199 matches
-
acum doi ani, la cină, Ramona spusese ceva despre „episoade din trecutul domnului Sprague de care el ar fi preferat să uite“. Am avut brusc o intuiție: — Cum ai putut să suporți un asemenea nebun? — Băiete, ai fost și tu idolatrizat la un moment dat. Știi cum e când trebuie să ai grijă de un om slab. E o legătură specială. Ca și când ai avea un frate mai mic și neghiob. — Eu am avut un frate mai mare și neghiob. L-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
unei imagini fără densitate, Îndrăgostit de acea aparență, simulacru al realului - iată marele proiect al dandysmului. Îl formulează memorabil Baudelaire, lapidar, fără Înfiorare: „A trăi și a dormi În fața unei oglinzi”. Narcis modern, Îndrăgostit de propria-i imagine, dandy-ul idolatrizează forma, suprafața - program predilect al tuturor estetismelor. Numai că lucrurile pot fi văzute și altfel, am spune chiar cu totul altfel, deoarece acolo, În oglindă, se consumă unul dintre cele mai neașteptate paradoxuri. În modernitate, catoptricul e zona dublului sens
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
În Parfumul lui Brest nu se mai roagă, nu mai e candid, are baston alb și n-are pic de umor, oferindu-ne un recital datorită căruia-ți poți revizui părerea despre el, poate nu este, la urma urmei, actorul idolatrizat În liceu, unde nu-l puteai idolatriza pe director. Așa se deformează idolii din tinerețe, ca Venus din Milo, prin spargerea timpului, a brațului, a ecranelor. Prin tasare. Prin fracturile produse de osteoporoză și creșterea Înțelepciunii de spectator odată cu vîrsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
roagă, nu mai e candid, are baston alb și n-are pic de umor, oferindu-ne un recital datorită căruia-ți poți revizui părerea despre el, poate nu este, la urma urmei, actorul idolatrizat În liceu, unde nu-l puteai idolatriza pe director. Așa se deformează idolii din tinerețe, ca Venus din Milo, prin spargerea timpului, a brațului, a ecranelor. Prin tasare. Prin fracturile produse de osteoporoză și creșterea Înțelepciunii de spectator odată cu vîrsta dar nu și cu alte lucruri, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și echilibrul unei grandioase viziuni poetice. De aceea și iubește baletul, pentru că lebedele Își desfac picioarele. Înainte de duel, Îl bîntuiesc gînduri Înălțătoare, de pildă: comoara deținută de femeie reprezintă armonia divină. (Urmează o analiză pasionată a respectivei, pe care-o idolatrizează, deși e acoperită cu păr.) Apoi, o constatare: „Adevărata față a lui Dumnezeu este P”. Și poetul pătrunde În ea cu nasul, invidiindu-și penisul. Se ivește o hermafrodită. Capătă blenoragie. Linge sînge, corectîndu-și astfel un grad, se pare accentuat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
umili și de a controla este puternic În tine. Să te răzbuni pe ei Într-un fel sau altul. Consideri politica o carieră. CÎt de minunat ar fi să declanșezi un război. Să trimți mii de oameni la moarte. O idolatrizezi pe Thatcher pentru Falklands. Încerci să-ți imaginezi ce euforie probabil că a simțit În ea cînd cuvintele „să ne veselim“ i-au ieșit de pe buze. Te face să te simți ca atunci cînd erai mic. În vreme ce alți copii visau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
vârtejul preocupărilor moderne și nu observa străduințele lui Grigore. De altfel, nici în alte împrejurări n-ar fi observat. I se părea natural și obligatoriu să fie iubită. Așa a fost obișnuită de totdeauna, începînd cu tatăl ei, care a idolatrizat-o și chiar azi se înviorează când o vede. În fond, nu avea sentimente de dragoste decât pentru sine însăși. Nu-și refuza nimic, socotind că i se datorează tot. Nici măcar plăcerile nu le putea gusta în bucuria inimii sau
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
firii. Căutat de poliție, acesta este cunoscut ca un împătimit al jocurilor de noroc, ca un mare bețiv și ca un obișnuit al lupanarelor. Toate speranțele de redresare socială fuseseră concentrate asupra micuței Marie. Este crescută ca o viitoare regină, idolatrizată de toți ai casei. Oare nu-i prevestise o ghicitoare că avea să devină într-o bună zi "o stea"? În orice caz, mama ei, care nu-și revenise niciodată complet în urma eșecului asalturilor sale asupra țarului, este încredințată că
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
în sfârșit să creadă "în ea", "în el", "în iubire". Cât despre Nadia, care nici nu voia s-audă de "americănisme", ca de pildă Coca-Cola, o "otravă", sau țigările Lucky Strike, aceasta se americanizează și se îmburghezește. Tânăra, care o idolatriza cu toată ființa ei pe Scarlett O'Hara a cărei poză și-o prinsese în pioneze deasupra patului, alături de cea a lui Stalin și o admira pe Rita Hayworth în Gilda, își asumă în cele din urmă propria-i cochetărie
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
referințe comune. În anii '50-'60, tinerii francezi sunt înnebuniți după Bécaud sau Brassens, dar apoi devin pasionați de yé-yé. Însă ei privesc în același timp și spre tinerii din America ori din Anglia și, la fel ca aceștia, îi idolatrizează pe Elvis Presley, Harry Belafonte, The Platters... iar mai târziu, în anii '60, pe The Beatles, The Rolling Stones, Jim Morrison și acele protest songs cântate de Joan Baez și Bob Dylan. Au auzit de beatnicii și de hipioții americani
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Nesfîrșitele continuări ale filmelor populare și reluarea eternă a acelorași tipare în televiziune, muzică și alte forme ale culturii media vor părea celor din viitor extrem de primitive și barbare. Poate că vor considera drept extrem de ciudată această epocă ce îi idolatrizează pe Sylvester Stalone, Madona, Michael Jackson, pe Beavis și Butt-Head, pe manechinele prezentatoare de modă și alte asemenea celebrități. Poate că această cultură suprasaturată de reclame li se va părea marcată de cel mai grosolan spirit comercial, de o irosire
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
purtător al bolii, însă marginalii sunt primii bănuiți, excluși, demonizați. Scenariul, cunoscut deja de la Camus, îl are în centru pe profesorul de sport Eugene "Bucky" Cantor, un atlet pasionat de meseria lui măruntă, dar plină de satisfacții sincere (copiii îl idolatrizează), "un tânăr cu convingeri ferme, relaxat, blând, lipsit de prejudecăți, grijuliu, demn de încredere, viguros, musculos - un tovarăș și, în același timp, un conducător". În termenii lui Roth, acesată descriere conține toate elementele necesare plasării personajului în orizontul catastrofei, al
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
proclamată indispensabilă în practică. Cerea în mod deschis ca muncitorii asociați să-l urmeze orbește pe conducător. O asociație trebuia să semene cu un ciocan în mîinile șefului. S-a înconjurat de o curte de admiratori și s-a lăsat idolatrizat de masele în delir. Mergînd din miting în miting, primit peste tot cu entuziasm, făcea dovada unor incontestabile înzestrări de agitator și de organizator al unor reuniuni puse în scenă în mod grandios. "O delegație mergea să-l aștepte pe
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
informată asupra neverosimilului acelor acuzații. Niciodată lumea nu a ținut atît de puțin cont de acest lucru. Faptul că popoarele au aplaudat și venerat atît de mult, că revoluționarii socialiști, șefi de partide, au putut accepta și au ajuns să idolatrizeze oameni, mai exact pe omul Stalin, care le impunea ca adevăr tocmai absența și uitarea adevărului, poate să treacă drept un miracol prin prisma psihologiei indivizilor. În psihologia maselor însă, el este acceptat. Într-adevăr, pentru ea toate aceste evenimente
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
avanpremieră; cei mai rău va veni curând. Dar căpetenia lor e în mâinile noastre, călugărul acela nu mai poate face niciun rău. E tot ce-mi doresc, dar prin ținuturile lui este considerat un fel de Dumnezeu, și cine e idolatrizat,, aprinde vâlvătăi mari. Atunci alertați trupele și nu mai chemați din nou ambarcațiunile din Calabria. Am înțeles. Oh, cât de bine își amintea! Viceregele voise să-l vadă personal pe Tommaso și încercase chiar să fie amabil oferindu-i un
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
în locul acestuia. Viața nu mai constituie un mister spiritual, ea nu mai este decît o problemă intelectuală. Omul decade, iese în afara sensului vieții și devine irațional, în starea aceasta de revoltă împotriva spiritului, omul nu mai admiră creația, nu mai idolatrizează decît propriile lui realizări. Aplicațiile tehnice, justificate ca mijloc de depășire a obstacolelor din mediul ambiant, devin țel exaltat și obsedant, pericol vital. Cu cît, grație căutării legilor lumii exterioare, condițiile par să devină mai propice, cu atît mai mare
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tequila nu fu mai gustoasă... Nu cred însă că tonul elegiac i s-ar potrivi profesorului Miron care te asculta atent, dar care vorbea puțin, esențializat-caustic, cu parcimonie și respect pentru o limbă românească profundă și expresivă pe care o idolatriza. Mi s-a părut inițial ceva nefiresc în această limbă, în vocabularul și sintaxa ei, în forța ei de expresie, ușor neverosimilă. M-am gândit apoi că fabuloasele proiecte lingvistice pe care le-a coordonat (Monumenta Lingua Dacoromanorum, Dicționarul lui
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
scape cu viață... Scenariul erotic nu mai prevede, va să zică, una din clauze: moartea. Poetul s-a decis să trăiască. Să trăiască, dar cum? Motoarele retoricii amoroase se pun În mișcare: omul iremediabil bolnav de iubire trăiește Într-un etern suspin, idolatrizînd izvorul nenorocirii lui: „Cu a cerului podoabe lata la Închipuiesc Și cu hazul firii tale nurul tău sămăluiesc.” Va să zică acesta este scopul fugii: proslăvirea ibovnicei Îndărătnice... Biblica retragere În pustiu se termină cu o nouă sămăluire... Retragere, Încă o dată, strategică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
ilor at�ț de mistici, religio? i ? i antisemi? i. �? erpoaica evreic? � a devenit simbolul r? ului absolut, o viper? care amenin? a s? le sugrume ? ara. �n 1930, atunci c�nd Carol cobora din cer �n Transilvania că un Siegfried blond, poporul �l idolatriza. Milioane de rom�ni erau at�ț de ferici? i de �ntoarcerea prin? ului viselor lor �nc�ț �ngenuncheau �n praf �n fă? a lui. Dar Carol era tot timpul preg? țiț. O partid? de bridge �n Aleea Vulpache (locuin? a de la Bucure? ți a Lupeasc
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
tatăl Marinei, "uriașul fragil", fiul fără personalitate al ilustrului tată, mort doi ani mai tîrziu, Marie Walter, muza neconsolată a demiurgului,spînzurată de tavanul garajului ei, consoarta ultimilor ani, Jacqueline, trăgîndu-și un glonț în tîmplă, Dora Maar, amanta ce-l idolatrizase, murind curînd în mizerie, în mijlocul pînzelor Lui, pe care refuzase să le vîndă, să fie numai ale ei. Etc. etc. Urmărind momentele naufragiului, Marina avea să noteze concluziv în cartea ei: "Ar trebui ca și eu să fiu printre aceste
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amîndoi gînditori acuți ai libertății infinite , păcatul esențial este tocmai oprirea în loc, confuzia între simbol, formă, imagine, concept și adevărul infinit pe care ele îl fac să transpară, dar căruia îi dau o expresie necesarmente limitată. Păcatul revine la a idolatriza individualul luîndu-l drept universal, la a venera universalul luîndu-l drept Unu, la a nu percepe acest Unu ca față a abisului divin. Dacă efortul spiritual al ascetului constă în lupta cu voința individuală pentru a o reinsera în Voința divină
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de rînd, mă pricep și eu, și ce-i mai bun în mine e hărnicia. LEAR: Cîți ani ai? KENT: Nu-s atît de tînăr, șir, să iubesc o femeie pentru cîntecul ei, nici atît de bătrîn încît s-o idolatrizez din nimica. Am în spinare patruzeci și opt de ani. LEAR: Urmează-mă, mă vei sluji. Dacă-mi plăci tot atît și după masă, nu mă voi despărți de tine prea curînd. Masă, hei, masa! Unde mi-e ștrengarul? Bufonul
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
profund asupra românilor atît de mistici, religioși și antisemiți. "șerpoaica evreică" a devenit simbolul răului absolut, o viperă care amenința să le sugrume țara. În 1930, atunci cînd Carol cobora din cer în Transilvania ca un Siegfried blond, poporul îl idolatriza. Milioane de români erau atît de fericiți de întoarcerea prințului viselor lor încît îngenuncheau în praf în fața lui. Dar Carol era tot timpul pregătit. O partidă de bridge în Aleea Vulpache (locuința de la București a Lupeascăi) sau un tîrg care
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lor socială, puteau să-și atenueze disconfortul abandonându-se comunismului. Chiar dacă n-au mers atât de departe Încât să intre În partid, mulți artiști și scriitori, mai ales În Franța și Italia, „se prosternau În fața clasei muncitoare” (Arthur Koestler) și idolatrizau „proletariatul revoluționar” (imaginat de regulă, În spirit realist-socialist/fascist, drept masculin, sever și musculos). Deși fenomenul avea o amploare europeană și nu se limita la comunism (cel mai cunoscut exponent intelectual al „muncitorismului” era Jean-Paul Sartre, care nu a intrat
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]