858 matches
-
presei idiș din România în secolul XX, asupra interinfluenței și comparației între presa idiș din Regat și cea din provinciile reunite după primul război mondial, precum și asupra literaturii idiș din România. Dorindu-i succes, încheiem cu expresia regretatului Marius Mircu: „Idișul cântă și încântă”. ---------------------------------------- Sursa: http://baabel.suprapus.ro/2016/02/idisul-in-romania-de-altadata/ Lucian-Zeev HERȘCOVICI Ierusalim, Israel februarie 2016 Referință Bibliografică: Lucian-Zeev HERȘCOVICI - IDIȘUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ / Lucian Zeev Herșcovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
primul război mondial, precum și asupra literaturii idiș din România. Dorindu-i succes, încheiem cu expresia regretatului Marius Mircu: „Idișul cântă și încântă”. ---------------------------------------- Sursa: http://baabel.suprapus.ro/2016/02/idisul-in-romania-de-altadata/ Lucian-Zeev HERȘCOVICI Ierusalim, Israel februarie 2016 Referință Bibliografică: Lucian-Zeev HERȘCOVICI - IDIȘUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ / Lucian Zeev Herșcovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1888, Anul VI, 02 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Lucian Zeev Herșcovici : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
IDIŞUL ÎN ROMÂNIA DE ALTĂDATĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1888 din 02 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372557_a_373886]
-
mă grăbea, în după-amiaza de ajun de Yom Kipur, să mergem la sinagogă, la Kol Nidrei. Îmi amintesc și că, de Roș Hașana, șamesul sinagogii se urca la pupitru atunci când începea sau când se termina pauza (oys-nemes) și striga în idiș: „Cine vrea să plătească pentru ca să deschidă Chivotul Sfânt de Kol Nidrei?” Și adăuga o sumă, în lei. Se ridica un enoriaș și spunea o sumă mai mare. Apoi altul, și mai mare. În cele din urmă se convenea. Cel care
KOL NIDREI – TOATE PROMISIUNILE MELE SOLEMNE de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372561_a_373890]
-
prietenii lui multe cuvinte evreiești, mai mult pentru uzul personal, dar care îl lega mai mult de noua lui echipă. Cum Beldie avea un apetit de a citi orișice, avea să cunoască scrierile lui Șalom Alehem, un scriitor de limbă idiș de care nu mai auzise, dar care avea să-i deschidă gustul de a citi și mai mult. Un atu în plus era și faptul că familia Stelei îl agrea pe Beldie și îi lăsa pe toți copii să meargă
PRIETENIILE LUI BELDIE DIN FĂLTICENI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345917_a_347246]
-
mâna la ochi când citești. • Incredibil de adevărat! (Mihai Batog Bujenița). La o anumită vârstă, mai bine să nu fie nimic, decât să găsească cine știe ce... Când toți pierd, nimeni nu câștigă. • Doamne, sperie-mă, dar nu mă pedepsi (zicere în idiș). • Nu te lua după intențiile prea mult declarate. • Ce e de preferat, bucurie fără folos sau folos fără bucurie? (Roni • Caciularu). • Uită-te în oglindă și fă politică: dreapta e în stânga! • Poți să cultivi castraveți și să culegi banane?! Eu
ZICERI (77/78) INCREDIBIL & PURICELE ÎN CEAFĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347421_a_348750]
-
mai deștept decât credem... În primul rând, pentru că nu există. • Recunoștința a devenit o povară (Andrei Strihan). • "Victimele asasinatelor se adresează foarte rar la poliție". Oare de ce? • Respectă-l pe doctor câtă vreme încă n-ai nevoie de el (zicere idiș). • Există succes modest, dar nu există glorie modestă. • Numele mi-e cunoscut, dar nu știu de unde să-l iau și unde să-l duc (Beatrice Vaisman). • Creierul omului conține tot atâta apă cât și iaurtul... Dr. Dorel SCHOR Duminică, 26
SUPERSTIŢII & NOAPTEA de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348942_a_350271]
-
țară, Matinal național, Revelația arhivei, Matinal de weekend, Cărți sonore, Credință și religie, Sănătate pentru toți, Juustiție echitabilă pentru fiecare, Casa radio; - emisiuni pentru minoritățile naționale din RM: Bucaan dalgasînda (Unda Bugeacului), Russkii dom (Casa rusească), Vidrojdenia (Renaștere), Radiomegdan (Radiomaidan), Idiș Lăbn (Viața evreiască), Romani glasos (Vocea romilor), Belorusskaia crânița (Izvorul belarus); - emisiuni care promovează practici pozitive: Din tradiții strămoșești, Reversul bunătății, Scrisori pentru acasă, Scutul patriei, Universul familiei, Academia radio, Evrica; - emisiuni care conturează portrete sociale: O vedetă la psiholog
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
m-a ajutat să-mi formez o părere. Mi-am format-o: nu-i prea deștept. • Nu-mi pasă dacă poetul nu iese din turnul lui de fildeș, dacă primește oaspeți. • Copii mici - probleme mici... Copii mari - necazuri mari (folclor idiș). • " Vom face totul!" (cel mai bun purgativ conform Andrei Bacalu). • Au fost invitați la masă domnii Maxi Lar și Mandy Bulă... Dr. Dorel SCHOR Duminică, 4 ianuarie 2015 Tel Aviv, Israel Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - ZICERI (127/128) - CAL ALB
CAL ALB & SIMPLU ŞI MODEST de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376656_a_377985]
-
Literatură românească, persană, ebraică, dar și franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă. Cărți aduse din România, dar și procurate în Israel, de la librării sau de la anticariate. În toate limbile în care citea: română, persană, franceză, engleză, italiană, spaniolă, ebraică, latină, rusă, idiș, arabă. În acea zi am discutat mult. Ulterior am început să vorbesc cu el la telefon, la orele serii, uneori ceasuri întregi. Totdeauna aveam ceva de învățat de la acest om. Fie mistică și filosofie islamică, fie literatură. Uneori povestea amintiri
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
se revendică de la Eminescu ei sînt purtătorii fidelității naționaliste și de la teoriile lui Cuza pun bazele Asociației Studenților Creștini. Codreanu precizează: "Sîntem născuți antidemocrați". Prezența studenților creștini depășește spațiul Universității. Spre exemplu, la Iași, teatrele care îndrăznesc să joace în idiș sînt atacate. Prezența evreiască este definită astfel de Codreanu și de ai săi: " Numărul ridicat de evrei din țara noastră ridică o întreagă serie de probleme: 1) problema pămîntului românesc; 2) problema orașelor; 3) problema școlilor românești și a clasei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
vesel. Brucan, care 1-a cunoscut bine din 1945 și pînă în 1965, păstrează o amintire fericită a acestei perioade cînd știa să glumească. A existat astfel o seară de Revelion în care Dej s-a apucat să vorbească în idiș cu Bodnăraș: Dej cunoștea prăvăliile evreilor, din mahalalele copilăriei sale, iar Bodnăraș crescuse în mijlocul evreilor, în Bucovina. Cel care îi ia locul este un discipol activ și deschis. Trecutul lui Nicolae Ceaușescu, pe atunci puțin cunoscut marelui public, va fi
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
pe cont propriu. Lipsit de mijloace, a întrerupt pregătirea școlară la nivelul ciclului primar, dar nici una dintre ocupațiile încercate (librar, vânzător de vopsele etc.) nu-l va reține. Și-a însușit, ca autodidact, limbile ebraică, franceză și germană, care, alături de idiș și română, i-au lărgit orizontul. Activează în gruparea literară „Licht” și editează bilunarul „Der Hamer” (1916, împreună cu Iacob Botoșanschi), revista „Inzl” (1935, împreună cu Marius Mircu) și periodicul „Șoibn” (1936), la care figurează ca girant responsabil. După 1944 este membru
BENADOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285695_a_287024]
-
exclusiv unor publiciști din rândul acestei comunități. Sunt inserate texte scrise de I. Niemirower, Achad Zacke, A. Beck, Horia Carp, Theodor Rosen, I.L. Peretz, A. Axelrad, A. Rappaport. În poezie se disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David Frișman, Carol Drimer. Se traduc versuri de Heine, povestiri de Șalom Alehem, Șalom Asch, Sacher-Masoch ș.a. și se discută despre expresivitatea limbii idiș. M.Pp.
JUNIMEA EVREE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
disting paginile din Morris Rosenfeld, Iacob Gropper (tradus din idiș de Enric Furtună), N. Bialik; în proză, David Frișman, Carol Drimer. Se traduc versuri de Heine, povestiri de Șalom Alehem, Șalom Asch, Sacher-Masoch ș.a. și se discută despre expresivitatea limbii idiș. M.Pp.
JUNIMEA EVREE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287680_a_289009]
-
literar”, „Contimporanul”, „Integral” ș.a.). Frecventează, de altfel, cenaclul Sburătorul, condus de E. Lovinescu. Traduce din poeți francezi și germani pentru revistele „Floare albastră” și „Adevărul literar și artistic”. Sub pseudonime ebraice (Ofir, Ha-shir sau Benjamin) tălmăcește din poeți de limbă idiș și redactează articole pe teme iudaice și sioniste în „Hatikvah”, „Hasmonaea”, „Bar Kochba”, „Lumea evree”, „Mântuirea”. Rod dintâi al entuziasmului pentru literatura franceză, dar și al unei viziuni vitriolante, de polemist, volumul Imagini și cărți din Franța reunește, în 1922
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
editor. Urmaș al unei familii de rabini din nordul Moldovei ilustrând curentul hasidic, L.-L. face la Botoșani Școala elementară israelită-română și liceul, luându-și bacalaureatul în 1944 la Suceava. În 1950 a absolvit la București Institutul Pedagogic, secția limba idiș. De la treisprezece ani intrase în mișcarea sionistă, care milita în ilegalitate împotriva ideologiei fasciste, și devenise între timp unul dintre conducătorii ei. În 1950 se stabilește în Israel, în kibbutzul Nir-Etion, apoi ca profesor în Kfar-Saba. Conduce în această perioadă
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
clare ale existenței argoului românesc: în 1860-1861 N.T. Orășanu publica o listă (ceva mai scurtă) de cuvinte argotice; iar în 1862-1863 G. Baronzi utiliza acest material în Misterele Bucureștilor. Și sursele externe sînt comparabile: germană (mai puțin în cazul românei), idiș (în trecut) și mai ales limba țigănească. Și condițiile politice din a doua jumătate a secolului XX sînt asemănătoare, cu diferențele de deschidere știute; ar merita adîncită confruntarea variațiilor de permisivitate; aici aflăm doar că un dicționar de slang maghiar
Vecinătăți argotice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15002_a_16327]
-
i se va reproșa inconsecvența, de vreme ce, analizând peste câțiva ani anecdotele lui Th. D. Speranția, va abdica de la principiile susținute anterior. S-a ocupat și de istoria și cultura poporului evreu, a alcătuit o bogată colecție de folclor în limba idiș, a scris studii de etnopsihologie comparată, cu privire specială asupra creației folclorice evreiești, precum și numeroase articole, unele polemice, privitoare la situația comunității evreiești din România. SCRIERI: Anecdote populare române cu privire la evrei. Cercetare critică, București, 1889; Poeziile populare colecția Alecsandri (1866
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
populare colecția Alecsandri”, „Românul”, 1889, 5 aprilie; A. Cozma, Schwarzfeld și Alecsandri. Ochire critică, CL, 1889, 2; D. Wertenstein, Moses Schwarzfeld (1857-1943), pref. A. Axelrad, București, 1944; L. Fink, M. Schwarzfeld, RCM, 1962, 86; Savin Solomon, O colecție de proverbe idiș culese de Moses Schwarzfeld, RCM, 1965, 113; Chițimia, Folcloriști, 24-33; Dicț. lit.1900, 770-771; Datcu, Dicț. etnolog., II, 205-206. L. Cș.
SCHWARZFELD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289561_a_290890]
-
sub rubrică „Teatru. Cinema” sau risipite printre altele, informațiile teatrale și cinematografice sunt mereu proaspete și obiective. Un „Bazar sportiv” alătura cronici sumare redactate de Emil Ronea și Mircea Manole. Diversitatea paginilor este susținută de mai multe traduceri, una din idiș (Shalom Alehem, Cei doi Basarabeți), aparținându-i lui C. Săteanu și celelalte din rusă (Mihail Zoșcenko, Ziaristica și Suferințele tânărului Werther), datorate lui Jean Pascal și lui George Lesnea. Singură notă tristă în cele șase numere ale U.l. este
UMORUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290339_a_291668]
-
lui Traian Demetrescu intitulat Evreul. Lui Upton Sinclair, scriitor american cu puternice simpatii de stânga, îi sunt consacrate două articole. Se republică un fragment din pomul Prometeu de Goethe în traducerea lui Panait Cerna, iar Zeling M. Nachim transpune din idiș o proză a lui David Frischman. Retipăriri sunt, de asemenea, articolul Morala socialistă de C. Dobrogeanu-Gherea, câteva însemnări despre materialismul istoric, munca manuală și munca intelectuală, relatarea unei discuții despre caracterul de clasă al literaturii, purtată de Clara Zetkin cu
PROMETEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289038_a_290367]
-
PAGINI LITERARE, revistă apărută la Tel Aviv din decembrie 1959. Subintitulată „Publicație lunară editată de Asociația Culturală «Eliezer Steinbarg», P.l. este editată în limbile română, idiș și ivrit. Redactor responsabil este M. Scherman, administratori - Paul Schwartz, P. Haimovici și L. Falick. Pornind de la ideea că operele de artă, literatură, știință produse de evreii din România constituie și o parte a patrimoniului statului Israel, colectivul de conducere
PAGINI LITERARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288617_a_289946]
-
Groper, Isac Horovitz, Iacob Fichman) profiluri dedicate unor figuri marcante de origine evreiască (Moses Gaster, Horia Carp), știri culturale ș.a. O deosebită atenție i se acordă lui Enric Furtună, care colaborează intens cu poezii în română sau cu traduceri din idiș în română. La împlinirea a optzeci de ani, lui Enric Furtună îi dedică un amplu și elogios portret Dan Mayersohn. Deși de un patriotism ușor exaltat în limbaj, P.l. e, în genere, corectă în privința istoriei și a culturii române. Cu
PAGINI LITERARE-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288617_a_289946]
-
Eugen Budău, Bacău, 2000; Boroboațe de sărbători, Tel Aviv, 2000; Strălucitul meu secol blestemat, Bacău, 2000; Un cimitir plin de viață: Filantropia, Bacău, 2001; Uite-așa se petrecea atunci..., Bat Yam, 2001; Am visat că sunt scriitor, Bat Yam, 2002; Idișul cântă și încântă, Bat Yam, 2003; Povestea presei evreiești din România, Bat Yam, 2003. Traduceri: Jacob Grimm, Wilhelm Grimm, Povestiri cu pitici și cu uriași, București, 1938; Charles Dickens, O noapte de Crăciun, București, f.a.; Jules Lemaitre, Fecioarele martire, București
MIRCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288172_a_289501]
-
M. Davidoglu, o piesă de Maria Banuș ilustrând problema Înființării primelor gospodării agricole colective și alte piese semnate de nume noi. În țara unde altădată burghezimea și moșierimea cultivau buruiana șovinismului, azi Înfloresc literaturile naționalităților conlocuitoare, În limba maghiară, germană, idiș. Vântul nu se stârnește din senin a Iui Asztalos Istvan, Face cât o victorie și alte nuvele ale lui Nagy Istvan, versurile puternice ale lui Horvath Istvan sau Szemler Ferencz se integrează minunat În armonia literaturii contemporane din RPR. Poetul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]