956 matches
-
sus nu. Câinele se numește ninik în jebero (Peru) care provine, după noi, din ninik „soare“ în limba râma, Nicaragua, (astăzi la distanță de 2000 km). În idiomul bribri „câine“ e chichi, care este exact chichi „luna“ în limba kuna, idiom tot chibcha, ca și bribri, dar a se vedea și jebero kiki „soare“. Comparați și kabardinul (cerchez, Caucaz) ha „câine“ cu ha „soare“ în sanscrita cu xa „câine“ în haida (limba indiană din Canada). Prof. Ion Carstoiu Referință Bibliografica: THE
THE ORIGIN OF LANGUAGE. DOG ORIGINEA LIMBAJULUI. CAINE de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362400_a_363729]
-
de vedere științific. Domnul Gheorghe Sărau reia împărțirea neștiințifica hotărâtă de Courthiade, în cartea domniei sale, Romii, India și limba români (pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum lesne s-a observat, idiomurile spoitorilor și ursarilor din România sunt încadrate în Stratul I de dialecte rrome. De altfel, includerea lor printre aceste idiomuri s-a făcut pe baza semnalărilor noastre (argumentate prin fapte de limbă și, mai ales, ca urmare a publicării articolului
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
pag 140-141). Iată ce spune domnul Gheorghe Sărau în cartea mai sus-amintită, la pagina 141: „Cum lesne s-a observat, idiomurile spoitorilor și ursarilor din România sunt încadrate în Stratul I de dialecte rrome. De altfel, includerea lor printre aceste idiomuri s-a făcut pe baza semnalărilor noastre (argumentate prin fapte de limbă și, mai ales, ca urmare a publicării articolului Remarques sur leș méthodes d’enseignement de la langue rromani dans leș écoles roumaines, cu variante în lb. engleză, spaniolă și
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Interface” a Universității René Descartes din Paris (Sărau 1994 d, 9-12).” La pagina 139, domnul Gheorghe Sărau sintetizează muncă lui Courthiade astfel: „Ideea unei astfel de clasificări este motivată, pornindu-se de la realitățile din teren, de la diferențierile percepute dintre un idiom sau altul, care nu pot fi demarcate clar pe baza isogloselor, tocmai din pricina particularităților cimentate, ca urmare a așezării vorbitorilor ce reprezinta diversele dialecte din zonele dialectale respective, în momente istorice diferite. Astfel, Marcel Courthiade condensează diversitatea dialectala rromă în
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
-i inducem în eroare.” Cu alte cuvinte, Marcel Courthiade adopta în tezade doctorat a domniei sale (Structura dialectologica a limbii rromani, 1995), ceea ce a ORDONAT Saip Yusuf. Eu, după 25 de ani de studiu comparativ între dialectele rome și 300 de idiomuri indiene, am ajuns la concluzia că romii au venit cu pronunțiile și gramatică actuala din India. Voi publică în scurt timp cartea mea. CA ATARE, NU PUTEM DECLARĂ un dialect mai bun ca altele. Toate dialectele rome sunt comori ale
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
cel mai corupt și nedemn de a fi limba literară, după părerea lui, este cel căldărăresc și lovari. Courthiade a putut să dogmatizeze asta după compararea a doar 9 cuvinte rome cu variante dialectale. Fără să le fi comparat cu idiomurile indiene. Vorba aia, decanu minte, decanu minte luminoasă. Articolul VIII vorbește despre BIG BROTHER în varianta romă: “Te vazdinǒl jekh rromane-ćhibăqo kontèksto, kana barǒl o ćhavorro, te ovel leș śajutnipen te lel ʒanimàta, siklǒmàta thaj khelimàta vi p-i rromani
ISTORIA ALFABETULUI ROMILOR de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2125 din 25 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367478_a_368807]
-
Cerul, iar restul de 1 % cu Pământul. - Unde a aparut limbajul omenesc ? - Așa cum susțin unii lingviști, arheologi, istorici omul a apărut în Africa, de unde s-a raspandit și pe celelalte continente. Pot face și o scurtă demonstrație. În Africa de Sud, în idiomul zulu soarele se numește lângă. Știm că de la „soare” provin numele de animale de ex. în chineză lang „lup”, de „ureche” lângă în ayapathu (Australia), „surd” se zice long la chinezi și același cuvânt înseamnă și „dragon”, în sherpa, Nepal
90 % DIN CUVINTELE TUTUROR LIMBILOR PROVIN DE LA DENUMIRI ALE SOARELUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349536_a_350865]
-
Latium...”. • pag.65, cap. „Permanența limbii dacoromâne”: „...Limba română, sau mai exact daco-română este limba vorbită neîntrerupt timp de peste opt milenii de strămoșii noștri cunoscuți în istorie sub mai multe nume, așa cum o spune Herodot...” „...această limbă proto-traco-dacă a generat idiomurile: etruscă, sabină, sanscrită, avestă, persană, ainu, macedoneană, iliră, hitită, aramaică, felahă, lidiană, albaneză, armeană, latina priscă, slavona...” „...Fondul principal de cuvinte și structura gramaticală a limbii dacoromâne sunt din limba proto-traco-dacă, care, prin idiomul raman a generat limba latină priscă
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Herodot...” „...această limbă proto-traco-dacă a generat idiomurile: etruscă, sabină, sanscrită, avestă, persană, ainu, macedoneană, iliră, hitită, aramaică, felahă, lidiană, albaneză, armeană, latina priscă, slavona...” „...Fondul principal de cuvinte și structura gramaticală a limbii dacoromâne sunt din limba proto-traco-dacă, care, prin idiomul raman a generat limba latină priscă prin asimilarea de termeni din idiomurile: etruscă, ligură, sabină, venețiană și altele...” Nodul gordian După aflarea acestor informații, mi-am pus întrebarea: atunci, cum rămâne cu teoria latinistă a limbii române formulată de „Școala
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
ainu, macedoneană, iliră, hitită, aramaică, felahă, lidiană, albaneză, armeană, latina priscă, slavona...” „...Fondul principal de cuvinte și structura gramaticală a limbii dacoromâne sunt din limba proto-traco-dacă, care, prin idiomul raman a generat limba latină priscă prin asimilarea de termeni din idiomurile: etruscă, ligură, sabină, venețiană și altele...” Nodul gordian După aflarea acestor informații, mi-am pus întrebarea: atunci, cum rămâne cu teoria latinistă a limbii române formulată de „Școala Ardeleană”? Tot autorul mi-a răspuns la pag.112, unde îi numește
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
din care probabil derivă, cf. biri „soare” în dravidiene (India). După cum cafrul (din Africa de Sud, Mozambic) numa e imposibil să nu ne ducă cu gândul la num „cer“ samoed (în nordul Siberiei). Și mai interesant este numeralul „1“ din limba sesake (idiom melanesian din Oceanul Pacific) unde e sikai, aproape ca și pronunția engl. sky [skai]. În relație cu numeralul „1“ este cuvântul „singur“: solus, -a, -um în latină, pe care noi îl comparăm cu lat. sol, -is „soare“, acest astru fiind și
ORIGINEA NUMERALELOR 1,2,3 de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350146_a_351475]
-
și mă interesează, numai ca iubitor de adevăr în cultură. Sper că e vorba de un mecanism de receptare culturală care va evolua în timp: are destul loc să se îmbunătățească. În unele cazuri, cum ar fi cele independente de idiom, cum este pictura, are șanse să fie promovată ca o valoare culturală originală în Europa și pe mapamond, dar literatura, mai ales cea scrisă într-un limbaj dificil traductibil, în jargou sau grai local ori care discută probleme specifice (românitate
AUTORITATEA VALORII CULTURALE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 775 din 13 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351774_a_353103]
-
nu sunt cu nimic mai prejos de cea a limbii franceze, din care fluviul lingvistic românesc s-a alimentat selectiv până la refuz, atunci când a fost nevoie ca golurile să fie umplute. Ușoara ei asprime aproape lusitană, păstrează ceva din patina idiomului geto-dac, iar sporovăiala specific românească, plină de înțelepciuni aforistice și de veselă spontaneitate, o fac egală în sonorități cu incantațiile melodice ale italienei și spaniolei. Afinitatea ei firească față de nou, față de tehnicitate, și repeziciunea cu care adoptă toate neologismele de
REVISTA „BOGDANIA”, O PUBLICAŢIE LITERARĂ EDITATĂ LA FOCŞANI, AL CĂREI SCOP PRIORITAR ESTE PROMOVAREA CULTURII ŞI A GRAIULUI DULCE ROMÂNESC de MIHAI MARIN în ediţia nr. 773 din 11 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351871_a_353200]
-
un vocabular mai redus. Dealtfel nouă ni s-a spus la școală că româna e o limbă bogată, având cel puțin două sinonime pentru aproape fiecare concept, unul de origine latină („amor”) și altele din slavă sau de prin alte idiomuri („iubire”, „dragoste”...). O fi, când sunt concepte abstracte, dar la lucruri palpabile ne bat anglo-saxonii, care par să cultive o adevărată manie pentru firul despicat în patru, botezând fiecare variantă cu un nume separat (la ei, de exemplu, „iepure” poate
MINTEA PE LIMBĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350599_a_351928]
-
Toți acești cinci giganți ai Artei și Culturii Universale au fost obligați să se desțelenească din pământul nostru natal și să se înțelenească în pământuri străine nu tocmai primitoare, luptând din răsputeri cu falsul raționament veșnic afișat și cu capcana „idiomului de împrumut”, numit de Cioran, care la el a fost chiar franceza, limbă la care nu a fost deloc pregătit din timp. În „Scrisoare către un prieten îndepărtat” Cioran scriindu-i lui Noica, își explică emigrarea ca fiindu-i o
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
cum au făcut-o Emil Cioran, Mircea Eliade sau Alexandru Ciorănescu. La scurt timp, îi ajutau pe localnici să-și înțeleagă mai bine propria limbă, devenind profesioniști desăvârșiți în lingvistică și literatură comparată. Nu arareori au contribuit la cercetarea altor idiomuri mai abitir decât la cele dedicate limbii materne. Și am dat aici doar trei nume de specialiști, după care și-ar linge degetele cele mai vestite Universități din lume. V-ați întrebat de ce intelectualii noștri din exil se specializează tocmai
POLIGLOŢIA ROMÂNESCĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351670_a_352999]
-
de forma astrului luminator. 34) - 35) Calli “casă” în Mexic și colibă românească se aseamănă cu kala “soarele” hawaian. 36) În limba araucana din Chile casă se cheamă ruka și o punem în relație cu arka “soare”în sanscrita. 37) Idiomul baule din Coasta de Fildeș are swa “casă”, exact același cuvânt sua “soare”în chibcha, Columbia . 38) Daki “casă, camera” în hausa, Nigeria, daka “soare”în makah, nativ americană. 39) Locuința ware în ijo, Nigeria, amintește de waran “soare” în
ORIGINEA LIMBAJULUI, “ARBITRARUL” SEMNULUI LINGVISTIC de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1327 din 19 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352175_a_353504]
-
adjectiv mai înainte? Cei care s-au ocupat cu această problemă spun că adjectivul este o parte de vorbire ce arată calitatea, însușirea unui nume. Inițial el a fost tot un nume care avea acea însușire prin excelență. Astăzi sunt idiomuri care nu cunosc adj. „negru“, dar au înlocuitori: ca pământul, corbul, cărbune, noapte, adică substantive ce au acea proprietate. Ce lucru, ce animal e lung? Evident că toată lumea se gândește la șarpe. Nimeni n-a văzut un șarpe verde, roșu
THE WORLD OF ETYMOLOGY. LUMEA ETIMOLOGIEI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352203_a_353532]
-
gal"foc" în mongola, ghali''soare" în klatskanie, Alaska.Sa adăugăm tom"floare" în ainu,Japonia~toma"astrul zilei" în wiyot, California. Și vorba mendok"floare" în limba sherpa, Nepal, amintește de soarele mandu la aborigenii australieni.In sfârșit în idiomul kuwi, sudul Indiei, floarea e pungă , care în limba ayapathu,Australia, înseamnă "soare".Cu p=b găsim bunga"floare" în indoneziana și malay.In mod ciudat bunga bunga "is a phrase of uncertain meaning that dates from 1910,and a
THE ORIGIN OF LANGUAGE.FLOWER.BUNGA BUNGA. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1518 din 26 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369866_a_371195]
-
a lingvisticii românești. Ea ne este chiar favorabilă, noi moștenind direct din indo-europeană un număr de cuvinte, de ex. tu care, ulterior, prin cucerirea romană a revenit; dacii l-au recunoscut ca fiind al lor tu, ce era în toate idiomurile indo-europene. Celor care exagerează negând total sau cvasitotal aportul latin le putem demonstra că dacii s-au străduit să învețe noua limbă, dar potrivit propriului fel de pronunție a cuvintelor: când au auzit rota ei l-au învățat ușor fiindcă
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
totalitate neschimbată. Chiar dacă admitem că latina s-a desprins de indo-europeana comună cam acum 3000-3300 ani (mai precis de la Dunărea de Mijloc) e de presupus că ea a suferit schimbări majore, deoarece în Pen. Italică a avut de înfruntat alte idiomuri care au schimbat-o în așa măsură încât la revenirea latinilor la începutul sec. II e.n. ea era deosebită de limba strămoșilor noștri daci; Totuși fondul comun indo-european rămăsese în cea mai mare măsură neatins. Aceste idei le-am expus
LIMBA DACO-GEŢILOR, CONTINUITATE MULTIMILENARĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369869_a_371198]
-
g, ngu „șarpe“ în lao și thai, long „dragon“ în chineză. Tot aici ebr. nahash cu g > h. 3) În relație cu nahash ebraic poate fi nash „femeia“ în aramaica cu h intervocalic dispărut (limba semitica care, se pare, era idiomul matern al lui Iisus). 4) măr „șarpe“ în persana, pashto (Afganistan), curdă, dar mara „femeie“ în malteza, arabă libaneză și egipteană. Cf. mara „șarpe“ în limba araki din Rep. Vanuatu, la 1750 km NE de Australia. 5) Germ. Gattin „soție
SNAKE, VIPER de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369862_a_371191]
-
dialectul lor doric (da „pământ“) și au „tradus“ numele în dialectul atic al Capitalei ge „pământ“ (ebraic ge „grădină“), la care au adăugat suf. t, un sufix de plural întâlnit și în iraniană, latină (cf. rom. făget, arboret), în unele idiomuri finice sau semito-hamitice. Nu ajută propriu-zis explicării noastre etimologice dar adăugăm pentru comparație cu gr. ge numele egiptean geb (keb), iar la sumerieni ki. Nu-i exclus ca dac să fi însemnat la origine om al pământului, pământean sau simplu
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
în pământ te vei întoarce“. (vezi cu detalii P. Băla, O. Chețan, Mitul creștin, p. 34). Existența în greacă a lui ge „pământ“ = de „idem“ ne duce cu gândul la fenomenul existent în mai multe familii de limbi inclusiv în idiomul Ardealului nostru, unde bade se pronunță baghe, și trebuie semnalat că în greacă au existat și variantele ga, respectiv da (la dorieni cu același sens: „pământ“). Să ne mai mirăm că tribul grecesc al dorienilor ar fi coborât din nord
DACO-GEŢII, OAMENII PĂMÂNTULUI de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369863_a_371192]
-
caturi”, adică etaje. Arm. burg ar veni din syriac burga ”turn.” Ne întoarcem la eg. mr, pimar unde măr e asemănător cu mura ”munți” în rohingya, Birmania, la răsărit de India și Bangladesh. Aici astrul diurn e muri într- un idiom băștinaș din Australia sau mara în abază, Abhazia, Caucaz. Oricum ar fi, p în piramida poate fi articolul egiptean că și în numele Ptolemeu. Iată ce citim în The Key to Understanding the Pyramid, de Maxim Yakovenko: ” But the origin of
PIRAMIDĂ . MICROETIMOLOGIE. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369926_a_371255]