3,043 matches
-
trebuie să mergeți? - În tinerețe mi-am exersat condeiul în diverse genuri, în primul rând, firește, în poezie, dar și în proză. Am început mai multe romane, chiar și o piesă de teatru. Toate tentativele acestea erau expresii ale căutării identitare ori revanșe ficționale asupra unor situații inconfortabile. S-a întâmplat însă că mă interesa mult mai mult să citesc decât să scriu, că resimțeam mai puternic nevoia de a înțelege mecanismele lumii decât de a-mi explora interioritatea. Eram și
Paul Cornea by George Arion [Corola-website/Journalistic/14042_a_15367]
-
ani nouăzeci, ceea ce nu poate reprezenta câtuși de puțin o scuză, ci doar o constatare critică generalizanta. Într-o metododogie ajustata, cu aplicare în 2015-2016, lipsa de referință în context la educația împotriva discriminării de gen și sexuale, eludând particularitățile identitare psihologice și sociale ale celibatului, familiei monoparentale, cuplurilor liber-consimtite, precum și a homosexualității, bisexualității, lesbianismului, trans-sexualitatii și ale derivativelor cognitive aferente acestor particularități identitare aduc un prejudiciu real educației diversității și respectului față de drepturile și opțiunile de viață ale categoriilor, grupurilor
Manualele de cultură civică, făcute praf de societatea civilă () [Corola-website/Journalistic/104429_a_105721]
-
în 2015-2016, lipsa de referință în context la educația împotriva discriminării de gen și sexuale, eludând particularitățile identitare psihologice și sociale ale celibatului, familiei monoparentale, cuplurilor liber-consimtite, precum și a homosexualității, bisexualității, lesbianismului, trans-sexualitatii și ale derivativelor cognitive aferente acestor particularități identitare aduc un prejudiciu real educației diversității și respectului față de drepturile și opțiunile de viață ale categoriilor, grupurilor și persoanelor sus-menționate. Într-un singur manual, la capitolul “Familia ca grup social”, descoperim o enumerare exhaustiva a tipurilor de parteneriate moderne, incluzând
Manualele de cultură civică, făcute praf de societatea civilă () [Corola-website/Journalistic/104429_a_105721]
-
nota, Brâncuși sau Einstein ar fi și ei, narcisist vorbind, „efigii”, ceea ce este, cel puțin, stânjenitor. Cum personajele lui sunt și femei, diferite chiar (a se vedea Miss Pogany, 1912-1913 și Miss Pogany, 1930), dilatarea narcisismului ar șterge toate limitele identitare. O asemenea linie interpretativă este neîndoios absurdă și contradictorie, dacă contrastăm „supoziția” cu realismul tehnic al pictorului. Iată de ce cred că avem de-a face, în mod necesar și evident, cu un triunghi. Priviți, ca sugestie, poziția pensulelor de pe masa
LECŢIA LUI NIRAM de DAN CARAGEA în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_lectia_lui_nira_dan_caragea_1367169174.html [Corola-blog/BlogPost/366500_a_367829]
-
facebook perspective cu care nu empatizați, ba chiar le apreciați ca fiind scandaloase? Cass Sunstein, profesorul american de la Harvard Law School, descrie în cartea sa Republic.com 2.0 modul cum internetul a dus la fragmentarea spațiului public în „enclave identitare". Cercetătorul observă că spre deosebire de televiziune care se adresează unui public larg unde oamenii, indiferent de vârstă sau apartenență socială, au posibilitatea de a se întâlni și a negocia interesul public prin participarea la experiențe colective de consum media, social media
De ce Republica.ro nu este Republic.com 2.0 by https://republica.ro/de-ce-republica-ro-nu-este-republic-com-2-0 [Corola-blog/BlogPost/338415_a_339744]
-
Cele mai pronunțate diferențe dintre creiere în funcție de gen au fost observate atunci când studiul a fost realizat pe grupe de vârstă. Aceste diferențe s-au manifestat în special în rândul adolescenților (13 — 17 ani), grupă de vârstă aflată în perioada asumării identitare a rolurilor de gen. Diferențele se estompează apoi, odată cu vârsta. Aceste rezultate ar putea să-i ajute pe oamenii de știință să înțeleagă de ce anumite condiții psihice, așa cum este autismul, sunt mai frecvent întâlnite la bărbați decât la femei, a
Interconexiunile din creierul bărbaților se fac diferit față de cele din creierul femeilor by http://uzp.org.ro/interconexiunile-din-creierul-barbatilor-se-fac-diferit-fata-de-cele-din-creierul-femeilor/ [Corola-blog/BlogPost/92735_a_94027]
-
pnevmatic și sufletesc), are obsesia și viziunea verticalității ascensionale, figurate de stâlpnic: Detașându-l de mecanism; eliberându-l - Planat ; filigranat; decupat în aer: surâsul pur, exact - Terapeutic. Neelaborat. Destins: surâs în lungul lumii... Cu spațiul dimprejur - rigoare vie ! Surâs obștesc, identitar, de ‘stâlpnic’ ori ‘stilit’ /apud Efrem Sirul/ Stâlpnic: Ființă depusă vertical pe-un stâlp - Bate clopotul în râpele de sus și bate singur... Lăsăm deoparte surprinzătoarea (și foarte moderna) sincronizare (și sintonie) cu tensiunile orizontalitate - verticalitate din artele plastice contemporane
POEZIA LUI MARCEL TURCU SAU DESPRE SUPRAREALISMUL METAFIZIC de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Poezia_lui_marcel_turcu_sau_despre_supra_eugen_dorcescu_1351874931.html [Corola-blog/BlogPost/344988_a_346317]
-
Sale, iar uneori chiar de lăcașuri de cult unde să se poată ruga în pace. La cincizeci și patru de Crăciunuri distanță, într-o Românie a anului 2001, norocoasă că a scăpat de anii negri ai dictaturii, dar zăpăcită complet identitar de ignoranță, lăcomie, primitivism și lipsă de bun-simț din partea celor ce umpleau viața publică a zilei, Crăciunul de la Casa Regală arăta mult mai puțin ceremonios. Dar oamenii vedeau, în anul 2001, precum în anul 1947, bunătatea calmă din ochii albaștri
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cornelia_curtean_1450887405.html [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
de la noi un cec în alb chiar dacă trăim într-o Românie-moluscă vom merge până în pânzele albe alături de acesta, poate și pentru că preempțiunile sale sunt ale cetățeanului simplu care-și iubește poporul și țara. Numai așa putem vorbi de rezistența civică identitară prin cultură superioară și înaltă spiritualitate. Cum preempțiunea dacică ne confirmă că-n aceste vremuri tulburi pe care le străbatem doar Armata rămâne reazemul Națiunii. De regulă, mulțimile se atașează sau se supun la două lucruri. La ordine și la
ÎN LOC DE CEC ÎN ALB PENTRU MARELE ROMÂN, GENERALUL MIRCEA CHELARU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1426414993.html [Corola-blog/BlogPost/376169_a_377498]
-
românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-o limbă. Ori, dacă le uităm sau nu vrem să ținem cont de acestea ne vom desfigura identitar. Nu putem fi europeni, occidentali, nu pot fi german decât în măsura în care sunt român pentru că asta e identitatea mea. Și atunci mă adaptez noilor condiții fără să neg nimic din identitatea mea. Pentru că dacă aș face-o m-aș desființa ca
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401694782.html [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
faptul că românii se adaptează și se integrează în societățile occidentale, dar este esențial să nu-și uite esența. Se vorbește foarte mult despre capacitatea intelectuală deosebită a românilor, însă și despre problema că se pierd foarte repede ca grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? - Da, așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401694782.html [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
grupuri identitare printr-o adaptare precoce... se integrează foarte repede, dar la fel de repede își renegă identitatea națională și religioasă. Ați simțit această fragilitate spiritual-identitară la românii din Occident? - Da, așa este! Doar că în ultimul timp acest fenomen de absorbție identitară, datorită Bisericii, este din ce în ce mai rar întâlnit. Nici o altă instituție românească din Occident nu face atât de mult pentru păstrarea identității românilor. Trebuie precizat că Biserica nu încearcă crearea unor ghetouri etnice. Departe de noi gândul acesta! Dorim să ne integrăm
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 by http://confluente.ro/Stelian_gombos_1401694782.html [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]
-
cimitir, unde în „Chemarea de dincolo”, la plecare, promite că o să mai vină, să ciocnească cu tata un pahar de vin... Doina Dobreanu, într-o sinteză profesională, realizează mai tot ceea ce este Dorul de acasă, ca stare de spirit, reprezentare identitară, bogăția de sentimente, imagini de referință, dorul de termen și trăire filosofică și concept de vorbire..., în timp ce Camelia Grigoroiu, iubitoare și ea a drumurilor prin pădurea locurilor, își petrece eroul viitorului său roman, „Acasă”, pe o vreme care lasă cale
DESPRE DORUL DE-ACASĂ, ANTOLOGIE COORDONATĂ DE ION N. OPREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1418080379.html [Corola-blog/BlogPost/384600_a_385929]
-
de multă vreme, nu mai am așteptări, mai ales de la cei care, aflați, prin jocul hazardului, în fruntea unor instituții stipendiate de Guvern, ori din bani publici, uită că se află acolo pentru a veghea cu strășnicie la păstrarea conștiinței identitare a neamului, în condițiile aglutinantei strategii a globalizării. Așadar, de ce m-am dus la Plăviceni? Din dragoste pentru Mihai Viteazul, mai întâi de toate. Și fiindcă nimic nu e întâmplător. Îmi place să amintesc, de fiecare dată când am ocazia
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1376505016.html [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
Moldovei de cealaltă parte a cortinei. În al patrulea rând a-și face o precizare față de deserviciul pe care interviul ambasadorul l-a făcut diplomației americane, pentru că a transmis la Chișinău sentimentul că nu doar ambasadorii ruși intervin în chestiuni identitare, vezi prezența foarte vie a celor de la Chișinău a ambasadorului de tristă aminitire, Valeri Kuzmin, care se află acum ambasador la București... Este mare păcat că un ambasador al SUA a sugerat că și America are asemenea derapaje, și nu
Dan Dungaciu, atac la declarația ambasadorului SUA la Chișinău, James D. Pettit by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104237_a_105529]
-
să fie preocupată de valorile culturale transmise în demersul educațional, consideră că acest eveniment poate fi un context important în care tânăra generație trebuie să descopere sau să redescopere modele, personalități și scrieri, repere ale sensibilității artistice românești, un construct identitar din care personalitatea nu poate lipsi. Într-o lume postmodernă în care vocația demitizării și a relativizărilor valorice reprezintă forme frecvente de atitudine și discurs, întoarcerea prin educație și dialog paideic spre valorile culturale, spre recitire și intelegere reprezintă o
CNMR, distincție pentru Tudor Gheorghe by Bogdan Bolojan () [Corola-website/Journalistic/102680_a_103972]
-
Neprihănită și o Marie Magdalenă, pare a fi responsabilă de proliferarea diverselor măști și schimbări la fața, dar și de dublul repertoriu de stereotipii, toate creații ale segregării masculine. Este motivul profund, credem, pentru care femeile își alterează subtil imaginea identitară. Deseori, după o decepție amoroasă, sau dintr-o motivație inconștientă, femeile își vopsesc sau tund părul, schimbă machiajul, oja, ceea ce mă duce cu gândul la nevoia de a „șterge” din memorie chipul exterior consumat prin arborarea unei fizionomii noi. Se
PIELEA ŞI SEMNELE de DAN CARAGEA în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Dan_caragea_pielea_si_semne_dan_caragea_1377252351.html [Corola-blog/BlogPost/362868_a_364197]
-
că legătura profundă dintre spiritul național și tradiția ortodoxă este o realitate ontologică a poporului nostru. Ea constituie pârghia de susținere și promovare a valorilor culturale peste timp și tot¬odată garanția unei mărturisiri ortodoxe a Adevărului înomenit. Această continuitate identitară a fost perpetuă în afirmarea poporului român peste veacuri, ca națiune binecuvântată de Dumnezeu, ale cărei valori perene au fost așezate tot timpul sub stindardul credinței creștine. (Cf. Arhid. Ioniță Apostolache - http://www.ziarullumina.ro/actualitate-religioasa/spiritualitatea-romaneasca-nu-poate-fi-conceputa-fara-ortodoxie - 20.04.2015
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE ELEMENTELE UNEI REALITĂŢI ŞI SPIRITUALITĂŢI AUTENTIC ORTODOXE – SCURTĂ APOLOGIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1571 din 20 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1429519984.html [Corola-blog/BlogPost/374859_a_376188]
-
ale mecanismelor sociale de solidaritate, creșterea perdanților în cursa globalizării, lipsa motivației politice... Conflictele provocate de non-integrarea grupurilor etnice și religioase alogene; lipsa unității europene în chestiunile centrale ale politicii externe au condus pe eurobirocrații la concluzia necesității lărgirii bazei identitare a proiectului politic” [13] numit U.E. Probabil și din acest motiv în Tratatul Constituției U.E. în articolul I-52 se face referire la statutul bisericilor și organizaților neconfesionale, legiferându-se faptul că U.E. nu aduce atingere statutului de care beneficiază
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_rolul_bisericii_ortodoxe_in_uniunea_europeana_.html [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
cu sine. Și dacă găsește resursele pentru aceste monologuri interioare, va putea să se deschidă și spre celălalt. Dar tocmai dimensiunea afectivă lipsește. Legătura socială aproape a dispărut. Schimbând paradigma comunicării, se destramă și relațiile interumane. De aici și diferențele identitare. Între cultura cunoașterii și cultura comunicării se crează un hiatus. Fără să teoretizeze prea mult, Zanfir Ilie explică aceste concepte și le exemplifică în capitolul: „Specific zonal și național. În căutarea identității”. Agora publicistică a primilor ani de după revoluție prefigurează
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sapand_la_radacina_frumosu_cezarina_adamescu_1391258602.html [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
Fiecare națiune are repere fundamentale care îi definesc locul în spațiu și timp. Oricât de globalizată ar deveni lumea în care trăim, poporul român are un pilon statal și identitar central: Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, statornicită ca Ziua Națională a României.Românii din țară și din afara granițelor au adânc întipărită în ființa lor însemnătatea covârșitoare a zilei care a marcat reunificarea statului român. Se întâmpla, după cum se știe
1 Decembrie – Zi a românilor de pretutindeni – O aniversare de suflet () [Corola-website/Journalistic/296351_a_297680]
-
poate că o tratează firesc, normal, ca pe un ou, nu o tratează ca pe o vacă... Și atunci sigur că lucrurile se complică, vin ăia peste tine, știm cum sunt tradițiile la POPOARELE astea din comuna primitivă.” Dincolo de confuziile identitare de tot felul, dincolo de discuția asupra originii aromânilor, (armânilor/”machidonilor”/ makedon-armânilor, vlahilor etc.) pe care îi confundă la un moment dat cu albanezi (lezând astfel și această etnie) jurnalistul Radu Banciu face afirmații inacceptabile privind statutul femeilor ”machidoance” adică a
Banciu, lovit de comunitatea aromână după declarațiile despre Hagi și Halep by Rodica Marin () [Corola-website/Journalistic/104079_a_105371]
-
regiunile Cernăuți (nordul Bucovinei, nordul Basarabiei și ținutul Herța), Odesa (sudul Basarabiei și Transnistria) și Transcarpatia (Maramureșul de Nord), astăzi în număr de peste 400.000, să fie urmașii unor oameni care au fost nevoiți să treacă teste dure de supraviețuire identitară, reușind, ei și urmașii lor, generație după generație, să-și păstreze credința, apartenența la națiunea română, spiritualitatea și tradițiile. Trecut zbuciumat În condițiile în care au apărut zorii unor timpuri mai bune pentru toate minoritățile din Ucraina, și românii speră
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
a fost chemat să conducă Instituția națională a cinematografiei și a audiovizualului. Directorul de acum, critic și el, Javier Angulo, și-a propus să „insufle un aer nou, respectând personalitatea unui festival care privilegiază cinematograful de autor și semnele sale identitare atât de bine delimitate.” Ambiția să este de a revendică din nou rolul festivalurilor că platforma privilegiată a unui cinematograf distinct (sublinierea autorului), acel cinema care ajunge cu greu în săli sau la televiziune. « Filme dificile, speciale, rare, puține, totuși
Festivalul internațional al filmului de la Valladolid: Vânători și culegători by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/104448_a_105740]
-
procedează astfel datorită unor sentimente anti-brexit”, participă din obligație la tot soiul de sindrofii („M-a invitat ca să nu mă supăr și m-am dus ca să nu se supere că nu m-am dus...”), este lăsat să răscolească vechi nostalgii identitare („Să mai stăm de vorbă ca altădată, când ne plimbam la Fălticeni în centru și tu îmi spuneai poezii moderne pe care nu le înțelegeam”. „Parcă eu le înțelegeam!”), spre a regreta cu tâlc hazos că „Am ajuns să-mi
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/mircea_radu_iacoban_1493635675.html [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]