142,295 matches
-
civile, politice, economice, sociale, culturale și altele care decurg toate din demnitatea inerentă persoanei umane și sunt esențiale pentru libera sa dezvoltare." Or, din mulțimea obligațiilor referitoare la cultură, asumate de statul român în tratatele menționate, doar aceea privind protejarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, prevăzută de art. 27 din Pactul Internațional cu privire la drepturile civile și politice și pct. (33) al Documentului Reuniunii de la Copenhaga și-a găsit locul în textul actualei Constituții, și anume în art.
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
culturale. Fiecare are responsabilitatea de a se îngriji de conservarea moștenirii culturale și de a îngriji monumentele istorice și culturale." Art. 10 al Constituției Republicii Moldova prevede: "Statul recunoaște și garanteză dreptul tuturor cetățenilor la păstrarea, la dezvoltarea și la exprimarea identității lor etnice, culturale, lingvistice și religioase." Legile britanice nu sunt ierarhizate în constituționale, organice sau ordinare. Toate actele normative emanate de la Parlament au valoare egală și sunt integrate Sistemului Legal al Marii Britanii. Secțiunea 29 - Cultura - din sistemul legal al Marii Britanii
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
mobilitate a normelor dreptului administrativ, nu este potrivit ca reglementarea problemelor culturii să fie făcută doar pe calea unor acte normative emanate de la executiv, cum se întâmplă în prezent. Probleme ca acelea legate de accesul liber la cultură, de păstrarea identității culturale, de patrimoniul cultural sau de protecția specială de care trebuie să se bucure creatorul de bunuri culturale și creațiile sale au o importanță deosebită și, cu siguranță, merită atenția și a publicului larg și a factorului politic. Așa încât, dacă
Constituția fără cultură by Roland Cotârlan () [Corola-journal/Journalistic/14102_a_15427]
-
context. Dicționarul indică particularitățile morfo-sintactice ale cuvintelor, frecvența - absolută (în antume, cuvîntul "dor", de pildă, apare de 58 de ori) și relativă (raportarea la numărul total de leme) - ocurențele, poemul, numărul versului din poem și reproduce versul (versurile) pentru fixarea identității lexico-gramaticale a termenului-lemă. Ediția din care s-a făcut selecția lexicografică este, desigur, cea a lui Perpessicius. Addenda cuprinde o listă a lemelor în ordine alfabetică, o listă a lemelor organizate în ordinea descrescătoare a rangurilor (rangul este dat de
O nouă perspectivă by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14136_a_15461]
-
prima sa apariție în 1980. Republicarea lui de curând (Editura Suhrkamp - Frankfurt am Main) într-o ediție revăzută și adăugită, dovedește încă o dată gustul pentru noutatea și caracterul aparte al scrisului său. Tragedii prezentate drept comedii lasă să se întrevadă identitatea unui mare autor. Prezentăm mai jos în avanpremieră cîteva pagini din volumul La capătul tristeții și mâniei - o selecție a 60 de poeme, care vor apărea în traducerea Floricăi Madritsch Marin. Deasupra patului meu atârna imaginea unui înger păzitor. Un
Cîțiva pași înapoi by Florica Madritsch-Marin () [Corola-journal/Journalistic/14123_a_15448]
-
și hrănește comedia: din gustul disperării și al ratării la nerușinata vîrstă de 20 de ani, testat cu o frenezie în care totul e permis (în afară de teama de ridicol). Autorii declară că au vrut să facă un film despre căutarea identității. De acord; doar că, se știe, toate "căutările" sînt bune, cu excepția celor plicticoase. Pe traseul căutării de sine, eroina îl caută și pe Dumnezeu, prin diverse religii, de la catolicism la budism, dar mai ales - în scenariul filmului nostru - la iudaism
Dumnezeu e mare, ele sînt mititele by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14120_a_15445]
-
aici și o postură etică, în sensul filosofiei lui Lévinas, pentru care obsesia sterilă a eului ar putea fi corectată prin prezența Celuilalt, a semenului care se cade a fi recunoscut ca o expresie salutară a alterității. Grefă a unei "identități împrumutate", prin ficțiune, opera mîntuie eul de subiectivitatea sa narcisiacă, fatalmente mărginită. Ea reprezintă în felul său un Celălalt care are dreptul la libertatea ființării sale. Departe de îndreptățirea de a o socoti "proprietatea" sa, după opinia lui Ionesco, autorul
O perspectivă asupra lui Eugène Ionesco (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14138_a_15463]
-
aceea de a fi "diferit". Este maniera în care își trăiește iudaitatea, după experiența scriiturii și cea a amintirii: "Sunt un evreu de o altă specie. Ce specie? Niciuna. De multă vreme, nu-mi mai caut nici patria și nici identitatea. Sunt diferit de ei, diferit de ceilalți, diferit de mine." (Altul. Cronica unei metamorfoze.) În același mod se referă Kertész și la identitatea de scriitor maghiar, constînd în faptul de a locui în Ungaria și de a vorbi și scrie
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
o altă specie. Ce specie? Niciuna. De multă vreme, nu-mi mai caut nici patria și nici identitatea. Sunt diferit de ei, diferit de ceilalți, diferit de mine." (Altul. Cronica unei metamorfoze.) În același mod se referă Kertész și la identitatea de scriitor maghiar, constînd în faptul de a locui în Ungaria și de a vorbi și scrie în maghiară. Interior însă, nu poate să se supună la această convenție sau la ceea ce simte că este o convenție, complicată în plus
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
această convenție sau la ceea ce simte că este o convenție, complicată în plus din cauza iudaității sale, prin care nu se simte ca aparținînd țării. Regăsim această problematică în opera lui György Konrad. Jorge Semprun are o experiență similară a propriei identități, înlăturînd originile sale spaniole cărora le preferă apartenența la Franța, pe care a ales-o deliberat. Antisemitismul a cărui victimă a fost Imre Kertész creează această barieră psihică și culturală a sentimentului de ne-apartenență la propria patrie. Și acesta
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
pe care a ales-o deliberat. Antisemitismul a cărui victimă a fost Imre Kertész creează această barieră psihică și culturală a sentimentului de ne-apartenență la propria patrie. Și acesta este un mod de "inexistență". Nu-i rămîne decît o identitate negativă, care este un mod paradoxal de a defini destinul, la care se adaugă experiența de la Auschwitz, și care nu se poate defini decît ca negația însăși a oricărui destin uman, ca o reducere absolută a stării de a fi
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
este tot la fel de sigur că maturizarea prin scris, prin "bucuria de a crea" l-a făcut pe autor să spună această frază care la prima vedere pare ofensatoare: "aș vrea să mai trăiesc puțin în acest frumos lagăr de concentrare". Identitate și creație literară Sunt extrem de dificil de descris, pe calea criticii literare, principalele concepte estetice care formează fondul însuși al gîndirii lui Imre Kertész. De altfel, el numește Auschwitz-ul "o transcendență străină și inabordabilă." Începe prin a mărturisi, ca un
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
un mod, ca să spunem așa, metafizic, în genul «străin de lume» etc." sau care mîzgălește în timpul lecturii cărții Demian a lui Hermann Hesse, pe un bilet: "Este teribil pînă unde ființa care sunt nu mă interesează." Dar această absență de identitate după normele obișnuite ale limbii, țării, religiei, serviciului, deschide poate calea spre ceea ce se consideră un mod negativ de a se identifica, nelăsînd spațiu decît unicei rațiuni de a exista, cea de a scrie: "Vă voi mărturisi deci: nu am
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
ale limbii, țării, religiei, serviciului, deschide poate calea spre ceea ce se consideră un mod negativ de a se identifica, nelăsînd spațiu decît unicei rațiuni de a exista, cea de a scrie: "Vă voi mărturisi deci: nu am decît o singură identitate, scriitura (Eine sich selbst schreibende Identität). Și de altfel, cine sunt eu? Dar cine poate să știe?" La Imre Kertész "creația" țîșnește din "superfluul vieții", din "inutilitatea" scriiturii. Acest lucru îi permite "să continui să trăiesc viața mea de netrăit
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
dat lumii Etica practicată de Kertész constînd în a se disocia de lumea înconjurătoare, de a o privi din punct de vedere al "observatorului emoționat", de a nu se impune în fața lumii, de a se întreba continuu despre propria sa identitate, nu e nimic altceva decît o confruntare cu moartea: Nici un zeu, nici un om, nici societatea, nici <sarcini> malițios inventate - doar prezența permanentă a morții în fața ochilor noștri ne obligă să creăm". (Altul) Plecînd de la această poziție critică și estetică, autorul
Eugène Van Itterbeek - Imre Kertész sau lupta cu "Eul" by Traiana Necșa () [Corola-journal/Journalistic/14121_a_15446]
-
rea-credință care-l caracterizează pe detractor. Gr. Gellianu, confundat de N. Iorga și de G. Călinescu cu Anghel Demetriescu, e un simplu "cretin". Aici are dreptate Călinescu (dacă îl scoatem din cauză pe cel din urmă, neștiind totuși pînă azi identitatea reală a lui Gellianu), Schițele literare din aceeași Revistă contimporană (1875) izvorăsc tot din antipatia față de Maiorescu, dar constituie o lectură atît de stupid-naivă a unei poezii ca Mortua est, încît n-are rost să ne ocupăm de ele. "Ce
Critici și detractori by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14158_a_15483]
-
autorizat să discute despre acele produse care nu îi plac. Considerațiile lui Ovidiu Hurduzeu despre realitatea culturală a lumii contemporane sînt extrem de interesante, chiar dacă unele din tezele sale lasă loc de interpretări, iar terminologia poate naște confuzii. Un eseu (Noua identitate a omului occidental) este dedicat punerii la zid a multiculturalismului. Ovidiu Hurduzeu nu înțelege însă prin multiculturalism ceea ce înțeleg cei mai mulți dintre intelectualii de bună credință - un dialog între diverse culturi - ci un curent care "își propune să denunțe «cu mînie
Pledoarie pentru irealizat by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14194_a_15519]
-
înălțimea genunchilor celor ce-i jelesc. A da anunțuri întru aflarea lor ar fi curată blasfemie. Logic, dispăruții întorși la viață pierd orice farmec, își leapădă aura de romantism, de stranietate, reintrând în banalul cotidian, cu un nou buletin de identitate, nouă carte de alegător - în privința altora ce ți se bagă în suflet se pune întrebarea dacă au existat cu adevărat înainte. Așa cum i-a născut legenda pe urieșii zestrei folclorice, dispăruți, și ei, fără să se prea știe de ce - și
De disparitione baronorum by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14160_a_15485]
-
Nașa, Mioara, profesori, vecini, bombardamente, amintiri care " se desfac ca niște fire și se înnoadă ca o plasă înăuntrul căreia, fără să știu, am înotat." Butoieștiul care concurează Mehadia, memorii (aparent concurente) care se întîlnesc pe firul prezentului, schimburi de identitate narativă (căci întrebarea rămîne: cine scrie?), simbioze identitare (în savuroasele comentarii la registrul bisericesc al concubinilor și la notele din incomparabilul Străjoț): &comp. e o cuceritoare arheologie a memoriei și a textului. Prima apariție a Literaturii între revoluție și reacțiune
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
suporta criza modernistă, dovadă faptul că în România avangardele s-au manifestat sub forma unei "voințe de edificare" și nu a unui elan negativ, și nici dispusă nu era să "importe" criza occidentală. Altfel spus, considerînd criza modernistă una de identitate și negînd existența unei crize, se subînțelege, moderniste, cercetătoarei clujene i se pare evident că pînă la instaurarea comunismului literatura română nu a avut parte de o criză de identitate, a fost, dimpotrivă, animată de un anti-crizism care a impregnat
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
importe" criza occidentală. Altfel spus, considerînd criza modernistă una de identitate și negînd existența unei crize, se subînțelege, moderniste, cercetătoarei clujene i se pare evident că pînă la instaurarea comunismului literatura română nu a avut parte de o criză de identitate, a fost, dimpotrivă, animată de un anti-crizism care a impregnat toate zonele literare ale epocii. Că literatura română se poate să fi suferit crize de altă natură (care să pună în discuție nu "moartea literaturii", ci, posibil, "viitorul" ei, rolul
Arheologii literar-critice by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14193_a_15518]
-
spital." (Anna Alexandrescu, Zeii nu coborau din Olimp, scrisori de la Cella Serghi, Ed. Teleormanul Liber, 2001.) Cei doi afaceriști și-au câștigat - fie și fără să fi urmărit asta - un loc în istoria literaturii române. Așteptăm la redacție date despre identitatea lor. "[în România literară, în noua ei formulă grafică] mari pete de cerneală tipografică se lățesc inform peste tot, mâncând din spațiul rezervat textelor și fiind, la propriu, toxice: după o simplă răsfoire a prestigiosului săptămânal, trebuie negreșit să mă
Citate comentate by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14256_a_15581]
-
judeca), cu diplome la Basel și Sorbona, unde literele clasice erau private cu, încă, respect, Jean Bollak pornește de la enigmele poeziei." Speculația filosofică a celor dintâi poeți greci s-a dezvoltat în spațiul moștenit de la poeți, ca și cum saltul către filosofia identității ar fi fost țelul ultim, concentrat pe resursele combinatorii ale tradiției". De aici s-a dezvoltat interesul pentru studiul rețelelor și contracțiilor semantice în diversele limbaje ale poeziei, de la "glossele secundare incrustate în textele antice, substituindu-se conexiunilor semantice, ceea ce
Cartea străină by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14262_a_15587]
-
care Julie Kristeva îl examina pe M. Bahtin). Romanele lui Mircea Eliade constituie un teren extrem de fertil pentru a studia spațiile ficționale, detectate la Zola (mitic, științific, real), ca și geneza diverselor tipuri de discurs, ficționale și nonficționale, ori "problema identității hibride și mimetice în spațiul (post)colonial (Maitreyi)", aspecte uneori inaugurale la scriitorul român. Nu încape vorbă, procedînd astfel, am accede la "o reprezentare mai fidelă și actuală a culturii române". La o "resincronizare a ei cu Europa pe o
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
care acordă burse sau care primesc cetățeni români temporar sau definitiv. Revenind la UDMR și la cererea sa, cine a sădit în rîndurile tinerilor maghiari din România ideea că nu pot face studii în țară fără a li se prejudicia identitatea etnică? UDMR a ajuns, în prezent, să ceară Budapestei să nu mai acorde sprijin intelectual maghiarilor de cetățenie română deoarece aceștia nu se mai întorc în România. Asta nu e vina Budapestei, la fel cum nu e de pildă vina
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15011_a_16336]