206 matches
-
mai populistă și puțin mai relaxată a culturii media, abordare care tinde să renunțe la o poziție critică asupra fenomenului. Deși abordarea Școlii de la Frankfurt este părtinitoare și unilaterală, ea reușește totuși să ofere uneltele necesare unei critici a formelor ideologizate și alterate ale culturii media și a modurilor în care aceasta contribuie la consolidarea ideologiilor care legitimează diferite forme de opresiune. Așa cum voi argumenta în capitolul 2 și în întregul volum, critica ideologiei este un constituent fundamental al studiilor culturale
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
făcut decât s-o adultereze. Acesta fiind fenomenul spiritual care se preconizează în Europa, trebuie să mărturisim că el se potrivește de minune condiției României șs.m.ț”1. Pentru Wikander, ipoteza unui fond comun indo-iranian corespunde unei sobre, ne-ideologizate partiții a cronologiei religiilor Iranului antic, impusă de fondatorul școlii uppsaliene, H.S. Nyberg. Dar, în egală măsură, în anii premergători războiului, ea se intersectează, destul de nefast, cu deutsche Glaubensbewegung axată pe revivificarea unui fond arhaic mitologic indo-germanic. Termenul Männerbund și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
ci mai ales reorientată, modelată după mentalitatea europeană la modă. Un proces fără îndoială pervers, întrucât în pripa înregimentării în subordinea unei industrii mentale îndoielnice, alianța între casta neutralitate a analizelor filologice sau istorice și mesajul impus al unui apparatus ideologizat nu s-ar fi putut consuma fără abuz. Un orientalist ca Jakob Hauer, dintre primii savanți europeni care scriu despre literatura yoga1 și pe care Eliade îl descoperă în India, abandonează acest proiect de cercetare tocmai într-un asemenea context
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
marile evenimente culturale sau politice, printr-o telegramă fulger, transmisă Filialei, în octombrie 1949, se cere: "Luați măsuri pentru constituirea unui comitet local Eminescu în vederea comemorării centenarului și comunicați de U.S. din R.P.R., Șahighian". Se știe cît de croșetat și ideologizat va fi poetul național cu prilejul centenarului mărturie volumele publicate atunci. Pe cît de lapidare au fost indicațiile privind sărbătorirea poetului, pe atît de ample vor fi cele din scrisoarea transmisă pe 26 octombrie, același an, "cu ocazia împlinirii a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
alt loc: "trecutul nu poate fi falsificat, pentru că fiecare dintre cei care au fost exterminați are, mai departe, cuvîntul lui de spus". (Convorbiri literare, septembrie 2003) UN CONGRES AL SCRIITORILOR Uniunea Scriitorilor din România sovietizată, asemeni tuturor formelor de organizare ideologizate, avea dreptul la un congres propriu. Între 18 și 23 iunie 1956 se desfășoară, în Capitală, primul Congres al scriitorilor din Republica Populară Română. În martie 1949, la prima Conferință a scriitorilor de după declararea Republicii, Societatea Scriitorilor Români își schimbă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
scris pentru prima oară in extenso, după '89, într-un volum masiv, Ipostaze și metastaze ale discursului oficial (Editura Gitech, Craiova, 2000), universitarul craiovean Marian Barbu. Cuvîntul de deschidere aparține președintelui de onoare al USR, Mihail Sadoveanu. Într-un limbaj ideologizat, după ce declară deschiderea lucrărilor și salută pe cei prezenți, se simte dator să evidențieze factorii care au determinat înnoirea generală a societății: "Partidul Muncitoresc Român și guvernul democratic, după 1944, cu sprijinul Uniunii Sovietice, eliberatoarea noastră, a întreprins treptat o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
pentru popor". Coincidența de interese și maniera de valorificare ideologică a culturii în cele doua tipuri de regim totalitar este ușor de decelat. Lîngă popor aflăm alăturat, cu mare frecvență, atributul de muncitor. Pas cu pas sînt demontate mecanismele literaturii ideologizate și instaurate ca regulă odată cu comunizarea societății. Un Eugen Jebeleanu se crede dator a preciza: "Sîntem conștienți că literatura noastră de astăzi nu ar fi putut exista, nu poate să existe fără jertfa și luptele proletariatului". Aserțiune comentată nu fără
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
trădat principiile, și asta face ca lumea să mă respecte în țara mea. N-am fost un disident pe vremea comunismului, așa cum se dau foarte mulți astăzi, însă am avut o atitudine critică față de sistem, față de ororile acelui mecanism profund ideologizat. Astăzi însă, convingerea mea este că un scriitor trebuie să aibă vederi de stânga, în nici un caz de dreapta, pentru că trebuie să fie alături de oameni, de grijile lor. Dacă un scriitor se îndepărtează de oameni, el nu are șansa să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de securitate în timpul brutal al colectivizării, șef al culturii, fără nuanțe!Ă, mefiență, neîncredere ca față de orice șef comunist, față de „orice” dictator, instalat cu ajutorul armatei fals de eliberare sovietice și care diriguie cu ajutorul nemijlocit al poliției politice și al armatei ideologizate. Dar... nimeni nu bănuia „boala, paranoia” care urma să-l cuprindă și care avea să târască România, în contrast falagrant cu țările vecine, comuniste și ele, într-o „enclavă” economică și ideologică, în mijlocul Europei, frizând absurdul social, ca într-o
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Pound, Ungaretti sunt doar câteva exemple. A existat un asemenea model, de scriitor total, în viziunea dvs. de la începuturile literare? Era posibil un asemenea model în perioada comunistă? Nu cumva critica literară și eseul critic reprezentau "o fugă" din realitatea ideologizată a vremii? Când poetul Grigurcu se întâlnește seara cu criticul Grigurcu, ce își spun unul altuia? Evident, poetul însoțit de un cap speculativ e o caracteristică a literaturilor din ultimul veac, probând, grație numelor de mare prestigiu pe care le-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
astăzi de revista "Cutezătorii?" O revistă a pionierilor... Și totuși, ce importantă era pentru copiii având între 7 și 14 ani! Am păstrat în arhivele mele de la Rădăuți câteva exemplare. Revista era, ca și altele din acea vreme, doar parțial ideologizată. În rest, oameni inteligenți (și care probabil că jucau și ei un joc dublu cu cenzura) încercau să publice în paginile ei și lucruri de calitate, povești cu haz, benzi desenate care stârneau imaginația copiilor, pe scurt, era o publicație
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
plâng acum, în 2011, de dictatură. Vă rog să le povestiți cum era pe vremea când puteați fi chemată la Cadre pentru că nu citiserăți Scânteia. Eventual, să evocați în câte fraze doriți reputația servi ciului de Cadre, străbunicul inclement și ideologizat al departamentului de Resurse Umane de astăzi. A.R. Iar facem un salt îndărăt, în comunism. Mă ia cu amețeală. În fine. Pentru mine, serviciul de Cadre era un coșmar, deși reprezenta doar o fațetă minoră a dictaturii. Eram mereu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
supraviețuit (cum și de ce s-au modificat) și care și de ce au dispărut complet. Am analizat, de asemenea, situații În care clișeul - după ce a trecut din mediul cultural tradițional și rural În cel cult și urban - a fost reformulat, reactivat, ideologizat, multiplicat prin presă și retransmis cu o forță Înzecită În spațiul cultural care l-a generat. Am numit acest fenomen feedback cultural. Comunitatea evreiască din România se pretează foarte bine acestui tip de cercetare. Și asta nu numai datorită vechimii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
de feedback cultural. Stereotipuri de imagologie etnică (de genul celor amintite : „evreul e deștept, dar viclean și pus pe fraudă”) născute În spațiul antisemitismului popular au fost preluate de promotori ai antisemitismului politic, pentru ca ulterior, ușor reformulate, să fie reactivate, ideologizate, multiplicate prin presă și retransmise cu o forță Înzecită În spațiul cultural care le-a generat. Wilhelm Filderman, președintele Uniunii Evreilor Pământeni din România, avea parțial dreptate când, În 1921, Îi scria prim-ministrului Ion I.C. Brătianu următoarele : „Țara nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dublă structurare - politică și teroristă - a unei organizații subversive a fost teoretizata de anarhiștii ruși, încă de la mijlocul secolului al XIX-lea. La suprafață există "Organizația", o grupare care își atribuia exclusiv un rol politic, respingea violență și practica discursul ideologizat. Conspirat însă, acționa "infernul" - cum îi spuneau anarhiștii ruși grupului militar secret al "Organizației" - cel însărcinat cu asasinatele, răpirile, jefuirea băncilor, traficul de arme. Toate structurile teroriste păstorite de Moscova au avut această dublă structurare, de la partidele comuniste aflate în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
nu ideile ca atare sunt stupide, ci relația insului (= prostului) cu ele, care le transformă în clișee, adică în elementul mecanic al raportului „mécanique plaqué sur du vivant ”. Cu cât insul e mai „intrat la idee”, adică mai „ideizat”, chiar „ideologizat”, cu atât efectul e mai mecanic și ridiculul mai net ; aceasta e formula comicului mazilian, aceeași cu a celui caragialesc. E un comic de situație (trebuie de altminteri spus că nici nu există alt comic decât cel de situație, adică
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
fusese conceput în secolul al XVI-lea în jurul ordinii naturale a cuvintelor în frază: s-a insistat atunci asupra ideii că uzul comun al francezei respectă o dispoziție firească a cuvintelor, în funcție de schema logică de succesiune subiect-verb-complement. Această reprezentare puternic ideologizată a sintaxei a contribuit atât la impunerea francezei ca limbă universală (pentru că fraza se articulează în mod natural în funcție de ordinea logică a gândirii), cât și la constituirea unui dispozitiv poetic bazat pe dimensiunea orizontală a discursului. Frazarea, aranjarea elementelor verbale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Occident, în care au fost puse în joc toate teoriile, argumentele și aplicațiile intelectualilor, în spațiul fost comunist regimul politic a avut o influență decisivă în orientarea speculației filozofice, în modelarea conștiinței apartenenței naționale și în formarea unei culturi istorice ideologizate. în România lui Ceaușescu, accentele puse pe paradigma națiunii socialiste, concept format din ortodoxia marxist-leninistă ca bază și din ideologie națională ca ingredient unic, au fost folosite de birocrația de partid la trasarea limitelor politice între care discursul despre istorie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
comisar de siguranță” (1-3), Pentru Patrie, nr. 3, martie 1983, pp. 20-21; nr. 4, aprilie 1983, pp. 20-21; nr. 5, mai 1983, pp. 20-21. Mulțumim domnului Gabriel Catalan pentru acest material. `n cel din urmă articol, „povestea” era nu doar ideologizată, ci și integral romanțată, baz`ndu-se pe „mărturia” unui fost comisar de siguranță, membru PCR, intrat apoi `n Securitate. Scopul mobilizator al acestor texte era de altfel mărturisit: „Dorim să aducem, și pe această cale, modesta noastră contribuție la stimularea
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cu zi. Da, oamenii sunt anticapitaliști din diferite motive și dezbaterea este cel puțin una interesantă. În dimensiunea sa ideologică anti-capitalismul poartă denumirea de socialism sau fascism. De această dată discursul nu mai este unul întâmplător, ci unul programatic, profund ideologizat. În această dezbatere am plecat de la premisa corectă a faptului că prin anti-capitalism oamenii chiar au crezut că pot schimba ceva din nedreptatea și minusurile vieții lor pe acest pământ. De ce a eșuat socialismul? Pentru că și în societate există reguli
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
și formarea pe această bază a condițiilor fundamentale ale producției capitaliste"43. Am început analiza despre acumularea primitivă a capitalului cu afirmația unui economist ce aparține gândirii economice românești de stânga pentru a pune în evidență modul profund politic și ideologizat în care ,,tovarășii" au privit un proces firesc de afirmare, la începuturi, a economiei moderne. Ca și lumea în mijlocul căreia se desfășura, finalul de Ev Mediu, acumularea primitivă a capitalului vorbește, în sine, despre căutări, frământări, găsiri și regăsiri ale
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
anticapitalist fără a fi neapărat socialist sau fascist. Pur și simplu poți nega fără a crede că obiectul negării ar putea avea o contrapondere în realitatea socială care te înconjoară. Din această cauză socialismul și fascismul sunt doar două forme, ideologizate, ale anticapitalismului 3. Alăturăm fascismul de socialism deoarece ambele sunt două soluții care exclud libertatea umană și deci libertatea politică și economică. Ori o lume care nu mai este liberă nu mai este o lume capitalistă. Capitalismul este o construcție
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
trăsătură de bază a lumii în care trăim. Anticapitalismul este un mod de a gândi și chiar un mod de a fi care se distanțează de valorile promovate de lumea liberă și chiar neagă aceste valori, încercând, în formele sale ideologizate, să ofere soluții la acest tip de asociere socială umană. Anticapitalismul adună sub aceiași denumire o sumă de remanențe, frustrări, intenții bune, ideologii, generozități, toate considerând capitalismul vinovat de mersul greșit al lumii în care trăim. Anticapitalist poate fi socotit
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Pentru tinerii interbelici, afirmația lui Barres - "Dacă o generație n-ar începe prin a dori altceva decât ceea ce primește, ar însemna că-și recunoaște ea însăși prin aceasta inutilitatea de a trăi!" - era un zenit dezirabil și tangibil, forma fervent ideologizată a unui proces în bună măsură natural. Schimbările din sânul unei societăți, de orice natură ar fi și orice direcție ar urma, sunt firești, mai ales când o generație este marcată, în perioada maturizării ei, de experiența războiului. În acest
"Tânăra generație" și tentația demitizări by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12559_a_13884]
-
cei de la mijlocul anilor '70, și cei ce - la ieșirea din al doilea război mondial - reprezentau valorile pe care intenționam să clădim o altă Românie." Textele adunate aici fac dovada că a existat o anumită opoziție, bine ștearsă de istoria ideologizată a epocii, o revoltă atît de ascunsă încît părea inexistentă. Pentru a explora toate aceste "pete albe" ale demnității intelectualilor români, Vasile Igna a făcut o muncă de arheologie eroică, a început să adune documente ascunse, să facă istorie orală
Rezistența culturală la începuturile comunismului by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15551_a_16876]