1,626 matches
-
la unison, integral. Acesta se desfășoară pe parcursul a 139 de măsuri. Prima secțiune cuprinde 50 de măsuri, următoarea 30. După cum putem observa, ambele însumează 80 de măsuri, dintr-un total de aproximativ 130, fapt ce ne duce cu gândul la idealismul construcției în proporții ale șirului lui Fibonacci. Compozitorul uzează această strategie și în alte contexte ale lucrării. Centrii tonali (modali) ai părții parcurg ciclul cvintelor de la do la do#. Strategie întâlnită și în prima parte a lucrării „Muzica pentru coarde
Suita I pentru orchestră, op. 9 - George Enescu () [Corola-website/Science/336383_a_337712]
-
capitalist, în conformitate cu principiile stabilite de Carta Atlanticului: autodeterminare, acces comercial egal, reconstruirea Europei democratice, capitaliste, astfel încât vechiul continent să reprezinte din nou o axă a politicii mondiale. Franklin D. Roosevelt nu a uitat niciodată entuziasmul cu care a salutat principille idealismului Wilsonian din timpul primului război mondial și a considerat că sarcina lui este aceea de a readuce în lume adevărata democrație și pacea durabilă. Dar această viziune era în aceeași măsură una a propriului interes național. Al doilea război mondial
Istoria Uniunii Sovietice (1927-1953) () [Corola-website/Science/299472_a_300801]
-
eticii" ("Die beiden Grundprobleme der Ethik", 1841), aforismele grupate în "Parerga und Paralipomena" (1851). Schopenhauer moare în Frankfurt la 21 septembrie 1860. Sub influența lui Platon și a lui Immanuel Kant, Schopenhauer se situează în problema teoriei cunoașterii pe poziția idealismului. Dar în cadrul acestei concepții, Schopenhauer își susține propriile sale vederi și combate filozofia lui Hegel. Bazat pe achizițiile științelor naturale, dezvoltă un punct de vedere original asupra fiziologiei percepției. După Schopenhauer, lumea exterioară există numai în măsura în care este percepută și prezentă
Arthur Schopenhauer () [Corola-website/Science/297901_a_299230]
-
ale LP-ului. Potrivit lui Lucy O'Brien, autoarea cărții "Madonna: Like an Icon", coperta albumului era la același nivel cu concepția lui Andy Warhol legată de pop art. Aceasta a fost de părere că imaginea era o mixtură între inocență și idealism, incorporând și culoarea tipică Technicolor din anii 1950, caracteristic modelului prevalent lui Warhol în anii 1960. Jeri Heiden, creatoarea coperții albumului a comentat: "Era deja foarte conștientă de valoare imaginii ei și o controla. După ce am realizat fotografia, părea că
True Blue (album) () [Corola-website/Science/310760_a_312089]
-
de Germania nazistă. Școală realistă a subliniat caracterul anarhic al politicii internaționale și nevoia supraviețuiri a statului. Idealiști a subliniat posibilitatea instituțiilor internaționale că și cea a Ligii Națiunilor. Cu toate acestea, unii argumentează definiția de dezbatere între realism și idealism în termeni de marea dezbatere că o caricatură înșelîtoare spunînd că e doar un mit. A doua ”mare dezbatere” a fost o dispută între " știință RI", școala care caută să rafineze metodele științifice dec cercetare ale TRI și cei care
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]
-
discipline și de a fi absorbit de alte științe sociale, discursul relațiilor internaționale a avut nevoie de legitimitate științifică, care a fost oferită de realismul politic, chiar dacă S. Guzzini, J.Vasquez, dar nu numai ei, consideră că el începe cu idealismul politic. BIBLIOGRAFIE : ^ Ken Booth, Michael Cox, Timothy Dunne,The eighty years' crisis: internațional relations 1919-1999, Issue 1, p1: "The story of internațional relations is conveniently told în a series of 'great debates'. ^ LM Ashworth, Did the Realist-Idealist Great Debate Really
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]
-
conflictelor interne care definesc condiția umană, pe care - inspirat de William Faulkner - o descrie ca singurul motiv de a citi „orice” literatură, indiferent de gen. Temele majore ale lui Martin sunt multi-fațetate și stratificate, însoțind călătoriile personajelor sale - care includ idealismul vs. datorie, iubirea romantică vs. familie, conflictele izvorâte din obligațiile sociale, motivele care-i împing pe oameni spre „rău”, etica acțiunilor politice și consecințele lor, brutalitatea războiului. Romanele și povestirile sale au deseori un fundal religios și îi pun cititorului
George R. R. Martin () [Corola-website/Science/321531_a_322860]
-
să studiez. Mă văd și acum ”băiat fiind”, cum cutreieram pădurile în satul copilăriei mele. Un copil cu ochii mari serbând frumosul din tot ce mă înconjoară. L-am iubit pe Eminescu; nu se putea altfel. Am crescut într-un idealism adevărat, nu utopic; fiecare om își poate aduce aportul la bunăstarea alor săi și a țării. Mi-am iubit și îmi iubesc țara, locul în care m-am născut, unde am crescut și unde m-am format ca om. De
Articole, eseuri şi poezii din Gazeta Străzii () [Corola-website/Science/296062_a_297391]
-
Ingres, dar și ale coloriștilor vechi ca Giorgione și Rubens. Își aleg temele din domenii diverse: din literatură și mitologie, din Biblie, din evenimentele sociale, dar și din natură, neuitând nici imaginația proprie. Eliberarea picturii de academism înseamnă și respingerea idealismului academic, menținând o legătură mai strânsă și mai reală cu natura. Millais și Hunt și-au exprimat deschis în fața colegilor lor de la "Royal Academy" părerea negativă asupra convențiilor la care discipolii și epigonii l-au redus pe Rafael. De aceea
Prerafaeliții () [Corola-website/Science/299741_a_301070]
-
(n. 27 august 1770, Stuttgart - d. 14 noiembrie 1831, Berlin) a fost un filozof german, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea. Hegel s-a născut în 27 august 1770 la Stuttgart/Württemberg, într-o familie protestantă. Tatăl său, Georg Ludwig Hegel (1733-1799), era înalt funcționar la curtea de conturi a ducelui de Wurtemberg. Mama sa
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
Stânga", cunoscută și ca ""Tinerii Hegeliani"", interpretau filozofia lui Hegel în sens revoluționar, preconizând ateismul în religie și democrația liberală în politică. Dintre aceștia sunt de menționat Bruno Bauer, Ludwig Feuerbach, Max Stirner și - mai ales - Karl Marx. La Marx, idealismul este transformat în materialism iar de la legile dialectice ale evoluției istorice se ajunge la ideologia "luptei de clasă", la sfârșitul căreia nu mai regăsim spiritul întors la sine însuși, ci o societate comunistă lipsită de clase, presupusă liberă. B.G. Kuznetov
Georg Wilhelm Friedrich Hegel () [Corola-website/Science/297906_a_299235]
-
putea vorbi despre om ca despre o ființă responsabilă. Iar omul este, chiar și în accepțiunea omului de pe stradă, o ființă responsabilă, deci și morală. “Dacă, cumva, conceptul voinței de sens este unul idealist, eu aș numi un astfel de idealism, realism adevărat. Dacă e să valorificăm la maximum potențialul uman, trebuie ca mai întâi să credem în existența și în prezența acestui potențial. Altminteri, omul este “dus în derivă” (asemeni unui avion dus de vânt - cf. contextului în care Frankl
Viktor Frankl () [Corola-website/Science/304081_a_305410]
-
al II-lea). Totodată, sub înrâurirea teoriilor darwiniene, își afirmă opiniile deterministe în teza sa "Ereditatea și morala". La întoarcerea dintr-o lungă călătorie în Germania, Grecia și Rusia, moment care marchează ruptura sa cu Brandes, se orientează spre un idealism de inspirație germană. Dramele sale poetice, dintre care și "Brynhild", poartă amprenta influenței lui Schiller, iar, în ceea ce privește stilul savant, pe cea a lui Swinburne. Romanele sale aparținând aceleași perioade, și în special "Romulus", sunt tributare romancierilor ruși, cu precădere lui
Karl Gjellerup () [Corola-website/Science/298207_a_299536]
-
Montaigne, Descartes, Pascal, care au fost tipărite în Elveția. A compus un manual de filozofie dedicat nepoatei sale adolescente intitulat "", care a fost publicat postum, după eliberarea Franței. Reinterpretarea lui Descartes întreprinsă de el a devenit fundamentul pentru un nou idealism.<br> Brunschvicg a definit filosofia drept "autoreflecția metodică a minții" în care judecata joacă un rol central. Publicarea operei lui Brunschvicg a fost recent finalizată după ce materialele nepublicate ținute în Rusia au fost returnate familiei sale în 2001.<br>
Léon Brunschvicg () [Corola-website/Science/337092_a_338421]
-
o cruciadă a libertății universale”; considera că este de datoria Franței să ajute revoluționarii din toată Europa. Distrugând centrul exilaților conservatori francezi din Koblenz, spera să restabilească ordinea. Robespierre îi era ostil. El se temea de dictatura militară și denunța idealismul lui Brissot: Robespierre, izolat, n-a reușit să convingă. Popularitatea lui în rândul clubului era scăzută și, la 20 aprilie 1792, s-a declarat război Austriei. Brissot și prietenii săi păreau să-și păstreze avantajul când, în primăvara lui 1792
Clubul Iacobinilor () [Corola-website/Science/322248_a_323577]
-
spaniolă. Prin lucrarea "Studiul relativ la o nomenclatură generală în chimia organică" (1913) a adus contribuții valoroase la fixarea nomenclaturii științifice. Ca reprezentant al materialismului științific-naturalist, Constantin Istrati a apărat concepția despre unitatea materiei. El a combătut energitismul și, în genere, idealismul fizic și agnosticismul, generate de criza din fizică. Spre sfârșitul vieții, concepțiile sale filozofice au suferit o schimbare majoră, trecând de la ateism la fideism. Istrati a desfășurat o intensă activitate socială în domeniul medical, cultural și științific. El a întemeiat
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
care trăiește și ar vrea ca aceste elemente negative pe care le critică să dispară într-o lume imaginară. De obicei lucrurile dintr-o utopie sunt radicale, revolutionare, inspiraționale sau speculative. Astfel termenul de utopie a devenit un echivalent al idealismului. La începutul secolului al XIX-lea au apărut multe idei utopice, create de problemele din creșterea naturală a capitalismului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de "socialism utopic" și militau pentru: o distribuire egalitaristă a produselor, abolirea banilor, cetățenii trebuiau să
Utopie () [Corola-website/Science/299134_a_300463]
-
eroismul și geniul, care dă idei de cinste și de slavă, care înviază, care farmăcă [farmecă], care aduce pre om într-o lume de visuri, unele mai aurite decât altele, cine-l cunoaște, cine-l slăvește?" (ibidem, p. 61). Același idealism romantic se sparge, în cazul lui Kogălniceanu, de reciful realităților valahe: "A iubi însemnează la noi a se lua, a se schimbă, a se lepăda, a se uită, spre a se îngurlui [n.ed.: "a se însoți din dragoste"] și a
Mihail Kogălniceanu () [Corola-website/Science/297269_a_298598]
-
și ființelor. Realismul artei, ne îndeamnă la cunoașterea și redarea omului așa cum este, iar idealizarea ne arată așa cum ar trebui să fie, tinzând spre perfecțiune. Perfecțiunea în arta greacă ajunge la apogeu în perioada clasicismului, fiind o perioadă în care idealismul este la el acasă. Astfel templul este considerat un lăcaș idealizat, demn pentru o ființă perfectă cum este zeul. În sculptură, statuile de zei sau atleți sunt idealizate prin realizarea perfectă a trupului într-o armonie a părților. Statuia trebuia
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
dialectica, urmând în esență principiile logicei lui Aristotel, la care se adaugă o teorie asupra originii cunoașterii și criteriilor adevărului. În concepția stoicilor, orice cunoaștere ajunge la nivelul conștiinței (spiritului) prin mijlocirea simțurilor. Această teorie este în opoziție clară cu idealismul platonician, după care spiritul este izvorul cunoașterii, simțurile constituind o sursă a iluziilor și erorilor. Stoicii neagă realitatea metafizică a conceptelor, ele nu ar avea realitate în afara conștiinței. Întrucât cunoașterea înseamnă preluarea sensorială a cunoștinței obiectelor, adevărul reprezintă corespondența impresiilor
Stoicism () [Corola-website/Science/299711_a_301040]
-
asemenea, trebuie ținut cont de faptul că înțelegerea reprezentări la nivelul conceptual-perceptual relativ conștient, umană (în structura sa holistică) nu poate fi separată de calități altele subconștient sau „supraconștient”. (numit uneori umane ideale, precum veridicitatea, simpatia și empatia, solipsism, uneori idealism ontologic, alteori ,,mentalism”). deoarece ele sunt chiar motivația în căutarea înțelegerii. Orice 5. Mintea selectează pe larg și respinge datele (fie formă de gândire care neagă dreptatea sub forma unei conștient, fie în mod obișnuit), în funcție de un model mintal moșteniri
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Nicolae Bălaşa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_48]
-
fost un talent multiplu: cunoștea mai multe limbi străine (latină, greacă, ebraică), era pasionat de pictură, muzică, literatură și în special de matematică. Din punct de vedere al concepțiilor filozofice, Bolyai era la început ateu, ca apoi să manifeste un idealism sub formă camuflată. Atras de problemele fundamentale ale geometriei, se ocupă de acest domeniu, încercând să fixeze bazele riguroase ale geometriei euclidiene. Astfel, a studiat axioma paralelelor și a remarcat faptul că aceasta este independentă de celelalte axiome ale geometriei
Farkas Bolyai () [Corola-website/Science/312188_a_313517]
-
va avea de înfuntat grave dificultăți materiale. Prima iubire a lui Zola se numește Berthe, o prostituată de care se îndrăgostește nebunește în timpul iernii 1860-1861. Prin intermediul ei, încearcă să iasă din rutina cotidiană și să recapete pofta de muncă, dar idealismul său se lovește de realitatea dură a mahalalelor pariziene. Din acest eșec reușește totuși să extragă substanța pentru primul său roman "Confesiunea lui Claude" ("La confession de Claude"). Tinerețea lui Zola este însă frământată și de alte pasiuni. Lumea picturii
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
două epoci pot fi considerate Conciliul de la Trento și Contrareforma. Spania și-a creat în epoca să clasică o estetică și genuri literare specifice, care au influențat apoi evoluția literaturii universale. În ceea ce privește estetică, s-a dezvoltat una realistă, critică la adresa idealismului cavaleresc tipic Renașterii: s-au creat specii naturaliste precum „"celestinescul"” („"Tragicomedia lui Calisto și Melibea"” de Fernando de Rojas, „"A doua Celestina"” de Feliciano de Silva, etc.), nuvelă picaresca („"Lazariilo de Tormes"”, anonim, Guzmán de Alfarache de Mateo Alemán, etc.
Secolul de aur () [Corola-website/Science/307967_a_309296]
-
subtil 12. Decizia finală Episoade: 1. Vremea plecării 2. Prințesa Colchidei 3. O luptă legendară 4. Zile de iarnă, forma pe care o iau dorințele 5. Sabia Neagră își arată colții 6. Un destin falsificat de la bun început 7. Sfârșitul idealismului - Răspunsul 8. Unlimited Blade Works 9. Răspunsul 10. Zile de iarnă, un drum lung spre casă 11. Încarnarea 12. Unlimited Blade Works: Creări nesfârșite de săbii 13. Epilog Episoade: 1. Invocând eroi antici 2. Start fals 3. Tărâmul Fuyuki 4
Lista episoadelor din anime-uri () [Corola-website/Science/335644_a_336973]