Singurătatea e regină, În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină. Cu zâmbet cât un vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor fină, Peste trecutul meu opac. În suflet, florile
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
vârf de ac Și mlădiere de felină, Răsfiră mantia lor fină, Peste trecutul meu opac. În suflet, florile ce tac... Citește mai mult În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină,Prinzând în carne rădăcină,Transcend al inimii iatac.Se-mbracă liniștea în frac,Singurătatea e regină,În suflet, florile ce tac, Chiar fără glas, parcă suspină.Cu zâmbet cât un vârf de acși mlădiere de felină,Răsfiră mantia lor fină,Peste trecutul meu opac.În suflet, florile ce
CAMELIA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/381207_a_382536]
-
Această specie a poeziei a practicat-o Eminescu, Grigore Alexandrescu, dar și Johann Wolfgang Goethe, Francesco Petrarca, Rainer Maria Rilke, să dau doar câteva exemple, este abordată cu pricepere și de Florin T.Roman. Poetul vede pretutindeni colțuri de veșnicie, iatacul nebunelor tale dorinți, rana cerului, ochiul ei drept, nopatea care urcă în tablou, etc, dezvoltă conceptual elementele astrale și anatomice. În mitologia lui de fantezie poetul imaginează multiple stări ale eului, dar își redă trăirile în “Odaia bunicii mele “ unde
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
Articolele Autorului AMORUL NOSTRU Să vină noaptea-ntunecată... Prin ferestrele deschise... Să mă-mbrace-n praf de stele... Să beau elixir de vise.... Să mă vrăjească a Lunii rază Cu galbenul strălucitor... Să văd bolta cum dansează Baletul planetelor... În iatac o lumânare, Și parfum de trandafir... Pe geam vântul să strecoare Adiere de zefir... Pe perete, iar pendulul Să anunțe miezul nopții... Să aud cum se deschide Ușurel, ivărul porții... Este ora când iubirea Vine să mă întălnească... O aștept
TIMPUL IUBIRII de ADA SEGAL în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373430_a_374759]
-
creste-nspumate, răsturnate, de pânze-n plutiri peste hărți amintiri, balansate sub greutatea iubirii. A ducerii acesteia departe, pe tărâmul trăiniciei, de tornade. Miezul perechii urcate e răsucit, plimbat și dansat, lăsat cuibului pregătit pentru el, printre astre. Vorbesc mătăsurile iatacurilor de veștminte picate, de lujer dezgolit, arătat, de splendoarea adevărului relevat, de revelația cercului cu două arce îmbinate, de bunătate și de fiori, flori desfăcute din pori de femeie, de bărbat, geamăt-oftat, dorință izbucnită de sub cenușa mocnită și de contopire
POEMELE IRINEI LUCIA MIHALCA – DINCOLO DE LUNTREA VISULUI de ADINA DUMITRESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373580_a_374909]
-
bune. Ai un corp tare frumos, de gazelă, Expresia feței tot timpul-veselă, Formele, din față, bine conturate, La fel de admirat și cele din spate. Eu te am în suflet și visez la tine mereu, Îmi las dorul să mă poarte spre iatacul tău, Cu tine doamna mea, visele mi le-aș împarte, Pentru amor, cel puțin într-o singură noapte. Ce zici? Referință Bibliografică: Zâmbetul tău..... / Ilie Popescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2120, Anul VI, 20 octombrie 2016. Drepturi de
ZÂMBETUL TĂU..... de ILIE POPESCU în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/374092_a_375421]
-
sosit vremea să nască. Vraci vestiți peste hotare Au sosit în faetoane, Unii grași, cu burta mare, Alții gârbovi, în bastoane. Însă toți deștepți și foarte Serioși, cu gânduri bune, Oameni, domnule, cu carte, Înțelegi ce vreau a spune! În iatac s-au strâns cu toții, Cu figurile de ceară, Au intrat tiptil, ca hoții, Și-au ieșit târziu, spre seară. Înclinați în plecăciune, Regelui să-i dea de veste S-au grăbit vesel a-i spune - Maiestate, fecior este! Lacrimi strânse
INELUL DE AUR de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372003_a_373332]