566 matches
-
rău caz, dar nu fără restricții, o opoziție între descrierea sistematică (sau "structurală") și istoria limbii. 4. Limba istorică și limba funcțională. Cunoașterea lingvistică este o cunoaștere tehnică ("a ști să faci"); în acest sens, limbile privite că o cunoaștere idiomatica sînt tehnici istorice ale vorbirii. Dar cunoașterea idiomatica ce corespunde unei limbi istorice nu este niciodată un sistem unic și unitar: ea este un ansamblu de tradiții în parte analoge, în parte divergențe. În limba istorică, creativitatea se manifestă (în
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
între descrierea sistematică (sau "structurală") și istoria limbii. 4. Limba istorică și limba funcțională. Cunoașterea lingvistică este o cunoaștere tehnică ("a ști să faci"); în acest sens, limbile privite că o cunoaștere idiomatica sînt tehnici istorice ale vorbirii. Dar cunoașterea idiomatica ce corespunde unei limbi istorice nu este niciodată un sistem unic și unitar: ea este un ansamblu de tradiții în parte analoge, în parte divergențe. În limba istorică, creativitatea se manifestă (în "stările limbii") că adevăr, iar alteritatea că omogenitate
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
făcut", érgon, ci, dimpotrivă, în mod esențial și fundamental, un sistem de moduri de facere: tehnică deschisă și, prin urmare, sistem de posibilități sau de virtualități care se realizează progresiv în istorie. Că tehnică productivă ("a ști să faci") cunoașterea idiomatica prezintă trei niveluri: sistemul material realizat și devenit tradiție ca atare (normă a limbii), ansamblul "modurilor de a face" funcționale (sistem) și, mai presus de sistem, ansamblul coerent al categoriilor funcționale și al tipurilor de procedee materiale (tip lingvistic). Astfel
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Mai mult, distincția saussuriană nu este reală, ci doar metodologica. În realitatea limbii faptul "sincronic" (funcționarea) și faptul diacronic (schimbarea) nu reprezintă două momente diferite, ci unul singur. În măsura în care schimbările sînt "interne" - adica rezultate ale unei dinamici proprii a tehnicii idiomatice, realizări de virtualități deja date ca atare (și orice schimbare este, într-un anume sens, "internă") - ceea ce este schimbare a normei ("diacronie") este funcționare a sistemului ("sincronie"); și ceea ce este schimbare a sistemului este funcționare a tipului lingvistic. Cu excepția faptului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Desigur, o descriere sistematică poate (și ar trebui) să privească limba că pe o tehnică sau un sistem de posibilități și, deci, să țineam seama, în felul său, și pînă la un anumit punct, de dinamicitatea internă proprie oricărei tehnici idiomatice. Dar numai istoria, care "vede lucrurile în facerea lor" (Ortega y Gasset), poate înregistra realizarea efectivă a formelor și a construcțiilor presupuse că "posibile" în momentul descrierii și poate confirma, astfel, realitatea lor. d) Istoria poate privi limba în raporturile
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
limba în raporturile sale cu celelalte forme ale culturii spirituale și materiale ale comunității vorbitoare și ea poate, astfel, să dea seama de tot ceea ce în vorbire (chiar în calitate de continut lexical sau de structură sintactica) este determinat nu prin cunoaștere idiomatica, ci prin cunoașterea extralingvistica. Invers, descrierea sistematică coerentă se limitează la "limba ca atare" și, deci, sau interpretează într-o perspectivă deformata, sau mai bine renunța să interpreteze determinările extralingvistice ale vorbirii. 8. Istoria că lingvistică integrală. Prin toate aceste
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
ca afirmare a unei anumite limbi istorice în raport cu alte limbi istorice; în planul limbii comune, ca afirmare a unei forme comune în opoziție cu alte forme ale aceleiași limbi istorice; și în planul limbii exemplare, ca afirmare a unei exemplarități idiomatice față de alte exemplarități posibile. Și, plecînd de la planul limbii comune, activitatea politică se dezvoltă de asemenea - și mai ales - în planul metalingvistic al planificării idiomatice"44. În perioada "romantică" a clasificărilor tipologice, tipul flexionar, specific limbilor indo-europene vechi (sanscrita, greacă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
forme ale aceleiași limbi istorice; și în planul limbii exemplare, ca afirmare a unei exemplarități idiomatice față de alte exemplarități posibile. Și, plecînd de la planul limbii comune, activitatea politică se dezvoltă de asemenea - și mai ales - în planul metalingvistic al planificării idiomatice"44. În perioada "romantică" a clasificărilor tipologice, tipul flexionar, specific limbilor indo-europene vechi (sanscrita, greacă, latină) și limbilor mai noi provenite din acestea, a fost considerat multă vreme cel mai complex și cel mai evoluat dintre tipurile lingvistice, si aceasta
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
sale. Situația nu pare a se fi schimbat prea mult pînă astăzi: "ceea ce se face în prezent sub eticheta de tipologie lingvistică nu este, de cele mai multe ori, decît gramatică contrastiva, făcută la nivelul sistemelor, si clasificare tautologica a unor procedee idiomatice"128. De pildă, topica determinat-determinant este văzută ca o caracteristică a limbilor romanice prin comparație cu limbile germanice și slave, caracterizate de topica predominantă determinant-determinat. Ordinea determinat-determinant întrunește condițiile de tip lingvistic romanic pentru că întrunește cele trei elemente definitorii ale
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
165, 253, 303, 318, 321, 333, 344 cromozom Y 16, 219 cumana 181, 253, 264, 308 cunoaștere 11, 31, 51, 151, 152, 157, 230, 346, 355, ~ clar-confuză 31, ~ distinct-adecvată (teoretică) 31, ~ distinct-inadecvată 31, ~ elocuțională 34, ~ expresiva 34, ~ extralingvistica 30, 37, ~ idiomatica 34, 35, 37, 45, 354, ~ lingvistică 34, ~ tehnică 31, 34, ~a limbajului 28, 29, ~a lucrurilor 29, ~a realității 30 cușitică 116, 167, 169, 170, 171, 209, 214, 237, 253, 304 cuvînt 12, 51, 54, 59, 63, 67, 86, 87
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
202, 207 taxinomie 12, 57, 98, arbore taxinomic 230 tătara 177, 181, 308, 332, 335, 337, ~ din Crimeea 181, 308, 337, ~ kiptchak 308, turco-~ 138 tehnică 30, 31, 35, 36, 37, 61, 62, 64, 65, ~ deschisă 35, ~ de sinteză 59, ~ idiomatica 36, 37, 61, 62, ~ istorică 30, 32, 34, 66, ~ liberă 29, ~ lingvistică 37, 64, ~ morfematica 59, ~ productivă 35, ~ realizată 27, 64, ~ virtuală 27, 64, categorie ~ 64, cunoaștere ~ 31, 34, unitate ~ 64, 73 telugu 174, 175, 266, 308, 325, 339 tematizare
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
contextul verbal: cotextul ("antecedentul și consecventul discursului" Rovența-Frumușani, 2000, p. 31; cf. Gramatica II, 2005, p. 781; Maingueneau, 2007, pp. 25-27) și intertextul (universul de semnificații, discursuri și reprezentări la care se referă un mesaj Lohisse, 2002, p. 106), contextul idiomatic (Coșeriu, 1985, pp. 222-223), contextul verbal propriu-zis, alături de cel paraverbal și de cel nonverbal "sprachlich-kommunikativer Kontext" și "andere kommunikative Kontexte (parasprachlich Kommunikativer Kontext/nicht-sprachlich-kommunikativer Kontext)" (Koch-Oesterreicher, 1990, p. 11); * contextul "referențial" ("realitatea vizată sau lumile posibile în cazul construcțiilor ficționale
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
incorporat, instrucție, insurgent, misiune, ofensivă, recruta, rezervist, somare ș.a.; e) cultură: anticar, broșură, burlesc, clerical, coloană, comedie, confesional, ecleziastic, farsă, hebdomadar, monitor, mozaic, plagiator, plastograf, piedestal, prelat, sacrament ș.a.; f) știință: celulă, craniu, corolar, diagnoză, embrionar, fonetism, fibră, fiziolog, genetic, idiomatic, microcefal, paralogism, peripatetic, simptom, steril, supapă, telegraf, trigonometrie ș.a.; g) însușiri, atitudini, calități: abnegație, absurd, ariditate, atracțiune, barbarie, calomnie, catilinar, colosal, compromis, conduită, decepțiune, denatura, desfigura, dualism, duplicitate, echilibru, eufemistic, febril, flagrant, flotant, funebru, funest, gregar, imoralitate, impetuos, magnificență, maltratare
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
să sesizeze și să rețină aspectele semnificative; - redactarea rezumatelor a sau recenziilor unor lucrări de specialitate sau ale unor opere literare. La nivelul comunicării orale: - abilitatea de a participa fără efort la orice conversație sau discuție și familiarizarea cu expresiile idiomatice și colocviale; - abilitatea de a se exprima fluent și să exprima cu precizie nuanțe fine de sens; - în caz de dificultate, capacitatea de a relua ideea și și de a restructura formularea cu abilitate, în așa fel încât dificultatea să
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
fete (prin stereotipul tinerei pure ca un crin, al crinului virginal...) și al lui LISSE, care pune în evidență o proprietate a produsului subliniată atît de text, cît și de numele de categorie "ten fluid". Se exploatează, de asemenea, expresia idiomatică care permite crinului să metaforizeze tenul ideal ("a avea un ten de crin"). Ceea ce asigură tranziția spre MAT, explicitat în text de către derivatul său rar, substantivul "matitate", care se referă și el la calitățile pe care produsul le conferă tenului
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
ales efectiv să le pună în evidență. Un cuvînt din lexic poate asocia proprietăți fizice și culturale; în Franța, cuvîntul "Cristal", de exemplu, se află în centrul unei întregi constelații: - este legat, în limbă, de un anumit număr de expresii idiomatice ("transparent precum cristalul", "fragil precum cristalul", "puritatea cristalului"); - este asociat cu fabricarea veselei rafinate și scumpe (sticle, pahare); - semnificatul său posedă anumite particularități fonice; de exemplu, el conține două vocale, din care prima este vocala cea mai închisă din franceză
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
textemelor / 73 7. Contribuții românești la studierea textemelor / 78 Capitolul II: Textemele în cadrul teoretic al lingvisticii integrale / 91 1. Fundamentele epistemologice ale integralismului lingvistic / 91 2. Tripartiția planurilor vorbirii și problema "conținutului" lingvistic / 103 3. Lingvistica elocuțională / 108 4. Lingvistica "idiomatică" / 115 5. Lingvistica textului / 126 6. Poetica lingvistică / 136 7. Statutul "discursului repetat" din perspectivă integralistă / 141 Capitolul III: Textemele din perspectiva lingvisticii elocuționale / 151 1. "Discursul repetat" - categorie a lingvisticii elocuționale / 151 2. Definirea semantică a textemelor în cadrul "discursului
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
discursului repetat" / 157 3. Modelul prismatic al lui Dirk Geeraerts din perspectivă integralistă / 171 4. Clasificarea textemelor în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă non-derivabilitatea "conținutului" / 178 5. Clasificarea textemelor în funcție de configurația lor / 188 Capitolul IV: Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" / 195 1. Cadrul teoretic al semanticii configurative / 195 2. Studiu de caz: analiza expresiilor din câmpul idiomatic al FURIEI / 205 3. Studiu de caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI / 215 4. Dimensiunea culturală a textemelor / 227 Capitolul V
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în funcție de planurile vorbirii între care se manifestă non-derivabilitatea "conținutului" / 178 5. Clasificarea textemelor în funcție de configurația lor / 188 Capitolul IV: Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" / 195 1. Cadrul teoretic al semanticii configurative / 195 2. Studiu de caz: analiza expresiilor din câmpul idiomatic al FURIEI / 205 3. Studiu de caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI / 215 4. Dimensiunea culturală a textemelor / 227 Capitolul V: Textemele din perspectiva lingvisticii textului / 235 1. Statutul textemelor în discursul "informativ" / 235 2. Reîncadrarea textemelor caragialiene
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
textemelor în funcție de configurația lor / 188 Capitolul IV: Textemele din perspectiva lingvisticii "idiomatice" / 195 1. Cadrul teoretic al semanticii configurative / 195 2. Studiu de caz: analiza expresiilor din câmpul idiomatic al FURIEI / 205 3. Studiu de caz: analiza proverbelor din clasa idiomatică a LUPULUI / 215 4. Dimensiunea culturală a textemelor / 227 Capitolul V: Textemele din perspectiva lingvisticii textului / 235 1. Statutul textemelor în discursul "informativ" / 235 2. Reîncadrarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 240 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
morfosintactic sau pragmatic nu sunt capabile să ofere decât o radiografie parțială și de o relevanță discutabilă a acestor fenomene. Ne-am oprit asupra "conținutului" textemelor limbii române pentru că studiul (mai ales cel semantic) al acestor unități în tradiția noastră "idiomatică" se află încă într-un stadiu incipient. Această situație se evidențiază, în primă instanță, prin lipsa unui aparat conceptual și metodologic bine sedimentat, fapt care ne-a îngreunat demersul și, totodată, ne-a limitat orizontul cercetării. Mai exact, stadiul incipient
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
operații (și anume, textemele diasketice, diasemice și diatropice) vor face obiectul unor studii de caz în celelalte trei capitole ale cărții. Astfel, capitolul IV se oprește asupra a două cazuri elocvente pentru situarea principalelor două subtipuri de texteme diasketice (exprsiile idiomatice, ilustrate prin analiza câmpului idiomatic al FURIEI, și proverbele, ilustrate prin analiza proverbelor referitoare la LUP din culegerea lui Iuliu A. Zanne) în planul "istoric" al limbii române. Capitolul V focalizează celelalte două categorii de texteme (diasemice și diatropice), urmărindu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
diasemice și diatropice) vor face obiectul unor studii de caz în celelalte trei capitole ale cărții. Astfel, capitolul IV se oprește asupra a două cazuri elocvente pentru situarea principalelor două subtipuri de texteme diasketice (exprsiile idiomatice, ilustrate prin analiza câmpului idiomatic al FURIEI, și proverbele, ilustrate prin analiza proverbelor referitoare la LUP din culegerea lui Iuliu A. Zanne) în planul "istoric" al limbii române. Capitolul V focalizează celelalte două categorii de texteme (diasemice și diatropice), urmărindu-le funcționarea în planul "individual
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Capitolul I Domeniul disciplinar și stadiul curent al studierii textemelor 1. Textemul - accepțiuni și domeniu de aplicație 1.1. Atât în plan românesc, cât și în plan internațional, investigarea textemelor ca unități ale "discursului repetat" - cuprinzând, adică, fenomene precum expresiile idiomatice, proverbele, "citatele celebre" ș.a. - are o vechime considerabilă, ale cărei origini pot fi urmărite până în Antichitate. Cu toate acestea, termenul de textem ca atare este o creație metalingvistică relativ recentă, care s-a impus în cercetarea filologică internațională începând cu
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ci, mai mult, încearcă să extindă domeniul de aplicație al termenului și asupra unor coduri semiotice non-verbale, precum muzica sau filmul 7. În schimb, reprezentanții Școlii de la Tel-Aviv trec prea ușor cu vederea peste raportul dintre libertatea expresivă și fixarea "idiomatică"8 din cadrul textemelor, plasând în aceeași categorie atât unitățile frazeologice, cât și expresiile libere (metaforele, de exemplu) din cadrul unui text. 1.2.3. Cele două probleme cu care s-au confruntat gramatica semiotică a lui Walter A. Koch și teoriile
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]