723 matches
-
discuție intră și gestionarea figurilor stilistice, forma suportului tipografic, decupajul, titrarea, chenarele etc. Media se comunică pe ea însăși. Puterea presei stă în ea însăși și nu în conținutul textelor, spune McLuhan. Și are multă dreptate. În acest caz, apăsat iconic și lipsit de finalitate estetică, discursul jurnalistic iese de sub tirania poeticului, câștigându-și un statut și o anume identitate. (8) NOTE (1) Este foarte greu să faci un portret complet al ziaristului. Grăbit și mereu în priză, el trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Iconul este acel semn care se află în raport de asemănare cu realitatea exterioară și care prezintă aceeași proprietate cu obiectul denotat (o picătură de sânge pentru culoarea roșie). Anumite ideograme antice (chineze, egiptene) par să fi avut un raport iconic cu realitatea desemnată: spre exemplu, semnul chinez desemnând omul, semnul hieroglific desemnând marea. Portretul va fi tipul cel mai evident de icon: acest semn traduce un anume nivel de asemănare cu obiectul model. Iconului i se opune «indicele» (fără raport
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
la început un gen mixt, articulat pe componentele care aparțin celor două categorii opuse ale ilustrației și limbajului, acest amestec transformându-se brusc în mixaje care atenuează eterogenitatea anunțurilor, rareori în avantajul sistemului verbal și cel mai adesea în profitul iconicului”. (J-M. Adam, M. Bonhomme, 2005, p. 110) (8) Riscul de a pierde și cele câteva trăsături specifice limbajului jurnalistic este mare. „A scinda modalitatea de percepere a lumii într-una științifică și alta artistică, a rupe legăturile intime care
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
elemente de actualitate, interes și motivație pentru ascultător, elemente de feedback, elemente de legătură între părțile sale principale, claritate și coerență internă etc.; - comunicarea orală presupune oferirea unor suporturi multiple de înțelegere a acestui mesaj: cel mai important este cel iconic, susținut de materiale adiționale care fac inteligibil și credibil mesajul, pe de o parte, și, pe de altă parte, de concordanța dintre mesajul verbal și cel nonverbal, acesta din urmă văzut aici în rolul său de întărire; - comunicarea orală este
[Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nici o urmă de strălucire care să trădeze cerebralitatea, fiind comparați cu o baltă verde, stătută. Prin medierea chipului matern, apa se contopește cu însăși moartea. Complexul matern camilpetrescian și repudierea primei părți a vieții sale fac din Emilia o imagine iconică a arborelui morții (Todtenbaum): "Apa, substanță de viață, este și substanță de moarte pentru reveria ambivalentă. Pentru a interpreta corect capacul morții, "Todtenbaum " trebuie să ne amintim, împreună cu C.G. Jung, că arborele este înainte de orice un simbol matern; de vreme ce și
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
gândire și are un caracter fulgurant. Filosoful Ed. Husserl comentează ultima caracteristică astfel: percepția momentană a iconului este asemănătoare "cu privirea aruncată cu un singur ochi, prin gaura de la cheie, asupra unei picturi." (trad. n.)175 Tocmai în spiritul efectului iconic, romanul Valurile al Virginiei Woolf este structurat în șapte capitole, acțiunea fiind povestită, pe rând, de șapte personaje. Subiectul este același, numai că perspectiva narativă se schimbă în funcție de optica și personalitatea protagoniștilor. Strategia inaugurată de romanciera britanică amintește de valurile
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
valorile sunt evidențiate prin opoziție, pentru că urmează după un perfect compus ("mi-am cumpărat, am coborât..."), exprimând o anterioritate reală, perceptibilă. Prin contrast, imperfectul capătă o valoare de prezent etern. Mitemul în discuție câștigă, în acuratețe, prin funcția de simbolizare iconică. Paradoxal, masiva exegeză camilpetresciană nu a remarcat că romanul Patul lui Procust are o structură circulară sau, mai precis, o dublă structură circulară. Schema sa actanțială și auctorială se prezintă sub forma a două cercuri concentrice. Primul (și cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
T. stă sub semnul fluidității debordante, care îi trădează inteligența și capacitatea de a privi dincolo de aparențe, în vreme ce Emilia Răchitaru se înscrie în simbolica apelor băltite, stătute, deconspirându-i astfel gândirea anchilozată. Numele actriței poate fi socotit ca o imagine iconică a "Copacului morții" (Todtenbaum) care își trage seva din apa încremenită. Persona, concept psihologic care l-a preocupat îndelung pe C. G. Jung, poate fi definit, în cel mai simplu mod cu putință, ca fiind o mască sub care se
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
spontan, iar însușirea limbajului verbal se face prin demutizare; dezvoltarea psihică prezintă anumite specificități generate de particularitățile limbajului mimicogesticular și de faptul că reprezentările sunt generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial-motrice; gândirea copiilor nedemutizați operează, în general, cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici, a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară, de obicei, la un nivel intelectual scăzut și în prezența
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
Cinstire limbii române, LLR, 14, nr. 3, 1985, 37-39. [104] MOLAN, VASILE, Evaluarea pe bază de obiective, în “Tribuna școlii”, an 13 (34), nr. 272 (1358), 16 febr. 1985, p. 7. (citire - matematică, ciclul primar). [105] MOLDOVAN, VICTORIA, Funcții ale iconicului în limbajul specializat, PLRS, 1985, 34-38 [cu bibl.]. [106] MORĂRESCU, SIMON; MORĂRESCU, ELVIRA, KISS, ELVIRA, Limba română pentru clasa a IV-a. Școli și secții cu predarea în limbile naționalităților conlocuitoare. Vocabular român-german. București, EDP, 1985, 260 p. [107] MORĂRESCU
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
la rubr.: Consultații școlare]. în: Publicitate, dec 1986, p. [2], în Ateneu, 23, nr. 12, 1986. [3] ALEXANDRU, DOMNIȚA, Receptarea globală a textelor specializate, DMod, [1], 1986, 34-38 [cu bibl.]. [4] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA, Pentru un dicționar iconic situațional, LLD, 3-8 [cu l fig.]. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BREILEAN, AUREL; VLAD, FELICIA; SÂRBU, RICHARD, Dicționar tematic al limbii române. Pentru studenți străini. Timișoara, TUT, 1986, 157 p. multigr. (UT. FF). [6] ALEXANDRU, DOMNIȚA; VLAD, FELICIA, Dicționar general de proiectare
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
cea de-a doua, actul scărpinării are o conotație semiotica, exprimând neputința, perplexitatea vizavi de o situație, sarcina care trebuie îndeplinită etc. Gesturile pot fi clasificate în funcție de mai multe criterii, vorbindu-se de gesturi voluntare sau involuntare, naturale sau convenționale, iconice sau simbolice; o altă grupare vizează semnificația literala sau metaforica a gesturilor, modul in care sunt ele legate de actul vorbirii; bunăoară, în funcție de domeniul semantic, se face distincție între gesturi obiective (care servesc referirilor la lumea reală), respectiv gesturi subiective
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
echilibrarea întregii personalități. Imaginația este considerată un proces, aparținând cogniției superioare, analog cu gândirea, de operare cu imagini mintale, de combinare sau structurare imagistică, prin care acționăm asupra realului, posibilului, viitorului și tindem să producem noul, sub forma unor planuri iconice sau proiecte. Imaginația se află în strânsă legătură cu gândirea divergentă, a cărei principală caracteristică o reprezintă mobilitatea; ea interacționează cu reprezentarea și limbajul, procesele numerice, stările motivaționale, afective ale individului și cu alte laturi ale personalității, contribuind din plin
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
după opinia lui Bruner, trei modalități fundamentale prin care copilul descoperă lumea din afara lui și o transpune apoi în modele: modalitatea activă, realizată de subiect prin acțiune, prin manipularea liberă a realului din exteriorul lui, prin exersare și construcție; modalitatea iconică, bazată pe organizarea vizuală sau pe alt fel de organizare senzorială și pe folosirea unor imagini schematice fără manipulare efectivă; modalitatea simbolică în care locul imaginilor este luat de simbolurile lor, iar gradul lor de condensare reprezintă o proprietate semantică
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și al reprezentărilor generalizate pe baza achizițiilor senzoriale și senzorial‑motrice (în special vizual‑motrice), instrumente cu care deficientul de auz operează până la vârste înaintate, condiționând astfel caracterul concret al gândirii sale; gândirea surzilor nedemutizați operează în special cu simboluri iconice (imagini generalizate sau reprezentări), comparativ cu surzii demutizați la vârste mici și a căror gândire folosește simboluri verbale saturate de elemente vizuale; operațiile logice (analiza, sinteza, abstractizarea, generalizarea, comparația) se desfășoară de obicei la un nivel intelectual scăzut și în
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
activități fiind acela de a dezvolta la copii înțelegerea noțiunii de număr ca o clasă de echivalență a mulțimilor finite echipotente cu o mulțime dată. Caracterul social al dezvoltării intelectuale (după Piaget) relaționat cu specificul învățării la această vârstă - acțional, iconic și simbolic (după Bruner) conduc la formarea reprezentărilor despre număr și permit trecerea de la gândirea operatorie concretă la cea abstractă, chiar dacă nu se poate încă renunța la reprezentări materializate, obiectuale. Din aceste motive, însușirea conștientă a noțiunii de număr se
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
a fost puternic structurată de aceste coordonate. În anexa numărul 1 se găsesc câteva date din Barometrul Opiniei Publice din 2007 care sprijină aceste puncte. PNG, deși puțin important ca pondere politică, se menține în ochii publicului prin liderul său iconic printr-un așa-numit "efect de lupă". Activitățile extra-politice ale lui Becali și (omni)prezența sa mediatică sunt pilonii pe care se sprijină cariera lui politică și care îi oferă un punct de plecare pentru construirea unei eventuale platforme de
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a confirmat ipoteza studiului, evidențiindu-se faptul că hipoacuzia gravă afectează exprimarea orală și scrisă Într-un grad mai mare decât o afectează hipoacuzia ușoară. Dificultățile de exprimare provin din faptul că elevii cu hipoacuzie gravă dispun de o gândire iconică, dar mai ales nu pot percepe auditiv modificările fonetice determinate de regulile gramaticale, care exprimă relații diferite Între obiectele realității, comparativ cu cei cu hipoacuzie ușoară care percep auditiv mai ușor modificările fonetice. După cum am văzut, elevii deficienți de auz
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Gorilul a făcut războaie și congrese. Încălțat cu manșete lustruite și inelat la degete cu aur și briliante, purtând joben și fumând havană, el cere capete și procente din împrumutul popoarelor mai mici." Pentru că vom analiza, mai pe îndelete, ficțiunea iconică în secțiunea dedicată poeticii violenței, aici vom adăuga câteva observații cu caracter general și anticipativ. Observăm că imaginarul violenței, decupat în "cadre descriptive" care interferează cu diferite alte secvențe la nivel textual, captează elemente escatologice pe care le expune cu
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
al cărei instrumentar îl împrumută, ofensiva directă, nedisimulată fiind justificată de o pervertire generală a valorilor. Din acest unghi, multe dintre textele care alcătuiesc campania anticlericală au un pronunțat caracter satiric. Dar violența argheziană se materializează adesea și prin ficțiune iconică (aici ipotipoza e procedeul retoric predilect), constând în prezentarea abstractului prin imagini concrete, sugestive, care plasticizează scena, "agresivitatea lingvistică primind corporalitate autolegitimatoare"188. Cele două ipostazieri fundamentale ale agresivității în pamfletul arghezian sunt adesea indisociabile, de aceea ne propunem să
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
selecția denominărilor peiorative: hoți, nebuni, isterici, imbecili etc., la care pamfletarul recurge deseori în ofensiva directă, combinând între ele figurile vehemenței cu cel mai înalt potențial afectiv: abominațio, cataplexis și ara. 2. Povestirea ficțională; alegoria ca substitut al agresivității; dimensiunea iconică a violenței; ficțiunea augmentativă sau dilatarea hiperbolică; recursul la anecdota polemică 198. În publicistica polemică, alegoria, prin intermediul căreia teme din realitatea curentă (îndeosebi de pe palierul politic și religios) sunt transpuse într-un univers fabulos, cu personaje grotești și scenarii absurde
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
suspendă coerența și logica lumii reale, printr-un paralelism revelator care, la Arghezi, este indisociabil de substratul etic. Polemistul exploatează din plin dublul sens al alegoriei: cel literal și cel figurat, mizând pe forța de sugestie și persuasiune a reprezentării iconice. El își disimulează, în fond, ideologia în spatele unei imagini cu mult mai grăitoare decât orice explicație sau descriere referențială. Astfel, imaginea șocantă a efectelor războiului este construită de pe poziția celui care incriminează vărsarea de sânge printr-o construcție eidetică neverosimilă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
aștept să te retez în două cu nuiaua, tăvălit [...] șira spinării ți se va rupe cu nuiaua asta", "Ți-a sunat ceasul năpârcă. Îl asculți? A bătut ceasul tău din cimitir". Avem în față nu desfășurarea de imagini din ficțiunea iconică, ci un tir verbal de reproșuri, acuzații, insulte, a cărui miză e exclusiv de ordin afectiv. Amenințarea răului e iminentă, de aceea pamfletarul rupe, brutal, contactul cu orice formă coerentă de argumentare și cedează impulsului umoral de furie: "Uită-te
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un editor!), Știința găinii. Dumneata aprobai și strigai mereu, nu știu de ce, "mintenaș!"..." 3. Grotescul. Am văzut deja, în exemplul de mai sus, modul insidios în care grotescul acaparează ficțiunea, devenind sursa unui comic fantezist, care se substituie, prin ficțiune iconică, de cele mai multe ori, coerenței argumentative. Dată fiind pregnanța procedeului în pamfletul arghezian, considerăm oportună o analiză mai amănunțită. Mai întâi, trebuie remarcat că grotescul arghezian sancționează obiectul nu prin exces de devalorizare, ci prin metamorfozare șocantă, într-un spirit afin
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
constipației lor consistente" sau "organul polemic al trupului său a reușit să scoată un horcăit porcesc", extrem de răspândite în publicistica pamfletară argheziană, trimit la materialitatea inferioară a corporalului biologic sau la degradarea acestuia prin funcții animaliere. În text, ele concentrează iconic fenomenul metamorfozării, de obicei, independent de celelalte secvențe. Purtătoare ale unei forme infantile de agresivite, expresiile, deși traduc intenția vexatorie a enunțiatorului, sfârșesc prin a stârni râsul, prin imaginea anormală în care sunt "surprinși" împricinații. 4. Umorul negru. Se observă
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]