863 matches
-
coexistă alături de limba poloneză. Literatura poloneză este tradiția literară a Poloniei. Literatura poloneză a fost scrisă în limba poloneză, deși alte limbi, folosite în Polonia de-a lungul secolelor au contribuit, de asemenea, la tradiții literare poloneze, inclusiv limbile latină, idiș, lituaniană, ucraineană, belarusă, germană și esperanto. Cei mai mulți polonezi sunt creștini, majoritatea aparținând Bisericii Romano-Catolice.
Polonezi () [Corola-website/Science/305998_a_307327]
-
anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei
Sinagoga de pe strada Luceafărul (Vatra Dornei) () [Corola-website/Science/323620_a_324949]
-
Spania sau din Germania, unde graiul întrebuințat de populația evreiască nu se deosebea în mod frapant de limba mediului creștin. Graiul vorbit de evreii din Renania nici pe departe nu prezenta, față de limba germană de atunci, marile diferențe pe care idișul de astăzi le prezintă față de germană (același lucru este valabil și în cazul limbilor spaniolă și ladino). În altă ordine de idei, în evul mediu cuvântul ebraic "Kenaan" ("כנען") se referea nu numai la Cehia, ci la tot teritoriul locuit
Limba cnaanică () [Corola-website/Science/305306_a_306635]
-
au mai participat alți patru evrei . David Ibn Usa se afla în legătură cu rabinul Salonicului, puternicul centru al sefarzilor din Balcani. În urma pogromurilor din Ucraina din secolul al XVI-lea a venit în România un val de evrei așkenazi, vorbitori de idiș. În anul 1694, la București, sub Brâncoveanu, evreii au plătit ca breaslă 100 ugh . Pe data de 28 ianuarie 1739 Constantin Mavrocordat l-a numit pe „Marco al lui Lazăr” să fie «staroste de jidovi» la Bârlad . În anul 1740
Istoria evreilor în România () [Corola-website/Science/302660_a_303989]
-
, până în 1974 Cluj, (în maghiară "Kolozsvár", în germană "Klausenburg", în idiș "קלויזנבורג", "Cloizânburg", în poloneză, "Kluż", în latină "Claudiopolis") este municipiul de reședință al județului Cluj, Transilvania, România. La recensământul din 2011 era al doilea oraș al României ca populație. Numele de Cluj provine, cel mai probabil, din latinescul "Castrum Clus
Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/296743_a_298072]
-
Teatrul Evreiesc de Stat (prescurtat T.E.S., în idiș: דאס בוקארעשטער יידישע מלוכה טעאטער- יי.מ.ט ) este un teatru evreiesc din capitala României, București, care funcționează în principal în limba idiș, care a fost vreme de secole limba maternă a evreilor așkenazi din Europa, inclusiv în România. Teatrul
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
Teatrul Evreiesc de Stat (prescurtat T.E.S., în idiș: דאס בוקארעשטער יידישע מלוכה טעאטער- יי.מ.ט ) este un teatru evreiesc din capitala României, București, care funcționează în principal în limba idiș, care a fost vreme de secole limba maternă a evreilor așkenazi din Europa, inclusiv în România. Teatrul reprezintă o continuare a tradiției de peste 140 ani a teatrului în această limbă în spațiul românesc, începând cu trupa lui Abraham Goldfaden care
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
îndepărtați din cauza legilor "rasiale", din toate teatrele și instituțiile culturale din România. este de decenii unul din puținele instituții teatrale de acest fel din Europa. Repertoriul său cuprinde piese și spectacole de revistă de dramaturgi care au scris în limba idiș, piese și spectacole muzicale traduse în idiș din repertoriul teatral universal, spectacole cu tematică evreiască, unele și în limba română. Deoarece în cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în mod considerabil în România și în lume
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
și instituțiile culturale din România. este de decenii unul din puținele instituții teatrale de acest fel din Europa. Repertoriul său cuprinde piese și spectacole de revistă de dramaturgi care au scris în limba idiș, piese și spectacole muzicale traduse în idiș din repertoriul teatral universal, spectacole cu tematică evreiască, unele și în limba română. Deoarece în cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în mod considerabil în România și în lume, ori în urma Holocaustului, ori,din motive de
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
și spectacole de revistă de dramaturgi care au scris în limba idiș, piese și spectacole muzicale traduse în idiș din repertoriul teatral universal, spectacole cu tematică evreiască, unele și în limba română. Deoarece în cursul ultimelor decenii publicul vorbitor de idiș s-a redus în mod considerabil în România și în lume, ori în urma Holocaustului, ori,din motive de aculturație, (trecerea la limbile dominante - româna și alte limbi, după țară) și de emigrare în masă, mai ales în Israel, începând din
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
și la turiștii evrei și de alte neamuri care vizitează România, precum și la publicul local,iubitor de teatru și cultură, de toate originile și naționalitățile. După căderea regimului Antonescu, în august 1944, au fost din nou permise spectacolele în limba idiș, iar artiștilor evrei li s-a permis din nou să fie cooptați în ansambluri și instituții teatrale românești. O mare parte din actorii și artiștii de la Teatrul Barașeum și-au găsit de lucru în alte ansambluri, mai ales la Teatrul
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
cooptați în ansambluri și instituții teatrale românești. O mare parte din actorii și artiștii de la Teatrul Barașeum și-au găsit de lucru în alte ansambluri, mai ales la Teatrul de revistă Excelsior-Alhambra din București. În octombrie 1945 Asociația de cultură idiș Ikuf a creat un nou ansamblu de teatru, în limba idiș, care a început să activeze în fosta clădire a teatrului Barașeum. Când în anul 1948 noua dictatură comunistă a închis toate instituțiile culturale, inclusiv teatrale, particulare, Asociația Ikuf în
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
actorii și artiștii de la Teatrul Barașeum și-au găsit de lucru în alte ansambluri, mai ales la Teatrul de revistă Excelsior-Alhambra din București. În octombrie 1945 Asociația de cultură idiș Ikuf a creat un nou ansamblu de teatru, în limba idiș, care a început să activeze în fosta clădire a teatrului Barașeum. Când în anul 1948 noua dictatură comunistă a închis toate instituțiile culturale, inclusiv teatrale, particulare, Asociația Ikuf în cooperare cu Comitetul Democrat Evreiesc, organizație oficială evreiască tutelată de partidul
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
închis toate instituțiile culturale, inclusiv teatrale, particulare, Asociația Ikuf în cooperare cu Comitetul Democrat Evreiesc, organizație oficială evreiască tutelată de partidul comunist, a luat inițiativa întemeierii la 1 august 1948 a unui teatru evreiesc de stat cu repertoriu în limba idiș. În anul următor 1949 a fost înființat un teatru asemănător și la Iași, care a dăinuit până în anul 1964. După anul 1955 frânele conducerii Teatrului Evreiesc de Stat au intrat în mâinile regizorului Franz Josef Auerbach care s-a străduit
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
Stolness" de Henrik Ibsen, de asemenea a scris câteva piese originale, ca de pildă "Firul de aur" (1963) despre viața și opera lui Avraham Goldfaden,(1963), "A Șnirl Perl", o revistă muzicală care a inclus cincizeci de cântece din tradiția idiș. În cursul deceniilor de existență, pe scena Teatrului Evreiesc s-au produs actori din tradiția stelelor teatrului evreiesc de odinioară, ca Sevila Pastor, Dina Koenig, Mauriciu Sekler, precum și artiști din generațiile mai noi ca Abram Naimark , Ruhele Heller-Schapira, Nușa Grupp-Stoian
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
are o singură mare sală de spectacole, de peste 300 de locuri, prevăzută cu instalație de sunet și de climatizare, instalație de traducere simultană la cască, acest amănunt făcând posibilă prezentarea traducerii simultane în limba română a pieselor jucate în limba idiș, precum și închirierea sălii pentru diferite evenimente. În prezent, clădirea este monument istoric, . Sâmbătă 25 ianuarie 2014, din cauza viscolului care a bântuit capitala, s-a desprins o bucată de 80 de metri pătrați, circa 30%, din acoperișul Teatrului Evreiesc de Stat
Teatrul Evreiesc de Stat din București () [Corola-website/Science/329885_a_331214]
-
Yehoshua Hana Ravnitzki. De mic a fost atras de literatură și limbi. A citit cu nesaț cărți nenumărate din literatura rusă și mondială și a compus poezii pentru gazeta școlii. În câțiva ani a ajuns să stăpânească bine, în afară de rusă, idiș și ebraică, și limbile engleză, germană și franceză. De asemenea a învățat italiana, latina, greaca veche și limba esperanto, în care a scris câteva poezii. Scriitorii săi favoriți erau Shakespeare, Pușkin și Lermontov. Odesa era în acea vreme un oraș
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
din Palestina. }n 1917 guvernul britanic a acceptat formarea in total a trei regimente evreiesti, care vor fi cunoscute ca Legiunea evreiască (Jewish Legion). Ele au luat parte la luptele din Palestina din anul 1918. De pe paginile jurnalului în limba idiș "Unzer Tribune", pe care l-a creat în scop de propagandă, el a chemat pe evreii buni de arme, să se înroleze în Legiunea evreiască. În așezările evreiești din Palestina, parțial ocupată de britanici, inclusiv la Ierusalim, Jabotinski a rostit
Zeev Jabotinski () [Corola-website/Science/308661_a_309990]
-
anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Câmpulung Moldovenesc au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe masura emigrării evreilor, s-a desființat școală în limba idiș. După Revoluția din decembrie 1989, situația evreilor din Câmpulung Moldovenesc a fost următoarea: 17 evrei (1992), 15 evrei (1995), 18 evrei (2003) și doar 3 evrei (2006). În 2016 a murit și ultima evreica din Câmpulung supraviețuitoare a lagărelor morții
Sinagoga veche din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323666_a_324995]
-
au fost anexate Rusiei imperiale, ceea ce a înrăutățit situația limbii și mai mult. Până la începutul secolului al XX-lea foarte puțini scriau în limba bielorusă, țăranii fiind neștiutori de carte, iar oamenii cultivați preferând să scrie în rusă, poloneză sau idiș, cu foarte puține excepții. O dezvoltare a limbii bieloruse a avut loc o dată cu apariția, în timpul Primului Război Mondial, a Republicii Populare Belarus. Acest stat nu a apucat nici măcar să își definească teritoriul sau să aibă o constituție ori o armată, fiind foarte
Limba bielorusă () [Corola-website/Science/299337_a_300666]
-
vorbește doar dialect - dar în era televiziunii, până și ei ajung să înțeleagă germana înaltă, chiar înainte de a merge la școală). Germana înaltă ("Hochdeutsch") mai are însă și un alt înțeles, anume totalitatea următoarelor limbi și dialecte: limbile germana standard, idiș și luxemburgheză, dialectele din zona centrală și de sud a Germaniei, dialectele vorbite în Austria, Liechtenstein, Elveția, Luxemburg, Tirolul de sud (Italia), Alsacia și Lorena (Franța), Belgia, Polonia, SUA, Rusia, România, Danemarca, precum și mai multe țări din America de sud
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
a județului era de 59.232 locuitori, dintre care 39,3% maghiari, 32,7% români, 22,0% germani, 3,8% evrei ș.a. Ca limbă maternă în mediul urban domina maghiara (42,2%), urmată de română (32,7%), germană (22,4%), idiș (0,9%) ș.a. Din punct de vedere confesional orășenimea era alcătuită din 30,0% ortodocși, 22,3% romano-catolici, 22,0% lutherani, 13,9% reformați, 4,4% mozaici, 3,5% greco-catolici, 3,2% unitarieni ș.a.
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
anului 1950 - aprilie 1951 mai mulți evrei din Vatra Dornei au emigrat legal în noul stat Israel. Abia în octombrie 1958 guvernul României a permis din nou evreilor să emigreze. Pe măsura emigrării evreilor, s-a desființat școala în limba idiș. În perioada Revoluției din decembrie 1989, mai locuiau în oraș câteva sute de vrei, dar în câteva luni au emigrat aproape toți în Israel. În anul 2006 mai trăiau doar 13 evrei la Vatra Dornei. Prima sinagogă din Vatra Dornei
Templul Mare din Vatra Dornei () [Corola-website/Science/323623_a_324952]
-
Idiș ("ייִדיש, Yiddish") este un dialect sudic al limbii germane, vorbit de aproximativ 3.000.000 de evrei în toată lumea, cu o concentrație mai mare în Europa Centrală și Europa de Est. Limba s-a format în Europa Centrală între Secolul
Limba idiș () [Corola-website/Science/296712_a_298041]
-
evrei în toată lumea, cu o concentrație mai mare în Europa Centrală și Europa de Est. Limba s-a format în Europa Centrală între Secolul IX și Secolul XIV, desprinzându-se din graiurile meridionale ale germanei din faza Mittelhochdeutsch. În evoluția sa, limba idiș a trecut prin mai multe etape: (1100-1250) - Prezența ebraică se extinde spre cursul superior al Rinului, spre fluviile Main și Dunărea. Limba începe să difere mult de cea din teritoriile respective (germana de sus medie), (perioada B). Unele dialecte din
Limba idiș () [Corola-website/Science/296712_a_298041]