583 matches
-
că sociabilitatea depinde efectiv de statutul social, măsurat prin PCS. Cu cât statutele sunt mai înalte, cu atât sociabilitatea este mai intensă, încât poate fi citită ca o a doua meserie pentru cadrele și clasele medii. Ea este, în plus, ierarhizată social prin diplomă și statut, ca toate practicile culturale (Héran, 1988). Educație populară și loisir-uri Ceea ce Durkheim avea în vedere strict pentru și prin școala republicană, politica culturală are în vedere, începând cu Malraux, prin și pentru accesul tuturor
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de comunicare [...] din care a eliminat, practic, raporturile de forță care se realizează sub o formă transfigurată" (Bourdieu, 1977, p. 81). Această teorie nu are nimic de-a face nici cu o sociologie a raporturilor de putere simbolică. Existența normelor ierarhizate contrazice, în parte, această viziune comunitaristă a socialului care consideră că "lumile sociale" sunt, desigur, "mai mult sau mai puțin integrate", dar insistă mai ales pe caracterul lor "segmentat" și pe coexistența lor. Perspectiva interacționistă a lumilor nu este interesată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
limitele astrelor" (perat' astron) păzite de un cer "atotcuprinzător" și constituindu-se el însuși ca "limită supremă" a lumii.2 Însă "limita" care strânge toate aceste elemente laolaltă, creând astfel un întreg armonic, un kosmos, deci un univers structurat și ierarhizat, în care toate celelalte elemente cu limitele lor sânt incluse ca părți ale unicului întreg, apare pentru prima dată la Pythagora 3, și ea se constituie ca graniță absolută care desparte spațiul finitului de ne-limitat (apeiron). Ca atare, expresia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nici un stat nu poate rezista câtorva zile de speculații pe piețe, fie el și un "bun elev" al FMI-ului, cu a demonstrat-o cazul argentinian. Globalizarea violenței școlare ar putea fi deci o globalizare foarte inegalitară, legată de "caracterul ierarhizat al economiei mondiale" (Adda, 2002, p. 47), "mondializarea fiind o dinamică profund inegalizatoare" (Moreau Defarges, 1997). Să admitem această afirmație ca ipoteză de lucru. Ca s-o testăm, dispunem de anchetele pe care le-am realizat direct sau indirect în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
trăsătură culturală cât se poate de vie și conștientă, afirmată adesea cu mândrie de interlocutorii noștri, care ne explicau că problemele de violență școlare sunt rare în Djibouti datorită acestei puternice legături cotidiene. Această legătură conștientă e totodată una organizată, ierarhizată și uneori structurată în asociații, cum este cazul foarte activei asociații a sătenilor din Adailou, asociația EVA, puternic implicată în școală. La Arhiba, ni se descrie un adevărat parteneriat cu cartierul: "La deschidere școlii, în fiecare dimineață, asociațiile din cartier
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
pe care o desfășoară, după comportament sau stil de viață. Societățile sunt alcătuite din diviziuni verticale, întemeiate fie pe sex, vârstă sau relații de rudenie, fie pe bogăție, putere și prestigiu. Orice instituție sau organizație reprezintă o combinație de straturi ierarhizate. Toate activitățile umane sunt stratificate după: diferențele de salariu, sursele de venit, distribuția puterii politice între grupuri și indivizi, mod de viață etc. Totodată, este clar că există diferențiere, ierarhizare, inegalitate sau conflict în țesătura relațiilor interumane din orice grup
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care cer o reprezentare adecvată a grupurilor sociale dintr-o societate. În al doilea rând, ar conduce la apariția pe agenda femeilor a problemelor lor specifice. Nu în ultimul rând, ar putea apărea un nou stil de conducere, mai puțin ierarhizat, care să favorizeze o conducere colectivă. Revalorizarea muncilor femeilor și posibilele ei consecințe le voi analiza în partea finală. Re-valorizarea muncii femeilor În cadrul acestui studiu am analizat legătura dintre slaba reprezentare pe care o au femeile din România la nivel
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de natură culturală 5.1. Judecățile de valorizare sunt acele procese culturale prin care diferitele „realități” sunt evaluate axiologic (li se acordă o valoare pozitivă sau negativă), selectate (cele evaluate pozitiv sunt acceptate, reținute, cele apreciate negativ sunt excluse) și ierarhizate (sunt ordonate ierarhic după un sistem de preferințe). 5.2. Judecățile de valorificare sunt acele procese prin care elaborăm modele de aplicare a deciziilor rezultate din valorizările noastre. 5.3. Enculturația, „procesul de internalizare de către individul uman a normelor și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
putere (În societate, În organizații) și ea are rolul de a explica o anumită viziune managerială În structurarea organizației. Tipul de comunicare În organizații exprimă valorile și normele culturii organizației, care stau la baza funcționării sale. Dacă alegem o comunicare ierarhizată, bazată pe inegalitatea dintre „sursă” (care are roluri de dirijare a mesajelor pentru că puterea Îi permite să le producă), atunci vom avea un tip de organizație. Dacă vom prefera o comunicare democrată, În care toți să aibă dreptul și posibilitatea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
proprietarul) să acționeze În spiritul respectului față de munca salariată. Economia de piață a presupus totdeauna o morală a muncii care, atunci când este Încălcată, generează dificultăți și mari conflicte sociale. Realitatea socială a economiei de piață capătă, astfel, forma unei relații ierarhizate: a) primul nivel: producător-consumator; b) al doilea nivel, În interiorul producătorului: manager (proprietar)-salariați. Epoca modernă a instituit, experimentează și perfecționează un al treilea nivel deosebit de important: relația dintre economia de piață și instituțiile societății civile și ale statului. Într-adevăr
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
Istoria doctrinelor sociologice, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1995, p. 20. footnote> Cel care a preluat această teză și a elaborat o teorie unitară a fost William H. Jr. Sintagma „omul organizațional” pune În evidență dominația cadrului formalizat, normalizat și ierarhizat asupra oamenilor. „Acești oameni lucrează doar pentru organizație. Acești oameni, despre care vorbesc, aparțin acesteia pur și simplu”.<footnote Ibidem, p. 186. footnote> Teoriile raționaliste au fost exprimate de mai multe timpuri de abordări. Sintagma „omului economic” a fost introdusă
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
caracteristici și promovarea altora noi (prin discontinuitate). În cazul nostru este vorba de părăsirea organizațiilor proiectate după principiile tayloriste (prioritate dată tehnologiei, producție masificată și standardizată, o mare diviziune a muncii pe operații care duce la descalificare, o structură puternic ierarhizată) și trecerea spre noi filosofii și practici manageriale (managementul competențelor negociate; personalizarea clientului, a produselor și a salariaților, segmentarea piețelor pe criterii de stil de viață, democratizarea conducerii etc.). e) În conformitate cu cele spuse, putem Împărți funcțiile Întreprinderilor și ale instituțiilor
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
altele - atunci aceasta este cea mai simplă descriere posibilă.” (Simon, 1962). O astfel de structură este însă greu de obținut, dar cele utilizate efectiv pot fi mai simple decât în cazul în care nu s-ar lua în considerare structura ierarhizată a sistemului și descompunerea slabă a acestuia. Astfel de descrieri pot fi reprezentate de modele ale sistemelor complexe bazate pe concepte cum ar fi: starea, procesul sau regulile de tranziție ale stărilor. Această ultimă remarcă a lui Herbert A. Simon
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
formă de relație clientfurnizor bazată pe Încrederea clientului În furnizor pentru care s-a dezvoltat metoda certificării sistemului calității. În cazul Învățământului, În România, problema calității nu se punea explicit Înainte de anul 1990. Sistemul de Învățământ fiind centralizat și strict ierarhizat, măsurile luate erau aplicate obligatoriu la nivelele inferioare, toate aceste măsuri având scopul declarat de Îmbunătățire a procesului de Învățământ. După 1990 au apărut mutații importante În Învățământul românesc și, În special, În Învățământul superior. Dintre acestea, cele cu impactul
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
materia pe care studentul o cunoaște mai puțin bine. Considerăm că merită osteneala de a aminti alte trei aspecte cu privire la problemele de structurare și organizare secvențială. În primul rând, trebuie să subliniem marea importanță pe care o au În disciplinele ierarhizate priceperile și cunoștințele pe care studentul le-a dobândit deja, atunci când abordează studierea unei teme. Se semnalează faptul că, cu cât studentul Înaintează În studierea unui subiect, cu atât mai mult Îi sunt necesare cunoștințele intermediare. În consecință, dacă un
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și fișe tehnice, într-un cuvînt modul de utilizare); * tipul argumentativ, centrat pe o luare de poziție. Reluînd această tipologie, lingvistica franceză (cf. J.M. Adam, 1985) introduce noțiunea de schemă textuală, aptă să asigure coerența textului ca întreg articulat și ierarhizat, principalele scheme globale fiind narativul, descriptivul și argumentativul. Această tipologie a textelor este rezultanta caracterului funcțional și al unei dominante structurale: NARATIVUL text organizat secvențial, prezentînd acțiuni și evenimente legate prin relații cauzale, finale, temporale sub un pattern global: schema
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
consideram natural, evident; de aceea deconstruirea normei sau a sensului instituționalizat are o anumită forță subversivă și prin aceasta creatoare. 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor A interpreta o glumă și a o sancționa prin rîs presupune o aplicare ierarhizată a sistemului competențelor asupra elementelor secvenței discursive. E vorba mai întîi de competența lingvistică care asociază semnificatul semnificantului conform regulilor constitutive ale limbii, de competența enciclopedică referitoare la lume și actanții enunțării și de competența retorică (cf. Kerbrat-Orrechioni, 1982) ca
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
tip și...și și prin relația de selecție (un termen îl presupune pe celălalt, nu și invers) și de solidaritate (relație de presupunere reciprocă). Lingvistica structurală considera drept sintagmă un grup de elemente lingvistice formînd o unitate într-o organizare ierarhizată (există sintagme nominale compuse din substantiv, articol și adjectiv, sintagme verbale compuse din verb auxiliar și participiu, sintagme adjectivale "prea puțin interesant"). Conceptul de sintagmă definit îm manieră strict relațională este aplicabil tuturor planurilor limbajului. Se poate vorbi de sintagme
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Kominternul va modifica radical organizarea social-democrată a partidelor comuniste. Partidele comuniste s-au organizat după modelul inventat de Lenin și adoptat de partidul sovietic. Acest tip de organizare este denumit de către cei interesați "centralism democratic". Este vorba de o versiune ierarhizată, centralizată și disciplinată a partidului de mase. Acest model a fost uniform adoptat de dizidenții de stînga care au părăsit partidele muncitorești pentru a crea formațiuni comuniste. Cît despre partidele muncitorești care, spre 1920, au aderat la Internaționala a III
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
rezolvarea unei familii de situații-problemă. • Probleme de abordare: logica alcătuirii, resursele gestionate, transferul, unitatea elementelor, evoluția, categorii de competență, afirmarea doar în situații complexe și probleme de rezolvat în contexte specifice, cu un anumit sens. • Sunt ansambluri structurate, unități coordonate, ierarhizate, cu interrelații. • Dificultăți în cunoaștere și folosire pentru performanță: contradicții interne între elementele componente, inegal formate sau activate sau combinate, nota personală imprimată, performanța depinde de sarcini și context, concepții diferite ale evaluatorilor, accentul pus pe o caracteristică sau alta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
capital cultural, se află pe poziție dominată în segmentul economic. Poate fi vorba de înalți funcționari, de directori salariați sau de profesori universitari cu origini mai mult sau mai puțin modeste. Această concepție asupra spațiului social respinge ideea de straturi ierarhizate non antagoniste, simplă constatare în sincronia unei situații date de distribuiri. Ceea ce conduce la a considera limitele dintre clase și fracțiunile de clasă drept frontiere ale cărei delimitări precise sunt și obiecte de luptă de clasă. Noțiunea de exploatare afirmă
Sociologia burgheziei by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
pot fi activate în condiții și împrejurări diferite (spiritism, de exemplu), iar aceste rezerve (info)energetice sunt prezente la diferite nivele de organizare ale diferitelor structuri senzoriale și extrasenzoriale (cod bară spațial), unde permit conturarea unor adevărate structuri a capcanelor ierarhizate, ce pot inclusiv reflecta astfel unele aspecte subiective ale mișcării progresive ale psihomului deja menționat, ale gândirii și din corespondența dintre structurile concrete, interferența structurile psihice cu cele matematice, dintre afectiv și efectiv, adică la limita dintre senzorial și extrasenzorial
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
și procesului de învățământ (Cristea, S.,1998; Cozma, T., 2005; Dumitriu Gh., Dumitriu, C., 2003) a) Educația formală (școlară) - definiție: include ansamblul acțiunilor intenționat educative, organizate și realizate sistematic în cadrul instituțiilor școlare și universitare, prin intermediul sistemului de învățământ structurat și ierarhizat în trepte școlare și pe ani de studii; - obiectivele pedagogice: - formarea și dezvoltarea personalității elevului în plan intelectual, moral, estetic, fizic, tehnologic; - dezvoltarea capacităților cognitive, aptitudinilor, creativității; - dezvoltarea atitudinilor și comportamentelor necesare integrării sociale și profesionale - relația cu celelalte forme
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Franța și în Germania, în Belgia și în Italia, programul era asemănător: el își propunea să restabilească influența Bisericii asupra societății ca în Evul Mediu, cînd domnea unanimitas christiana, cînd individul era luat în seamă într-o societate corporativă și ierarhizată. Revenirea la o societate în totalitate creștină, iată soluția în fața crizelor sociale provocate de Revoluția Franceză și de bulversările de natură economică. Se punea problema revenirii unei ordini sociale mitice, antiteza idealurilor liberale și socialiste. Din acest motiv, democrația creștină
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
totul, și mai mult decît atît. A nu se înțelege din aceasta că sunt vreun structuralist, precum Trubețkoi în fonetică, sau Mendeleev în chimie, nu, sunt holist, chiar dacă și aceștia se bazează tot pe o interdependență între elemente unite și ierarhizate. Mîine-poimîine ne putem trezi cu un tabel care să conțină principalele idei filosofice și care, suprapus realității, să o facă inteligibilă. Ar fi foarte tare, foarte științific. Sfera umanului ar deveni modelabilă, ca la jocurile cu plastilină. Ar apărea imediat
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]