959 matches
-
your fingertips - informație la Îndemâna ta) IBM India și mișcarea community-developed software și Netscape și open-sourcing și practici de producție responsabile din punct de vedere social ale referințe Wikipedia la servicii de consultanță În afaceri ale vânzarea diviziei Computere Personale de către ideație Idei, Nobuyuki Illinois, Universitatea din imigranți realizările educaționale ale InDCjournal.com India antreprenorii sociali și asistenți personali de la distanță În Banca Națională a boli din cablurile de fibră optică legând Statele Unite și call-centers pentru clienți Centrul de Cercetări Politice China
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
Coexistența cu tulbu- ORGANICĂ DE PERSONALITATE Criterii de diagnostic clinic 1. - marcată modificare a personalității și comportamentului care era obișnuit individului înainte de a interveni boală; - labilitate emoțională; - deteriorarea conținutului pulsional și a simțului critic; - apatie marcată și indiferență; - suspiciozitate și ideație paranoidă. 2. - nu există obnubilare, deteriorare intelectuală, idei delirante, tulburări ale dispoziției sau halucinații 3. - prezenta certă a factorului organic. ┌───────────────────────┬──────────────────┬────────┬─────────────────────────┐ │ Criterii │ Dg. funcțional │Încapă- ȘI DE COMPORTAMENT DETERMINATE DE CONSUMUL DE ALCOOL SAU ALTE SUBSTANȚE PSIHOACTIVE (solvenți, droguri etc.) Termenul
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
sau lentoare psihomotorie, aproape zilnic (observată de altii); 6. fatigabilitate sau pierderea energiei; 7. sentimente de devalorizare sau culpă excesivă sau inadecvată; 8. diminuarea capacității de a gândi sau de a se concentra, ori indecizie; 9. idei recurente de moarte, ideație suicidara recurenta fără un plan anume, sau o tentativă de suicid. B. 1. Nu există factor organic. 2. Nu este consecința unei psihotraume. 3. Nu au existat idei delirante sau halucinații pentru mai mult de 2 săptămâni. 4. Nu se
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]
-
cuvinte cu sens de propoziție); * se remarcă fie absența cuvintelor de legătură, fie folosirea lor inadecvat în raport cu situația, ceea ce creează un deficit în conturarea conceptului. Toate aceste lipsuri trebuie eliminate prin exerciții îndelung folosite, având în vedere vâscozitatea și rigiditatea ideației, condiționată de nivelul inteligenței diferite dintre auzitori și surzi de aceeași vârstă. Să reținem că echipamentul genetic al acestor deficienți de auz cu care operează pe plan mintal, trebuie saturat de vizualitate și mișcare (J. Piaget), ei având o anumită
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Moles și R. Claude deosebeau cinci etape: informarea și documentarea, incubația, iluminarea, verificarea și formularea. Cercetătorul american Alex. F. Osborn, mai întâi în 1957 și, apoi, în 1971, fixa șapte etape: orientarea sau punerea problemei, pregătirea, analiza și organizarea datelor, ideația sau producerea ideilor, incubația, sinteza, evaluarea și verificarea. Modelul actului creator alcătuit de Wallace este preferat de cei mai mulți specialiști, fiind mai simplu și mai cuprinzător, apropiindu-se cel mai bine de intimitatea actului creativ. Din aceste motive vom dezvolta mai
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale limbajului: nivelul inferior (articulația); nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
preponderent în fraze de tip enumerativ-nesistematizat și enumerativ-elementar-narativă. (1972, C. Pufan, p. 77, apud M. Popa, p. 67) Din punct de vedere semantic elevii operează cu conținuturi prefixate, învățate automat, ceea ce denotă că limbajul verbal nu este instrumentul intern al ideației și poate crea falsa impresie de vorbire inteligibilă și de limbaj structurat. (1983, I. Stănică, E. Ungar, C. Benescu, p. 45) Printre rânduri, putem discerne importanța pe care o are limbajul mimico-gestual pentru surzi. Pe măsură ce elevii se apropie de vârsta
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
de verificare a cunoștințelor este limba română, limbajul mimico-gestual nefiind o formă de comunicare oficială în școlile pentru copiii surzi. De-a lungul demutizării se lucrează la dezvoltarea și perfecționarea celor două niveluri ale limbajului: - nivelul inferior (articulația); - nivelul superior (ideația). Dacă nu se insistă suficient de intens și asupra conținutului semantic, aceste cuvinte nu sunt altceva decât „etichete verbale” fără conținut, cu semnificație lacunară și deformată. (2001, M. Popa, p. 251) 2. Evaluarea rezultatelor demutizării În această secțiune se va
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
preponderent în fraze de tip enumerativ-nesistematizat și enumerativ-elementar-narativă. (1972, C. Pufan, p. 77, apud M. Popa, p. 67) Din punct de vedere semantic elevii operează cu conținuturi prefixate, învățate automat, ceea ce denotă că limbajul verbal nu este instrumentul intern al ideației și poate crea falsa impresie de vorbire inteligibilă și de limbaj structurat. (1983, I. Stănică, E. Ungar, C. Benescu, p. 45) Printre rânduri, putem discerne importanța pe care o are limbajul mimico-gestual pentru surzi. „În cazul microgrupurilor de surzi, când
Limba rom?n? ? limba matern? pentru surzi? by Marinela Istrat () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84350_a_85675]
-
specificul tematicii dezbătute, feed-back-ul primit de la elevi, distanța fizică față de elevi, etc. • Impactul ritmului și fluenței vorbirii asupra nivelului calitativ al procesului instructiv-educativ. Dacă fluența exprimă caracterul continuu sau discontinuu al vorbirii profesorului, ritmul este un indice al vitezei de ideație și de exprimare verbală, specific unui tonus neuropsihic ridicat. Vorbirea fluentă denotă ușurința identificării expresiilor verbale în acord cu gândurile, fapt ce demonstrează rapiditate și precizie în activitatea cognitivă. Vorbirea discontinuă trădează dificultăți de conceptualizare, care pot avea cauze multiple
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
fascist și-a dat seama, în mod corect, de faptul că nu are decât de câștigat de pe urma caracterului "vag" al conceptului. Astfel, confirmă criticul, Hitler a "incorporat (acest element adăugirea mea) în marea suprapunere a imageriei sale relaționale sau a ideației sale imagistice"432. Astfel, Hitler generează un nou lanț "purificator"433, susținând că lipsa de unitate a parlamentului german nu se poate "vindeca" decât dacă "o singură voce"434 vine să îi aplaneze toate conflictele interne; această voce unică va
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
s-a publicat din el după moarte mi s-a părut inacceptabil, confuz, iresponsabil, fără prezent și viitor, și nu-i pot înțelege pe cei care îl cultivă. Să-mi lipsească mie sondele cu care să mă scufund în mâlurile ideației? Mâlurile pot deștepta voluptăți ale simțurilor, nu ale gândirii. Într-a doua clasă primară, părinții m-au trecut la școala din strada Bob, destul de departe de casă, însă fuseseră informați că aici condițiile de învățământ sunt superioare. Clădirea școlii era
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
am simțit nervos și indispus atunci când am rămas singur). 8. Psihoticismul (10 itemi, ex.: Am avut senzația că cineva străin este stăpân pe gândurile mele; Am avut senzația că aud voci pe care cei din jur nu le auzeau). 9. Ideație paranoidă (6 itemi, ex.: Am avut convingerea că cei din jur sunt de vină pentru majoritatea necazurilor mele; Am avut senzația că cei din jur mă spionează și apoi mă bârfesc). III. Instrumente specifice, ce sunt destinate unor grupe speciale
Prelegeri academice by PAUL BOTEZ () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92376]
-
fascist și-a dat seama, în mod corect, de faptul că nu are decât de câștigat de pe urma caracterului "vag" al conceptului. Astfel, confirmă criticul, Hitler a "incorporat (acest element - adăugirea mea) în marea suprapunere a imageriei sale relaționale sau a ideației sale imagistice"432. Astfel, Hitler generează un nou lanț "purificator"433, susținând că lipsa de unitate a parlamentului german nu se poate "vindeca" decât dacă "o singură voce"434 vine să îi aplaneze toate conflictele interne; această voce unică va
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea și problema raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
evadare a intelectului în formule inaccesibile logicii nu este, după părerea lui Blaga, o lepădare totală de sine a intelectului, tocmai acest aspect făcând din apariția dogmelor un fapt deosebit de important în istoria formelor de gândire. Această nouă formă de ideație a prins repede în perioada următoare. Spațiul în care ea a rodit cel mai bine a fost cel al creștinismului, aflat în plină constituire a unei doctrine 64. Pe baza ei se vor construi dogmele care formează baza teologiei creștine
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
se constituie în dezacord cu logica. Raporturile dogmei cu oamenii sau comunitățile nu intră în definițiile filosofului din Lancrăm. Spre deosebire de filosofia de până la el, Lucian Blaga privește dogmele într-un mod mult mai general. Îl interesează dogmele ca tip de ideație, ca mod de gândire, dincolo de conținuturile lor concrete sau de funcția ce le-a fost atribuită în anumite contexte religioase. De aceea, urmărește articulația interioară sau structura dogmelor. Îl interesează modul de gândire dogmatic, în care caută esența unei metode
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
antinomică în sine care, în dezacord radical cu înțelegerea, conduce la o transcendere a logicii este dogmatică; b) Orice formulă intelectuală care, în dezacord radical cu înțelegerea, strică solidaritatea noțiunilor producând o transfigurare a logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă de gândire, pe care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
logicii este dogmatică. 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere Spuneam la începutul paragrafului anterior că Lucian Blaga a văzut în aceste formule metafizice mai mult decât istoricii filosofiei de până la el. A văzut în dogme o formă aparte de ideație, o metodă de gândire, pe care o considera o sursă pentru revitalizarea metafizicii și chiar a științei. Mai simplu spus, a întrevăzut metoda sau spiritul dogmatic. Tocmai de aceea este remarcabil gestul său, căci, spre deosebire de filosofia de până la el, care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau le-a tratat drept absurde, Blaga le-a luat în serios, propunând o valorificare pozitivă a acestora, o adoptare a lor în spațiul teoriei cunoașterii. Dogmele devin punct de plecare pentru o nouă metodă și un nou tip de ideație, pe care filosoful român le considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice absolut originale 85. Ele sunt integrate apoi în teoria cunoașterii luciferice, care ocupă cea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a lor în spațiul teoriei cunoașterii. Dogmele devin punct de plecare pentru o nouă metodă și un nou tip de ideație, pe care filosoful român le considera absolut necesare nevoilor spirituale ale timpului. Pentru a legitima acest tip aparte de ideație, Lucian Blaga propune câteva inovații filosofice absolut originale 85. Ele sunt integrate apoi în teoria cunoașterii luciferice, care ocupă cea de-a doua parte a trilogiei cunoașterii 86. Una dintre ele este diferența dintre două stări ale intelectului: "intelect enstatic
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în stăpânire antinomiile, însă cu o diferență mare față de gândirea dogmatică, după cum vom vedea. În sfârșit, este exclusă asimilarea ecstaziei intelectului cu intuiția intelectuală, singura formă de cunoaștere prin care filosofii au admis că este posibilă surprinderea transcendentului. Solicitat de ideația dogmatică, Lucian Blaga introduce o altă inovație epistemologică absolut originală: ideea de direcție în cunoaștere. Are nevoie de aceasta pentru a acredita în planul teoriei cunoașterii metoda dogmatică. În acest sens, filosoful român observă că, deși s-a știut că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de adâncime și relief 90. Dacă primele două se desfășoară pe linia intelectului enstatic, minus-cunoașterea "se obține în cadrele intelectului ecstatic, adică atunci când intelelectul își iese din sine, devine antilogic, practică într-un fel contradicția și uzează de antinomii"91. Ideația dogmatică reprezintă acest ultim tip de cunoaștere. De fapt, acest tip de cunoaștere apare odată cu dogmele. Dogmele sau antinomiile transfigurate sunt formule ale minus-cunoașterii. Ele reprezintă nu numai o metodă, ci un "gen întreg de cunoaștere", va spune Blaga într-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii, dar de aici nu se poate deduce raționalitatea obiectului cunoașterii. Dimpotrivă, spune Blaga, în ordinea censurii, din raționalitatea cunoașterii se poate conchide că misterul existențial "transcende categoric posibilitățile cuprinderii prin rațiune"118. Dacă lucrurile stau astfel, înseamnă că introducerea ideației dogmatice și a minus-cunoașterii nu înseamnă o angajare în iraționalism. Dacă, totuși, avem o astfel de angajare, este vorba de un iraționalism de un tip mai aparte, "altul și altceva decât iraționalismul în paradigmă tradițională", unul care, în mod paradoxal
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cert că tentativele de a raționaliza transcendentul duc inevitabil la antinomii, aceasta nu înseamnă că aplicarea conceptelor la transcendent este iluzorie. Faptul acesta ar putea însemna "prezența antinomicului, într-un sens incomprehensibil pentru noi, în însăși firea transcendentului"131. Descoperirea ideației dogmatice îi întărea această convingere. Așadar, antinomiile nu trebuie să înfrângă elanul cunoașterii metafizice. Dimpotrivă, antinomiile devin pentru Blaga un argument, un motiv pentru calea dogmatică. Redescoperirea ideației dogmatice îi permite, așadar, lui Blaga să privească altfel decât filosofii raționaliști
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]