486 matches
-
sătesc al Șcheiului în perioada medievală, comun tuturor satelor de la periferia cetăților, care își durau o biografie aparte, fiind nevoiți să reziste cu greutate vitregiilor de tot felul. Icoanele expuse permit aprecieri față de iconarii locali, care se înscriu între marii iconari ai Transilvaniei de la Nicula, Laz, Făgăraș ș.a. Mai jos este redată cronologia școlii așa cum reiese ea din istoricul afișat în interiorul ei:
Prima școală românească () [Corola-website/Science/310078_a_311407]
-
patriarh, Grigorie Țamblak, " Viața Sfintei Filofteia, Viața Sfântului Patriarh Eftimie de Târnovo," Editura Sophia, București, 2009; Matei Grămăticul, "Viața Sfântului Nicolae de Ianina," patronul cetății Sredeț, Editura Sophia, București, 2011; Viața făcătorilor de minuni de la Zografu: Sfântul Cosma, Sfântul Pimen iconarul", Editura Sophia, București, 2012; Constantin Virgil Gheorghiu, "Condotiera", Editura Sophia, București, 2011; Constantin Virgil Gheorghiu, "Sfântul Ambrozie al Milanului", Editura Sophia, București, 2013; Constantin Virgil Gheorghiu, "Necunoscuții din Heidelberg", Editura Sophia, București, 2015.
Gheorghiță Ciocioi () [Corola-website/Science/335647_a_336976]
-
pânză și s-a dus în camera sa unde s-a rugat Maicii Domnului pentru ca să-i ierte păcatele și să-l ajute să termine pictarea icoanei. Când s-a trezit a doua zi și a ridicat pânza de pe icoană, bătrânul iconar batranul a văzut că pictura era finalizată, chipul Maicii Domnului fiind zugrăvit în chip minunat și nefăcut de mână omenească. Auzindu-se de această minune, au început să vină aici o mulțime de bolnavi în speranța vindecării. Temându-se că
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
câteva icoane pe lemn deosebit de valoroase, dintre care două, pictate în jurul anului 1775, pot fi atribuite lui Radu Munteanu (una o reprezintă pe Maica Domnului cu pruncul, iar cealaltă este un Deisis). Ușile împărătești, frumos sculptate, pot fi atribuite meșterilor iconari din familia Plohod, din Dragomirești, Maramureș.
Biserica de lemn din Sârbi Josani () [Corola-website/Science/308469_a_309798]
-
revista nr. 2/93), "Hotare și măști" (II) iunie 1993 - (idem, în revista nr. 3/93), "Hotare și măști" (III) mai 1994 - (idem, în revista nr. 1+2/94), "Hotare și măști" (IV) ian-mart.96 - În nr. 5 al revistei Iconar a Institutlui privat Bucovina-Basarabia, din Rădăuți apare articolul "Evocare - Octav Vorobchievici", de Manuela Nicolae-Posescu. martie 1996 - Institutul de Cercetări al Academiei Româno-Americane, Mannheim, Germania, multiplică balada "Vedea-Vedița" de O.V. și 2 articole semnate de Petre Berneagă și Manuela Nicolae-Posescu
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
sau domnești. Așa numiții zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
zugravi se formau în familiile în care meșteșugul se moștenea din tată-n fiu. De abia în jurul anului 1785 s-au format în Țara Românească primele școli de zugravi, tot în această perioadă au apărut și iconarii. Și zugravii și iconarii au fost de factură laică, meșteșugul lor fiind unul deosebit de rentabil. În plus față de acești artiști, oameni ai pământului românesc, au mai existat în secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea puțini artiști cu studii în străinătate
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
activitatea lui Lecca, exemplu în acest sens fiind analiza lui Nicolae E. Idieru. Este de presupus că pictorul ar fi avut la începutul studiilor sale la Buda unele noțiuni despre pictură, deoarece la Brașov este de notorietate că existau deja iconari și zugravi de biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
presupus că pictorul ar fi avut la începutul studiilor sale la Buda unele noțiuni despre pictură, deoarece la Brașov este de notorietate că existau deja iconari și zugravi de biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată de către familia de zugravi Popp, în care s-a născut Mișu Popp. În plus, la
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]
-
continuitatea plasticii noastre , sau Luchian înnoitorul, dusă la capat împreună cu specialistul riguros care a fost Theodor Enescu . La fel, fervoarea îndărătnica pe care Gherasim a arătat-o constant față de Ion Andreescu, gasindu-i înaintași până departe, în Nicolae Polcovnicu și iconarii de demult, intră în achizițiile salubre ale gustului public. Un regim al adevărului sufletesc, pește convenții parazitare, se desprindea și în expozițiile Studiu, pe care le-am organizat împreună la Timișoara, gazda entuziasta fiindu-ne Coriolan Babeti.Amestecul caracteristic lui
Paul Gherasim () [Corola-website/Science/311937_a_313266]
-
1996, s-a format Parohia "Sf. Împărați Constantin și Elenă" prin desprinderea din Parohia "Nașterea Sf. Ioan Botezătorul" din Siret. Că paroh a fost numit preotul Ioan Colban. Icoanele de pe catapeteasma bisericii au fost pictate în anul 2003 de pictorii iconari Matei și Maria-Kornelia Schinteie din Covasna. În prezent, aceasta biserică este folosită de comunitatea ortodoxă din Siret.
Biserica Sfinții Constantin și Elena din Siret () [Corola-website/Science/321023_a_322352]
-
Zichy, preot fiind Mihail Berea.” Pictura, de factură naivă, populară, a fost realizată în vara anului 1879, „cu spesele comunei, prin Dionisiu Iuga, cantor et pictoru de Nicola”. Dionisie Iuga din Nicula a fost un zugrav itinerant de biserici și iconar, care a lucrat în mai multe județe din Transilvania și care a realizat, între altele, pictura bisericilor de lemn din: Valea Crișului (1876) și Hotar, Bihor (1881-1883), Lozna, Sălaj, Bucea (1880) și Nadășu, Cluj (1890), Sulighete, Hunedoara (1890), Valea Chioarului
Biserica de lemn din Remeți () [Corola-website/Science/317853_a_319182]
-
menite să portretizeze cu exactitate persoanele. Ele reprezentau măreția și caracterul sublim al personajelor, având un aer de parcă erau în ceruri. Bizanțul a avut o influență perenă în arta religioasă a țărilor Europei de Est, unde creștinismul ortodox este predominant. Iconarii continuau sa picteze după vechile canoane. Se remarcă simplitatea formelor și stilizarea acestora. Accentul cade pe utilizarea mozaicului, a picturii icoanelor și menținerea unor reguli de reprezentare stricte (canoane), ceea ce va îngrădi creativitatea. Odată cu apariția stilului romanic, prin anii 1000
Istoria artei () [Corola-website/Science/297389_a_298718]
-
este confirmată prin numărul mare de portrete. La sfârșitul secolului al XVIII-lea pictorii se diferențiază de vopsitorii de tot felul, astfel ei sunt numiți „zugravii de subțire” iar ceilalți „zugravii de gros”. Pictorii de pe meleagurile României provin din rândul iconarilor, al foștilor pictori de biserici sau din pictorii străini experimentați în țările de unde provin. Portretele realizate de „zugravii de subțire” sunt hieratice, prezentând naivități de desen și în general convenționalism. Spre deosebire de pictură, arta grafică este mai detailată insistând pe realizarea
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
de șindrilă. Biserica a avut și câteva xilografii din 1811, lipite pe pereți, aparținând unuia dintre cei mai talentați xilogravori populari, Pop Gheorghe de la Hășdata (Gherla). Azi se mai păstrează doar câteva icoane pe sticlă, provenite din alt centru de iconari - Nicula. Construcția propriu zisă, din lemn masiv de stejar, a rezistat cu brio secolelor care au trecut, degaradându-i-se numai acoperișul din șindrilă și picturile interioare. În anul 1965 a fost restaurată prin grija Statului Român, iar în cursul anilor 2003-2004
Biserica de lemn din Tilecuș () [Corola-website/Science/317993_a_319322]
-
creștini cred că pasajul din cartea Facerea, capitolul 18, în care Avraam și soția sa Sarra le oferă ospitalitate celor „trei Oameni”, la "stejarul Mamvri", se referă la revelarea Sfintei Treimi: Pasajul este ilustrat de "Icoana Sfintei Treimi" a pictorului / iconarului rus Andrei Rubliov. Singurele versete biblice care fac referire directă la Sfânta Treime sunt . Aceste versete sunt numite Comma Johanneum, ele fiind o falsificare a manuscriselor grecești ale Bibliei, falsificare care a apărut (se zice) pentru prima oară într-un
Duhul Sfânt () [Corola-website/Science/299637_a_300966]
-
Activitatea de „arheologie literară” s-a concretizat și printr-o bogată publicistică, în care se remarcă preocuparea constantă pentru literatura bucovineană. Colaborează la „Convorbiri literare” (e redactor din 1998), „Dacia literară”, „Cronica”, „Timpul”, „Revista română”, „Steaua”, „Bucovina literară”, „Familia română”, „Iconar”, „Analele Bucovinei”, „Biblioteca și cercetarea” ș.a. Mai semnează Liviu P. Morariu, Olivian Radovici. Volumul Frânturi de cultură bucovineană (1997) include studii despre Leca Morariu - conturând un „profil artistic al călătorului”, al cărturarului preocupat de folclor, al profesorului și al cercetătorului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
strâmbă. Alături de reprezentările figurale, încadrate adesea în chenare cromatice distincte, ca elemente complementare ale picturii se înscriu și vrejurile, motivele stelare ale cerimii naosului și liniile meandrice intercalate cu alte motive geometrice. Alături de icoanele pe sticlă, provenite din centrul de iconari de la Nicula, se mai află la această biserică de lemn și o icoană pe sticlă de factură catolică ajunsă aici probabil prin intermediul rutenilor uniți stabiliți în număr mare în localitatea învecinată Sâmbăta la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
primul rând literatura de aici din anii '20 și '30. Cunoscută este literatura în limba germană, dar și celelalte literaturi (română, ucraineană, evreiască) ajungeau la cele mai înalte cote în această perioadă. Aduc în discuție doar câteva nume magice: "Gruparea Iconar", Irina Vilde, Itzik Manger, Olga Kobilanska și Elieazar Steinbark. Pe atunci se făcea deosebire doar între "bine" și "rău" nu între catolic și ortodox, român și german, cel puțin nu în viața privată. Oare acesta este fenomenul Bucovina? Îmi este
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
la Neamț, de pildă, unde întâlnim, pe la schituri și comune mai răsărite, chipuri de martiri și de eroi asemenea Părintelui Justin Pârvu, Vasile Caraza ș.a., pe urmele celebrilor Grebenea, Calciu-Dumitreasa și Cleopa; la Suceava, unde a reînviat spiritul viguros al "iconarilor"; la Pitești, unde apar reviste responsabile și de conștiință, deschise dialogului cu istoria reală, cu valorile autentice, cu personalitățile românești din diaspora; sau la Focșani, Sighet, Turnu-Severin și, nu în ultimul rând, în centrele de românitate de la Cernăuți, Chișinău, Bălți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
dictată de instinct, înseamnă a urmări concomitent ordinea naturală a formelor, un joc în care spiritul se lasă antrenat cu o curiozitate firească.” (Vasile Savonea, Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 101) Brăila Bogdan 1954 Pictor, sculptor, iconar „Prin arta naivă, așa zisă artă primitivă și cu ajutorul gamei vaste de culori, reușesc întotdeauna să-mi exprim emoțiile și trăirile mele, redându-le pe pânză într-un mod personal.” Născut la 5 ianuarie 1954 în localitatea Moldova Veche, jud.
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
mult șochează, în orice expoziție Mircea Corpodean, atât prin forma ramelor, de sorginte rurală, cu o viață proprie hipertrofiată, cât și prin varietatea stilistica. Portretele de personaje istorice și eroi de balade ne trimit, într-o anumită măsură, la tradiția iconarilor niculeni, prin sobrietatea cromatică și a desenului; alte compoziții sânt de o mai mare libertate tonală și de un desen mai dinamic. Cu o „Țărancă cu mâța” și „Visul unei țărănci stabilite la oraș” ne aflăm în domeniul interpretării liber
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
artei naive din România, Ed. Timpul, Reșița, 2001, pag. 123; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag. 29; Mihai Vintilă 101 pete de culoare, Ed. Pro Marketing, Reșița, 2005, pag. 54. „Deși copiază personajele, ca orice pictor iconar popular, Tomi are pensule speciale și un suflet viu colorat, pentru că icoanele sale sunt ferestre vesele spre o lume diferită de lumea altor artiști și extrem de diferită de lumea reală. Ioan Tomi Radcu vede lumea printr-un filtru cenușiu, dar
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
oscilat între imaginea „cu perspectivă” și viziunea bidimensională a înaintașilor (Ceata flăcăilor din Drăguș, Junii brașoveni etc.). Abia când s-a apropiat de tema istorică, de chipuri de voievozi unde prezentarea „votivă” îi permite i întreprindere mai apropiată de meșteșugul iconarilor amintiți, a izbutit să ajungă la o viziune închegată, personală.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 52) Tolvay Józesf 1941 Sculptor Născut în anul 1941 în localitatea Târgul Secuiesc, jud. Covasna. Studii: Tâmplar Debut artistic
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
Reteganului” (Ion Agârbiceanu), este totuși lacunară, autorul omițând bogata culegere a folcloristului, păstrată în manuscris la Biblioteca Academiei Române. Colecționarul de folclor P. înregistrează orații de nuntă de pe Someș, basme de la armenii din Gherla și în 1969 scrie un studiu despre iconarii de la Nicula, dedicat „cu fervoare și dărnicie” - cum remarca A.E. Baconsky - unuia dintre „cele mai strălucite capitole de sensibilitate românească”. SCRIERI: Literatura ardeleană nouă, București, 1945; Ion Pop-Reteganul, pref. Ion Agârbiceanu, București, 1965; Iubiri, București, 1968; Arta icoanelor pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]