569 matches
-
investigare standardizate și validate. Au fost avute în vedere entitățile deja menționate: tulburările afective, anxioase, dependența de substanțe și tulburările de conduită. Primele două au fost categorisite ca tulburări „internalizate” iar celelalte două tulburări externalizate”. Ele sunt înțelese dimensional și ierarhizate. Ideea de bază este a unui continuum iar tulburările internalizate se apropie de categoria „cotymiei” lui TYRER. Luarea în considerare a evaluării dimensionale a personalității din perspectiva normalității, a funcționării normale este importantă și în perspectivă terapeutică pentru că evaluează zonele
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
obiectuale (STRUP, 1984, GABBARD, 2000Ă psihoterapia centrată pe transfer este varianta cea mai răspândită (KERNBERG, 1989, CLARKIN și colab., 1999, KOENIGSBERG, 2000, YEOMANS și colab., 2002Ă. Metoda apelează la o relație explicită, cu tehnici foarte bine structurate și cu scopuri ierarhizate și net delimitate. Sunt fundamentale clasificarea dominantelor afective ale pacientului și definirea tuturor contradicțiilor și nepotrivirilor din limbajul și comportamentul acestuia. Ele sunt expresia procesului de difuziune, de dezorganizare și lipsă de coerență interioară. Conștientizarea lor și reprimarea fenomenelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
schem( imuabil( (i formal(, nu a putut-o construi, urmărindu-le în desfășurare. Observa(ia nedisimulata a unei organiza(îi formale (n acest context, observatorul este acceptat ca atare (n mijlocul unei organiza(îi sociale conduse dup( reguli formale (i ierarhizate. Va locui un timp (n mijlocul participan(ilor, pe fă((, deschis, (n v(zul (ntregii lumi sau aproape a întregii lumi. El poate s( ia noti(e simultan, s( circule liber (i s( consulte documente. Observa(ia institu(iilor, activit
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pe profit; săracii, șomerii etc. nu sunt consecințe momentan neprevăzute, ci rezultatul funcționării sistemului, deci sistemul e problema); nostalgicii sunt aceia care oftează după modelul societății agrare, cu organizare stabilă, "de monolit", cu convingeri religioase tari, cu clase sociale clar ierarhizate, cu identități nationale și etnice incontestabile... În ciuda pretențiilor unora care cred că dețin monopolul cunoașterii societății oamenilor și a oamenilor concreți ai societății, toate științele sociale sunt în mutație profundă. Am avut anumite certitudini, ipotezele și concluziile erau formulate cu
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
relaționare sau afiliere (Kagitcibasi, 1994, apud Spector et al., 2001a, p. 817). Colectiviștii promovează aderarea la norme, respectul față de autorități sau față de cei mai în vîrstă, consensul grupului, conformismul, interdependența și succesul de grup. Colectivismul este asociat cu rolurile stabile, ierarhizate și cu încurajarea proprietății colective. Istoria constructului începe în Antichitate, temele individualism/ colectivism apărînd în Republica lui Platon, iar cele legate de valorile individualiste, în învățăturile sofiștilor. Individualismul a fost asociat impunerii legale a proprietății private în Anglia, în jurul anului
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
competente, menținerea în funcțiune a sistemului și a echipelor de lucru interdependente. Abordare mai degrabă generală și abstractă. Abordare specifică și concretă la nivelul organizației. Metoda principală de reglementare este colegială, deciziile sunt luate prin consens. Autoritatea este centralizată și ierarhizată, întrucât există responsabilitate față de organismele finanțatoare și față de nivelul ierarhic superior. În ansamblul său, supervizarea creează posibilitatea unei reflecții critice asupra practicii asistenței sociale. Particularități ale supervizării în asistența socială A. Kadushin (1992, pp. 30-43) consideră că supervizarea a constituit
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
studiu. Normele, în totalitatea lor, alcătuiesc sistemul normativ al unei colectivități. Dreptul și morala, ca părți ale suprastructurii sociale, sunt ansambluri de norme sau sisteme normative. De fapt, sistemul dreptului este un "sistem de sisteme", normele de drept fiind ordonate ierarhizat, grupându-se structural în instituții, acestea în ramuri, iar ramurile în sistemul juridic general. Dreptul este un sistem deschis, dinamic, pentru că se întregește în fiecare moment cu legi noi, în timp ce morala este un sistem static, normele acesteia fiind valabile datorită
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ideologie politică și morală 75. Atâta timp cât ne restrângem atenția la societățile care au atins un grad relativ ridicat de civilizație, consensul cu privire la ceea ce este și ce nu este un sistem de drept va fi destul de ridicat. Dreptul este un sistem ierarhizat, normele constituționale fiind superioare celor din alte ramuri ale dreptului. Interdependența normelor de drept este dată atât de faptul că toate normele sunt subordonate normelor constituționale, cât și datorită faptului că se supun unor principii comune. Dreptul este un sistem
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
confirmat? de scară central? cu dubl? revolu?ie elicoidal? � atribuit? lui Leonardo da Vinci � este o viziune ra?ional? datorat? unui arhitect italian. �n �donjon�, un vestibul �n form? de cruce deserve?te patru apartamente, a c?ror distribu?ie ierarhizat? va fi marca arhitecturii domestice franceze, mai ales �n secolul al XVIII-lea (Jean Castex). �n sf�r?it, pe acoperi?urile �nalte de ardezie, constructorii au cl?dit un num?r excesiv de mare de ediculi la �nt�m-plare, de
Arhitectura în Europa: din Evul Mediu pînă în secolul al XX-lea by Gilbert Luigi [Corola-publishinghouse/Science/892_a_2400]
-
În primul rând materia pe care elevul sau studentul o cunoaște mai puțin bine. Sunt de amintit alte trei aspecte cu privire la problemele de structurare și organizare secvențială. În primul rând, trebuie subliniată marea importanță pe care o au În disciplinele ierarhizate, priceperile și cunoștințele pe care elevul sau studentul le-a dobândit deja, atunci când abordează studierea unei teme. Se semnalează faptul că, cu cât elevul sau studentul Înaintează În studierea unui subiect, cu atât mai mult Îi sunt necesare cunoștințele intermediare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
În primul rând materia pe care elevul sau studentul o cunoaște mai puțin bine. Sunt de amintit alte trei aspecte cu privire la problemele de structurare și organizare secvențială. În primul rând, trebuie subliniată marea importanță pe care o au În disciplinele ierarhizate, priceperile și cunoștințele pe care elevul sau studentul le-a dobândit deja, atunci când abordează studierea unei teme. Se semnalează faptul că, cu cât elevul sau studentul Înaintează În studierea unui subiect, cu atât mai mult Îi sunt necesare cunoștințele intermediare
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
cu dotarea instrumentală (baza materială) a acestora. Au efectuat studiul individual în aceste săli; au avut prilejul să cerceteze colecțiile de partituri, volume muzicologice și de istoria muzicii. Astfel au cunoscut partiturile ediției URTEXT, ediție după care sunt evaluate și ierarhizați interpreții în Europa, la cursurile de măiestrie și la concursurile internaționale de interpretare instrumentală în cadrul tuturor manifestărilor muzicale europene, în general. În acet context au făcut o expertiză și o comparație între partiturile aparținând Editurii URTEXT, din Viena, cu partiturile
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
această profunzime nu mai este, ca în Renaștere, omogenă cu suprafața, deci nu mai putem trece de la o mică la o mare asemănare, ci trebuie să găsim, pornind de la semnele vizibile, o arhitectură internă și invizibilă, o organizare complexă și ierarhizată. Ruptura cu epistema Epocii clasice constă în aceea că reprezentarea nu se mai poate citi fără referință la condițiile care îi sunt exterioare: continuității tabelului clasic i se substituie pretutindeni profunzimea organizărilor. Studiul funcțiunilor (biologice) se substituie celui al caracterelor
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se considera că Banca Națională a României posedă un număr corespunzător de personal calificat și avea capacitate de gestionare. Resursele umane ale CSA trebuiau să fie întărite, în continuare, prin furnizarea de cursuri de formare profesională. Structura internă a CNVM era considerată destul de ierarhizată și rigidă, ceea ce provoca întârzieri în procesul decizional. În plus, personalul era insuficient, iar pregătirea trebuia sporită. O atenție deosebită trebuia acordată consolidării personalului implicat în activitatea cotidiană de supraveghere și implementare. Referitor la protecția datelor personale, s-a subliniat
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
și gândirea ar putea beneficia de structuri de cunoaștere, respectiv de „cadre“ și de „sisteme de cadre“. 4. Într-un asemenea inventar s-ar mai putea include analiza dialogului, prelucrarea de informații incomplete În bazele de date, organizarea de cunoștințe ierarhizate supuse la excepții și multe, foarte multe altele. A Încerca să-l aduci la zi Înseamnă, mai curând, să dai seamă de ceea ce nu pot face computerele! O astfel de Întrebare este formulată de Hubert L. Dreyfus, În 1972, iar
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
1 fixa într-o sinopsă. Realismul îndeosebi 1-a individualizat, atribuindu-i o stare civilă și o psihologie complexă, astfel că liniile modelului transpar uneori cu dificultate printre rândurile palimpsestului. Invers, cu cât o societate este mai așezată, mai clar ierarhizată, cu atât mai rapid se limpezesc conturele modelului uman cu funcție coagulantă. în ce ne privește, pattern-urile de mai sus interesează ca prototipuri regăsibile în toate literaturile sud-est europene, în cea română inclusiv, și cărora examenul critic și comparativ
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
într-un fel, motivul pentru care, problema comunității a fost privită în aceste două sensuri. Pentru grecii antici omul nu era considerat și admirat pentru umanitatea sa, ci pentru faptul că umanitatea este văzută ca un element particular al naturii ierarhizate (Ferry,L.,199938-60). Aristotel nu face excepție de la această regulă general acceptată în epocă. Și pentru el societatea este un produs natural, datorită calităților formale ale oamenilor ca elemente ale naturii. În aceste condiții, conceptul de comunitate este preluat
by Ţăranu Adela-Mihaela [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
puternic interiorizate și larg împărtășite între membri, al cărei scop fundamental este mai degrabă acela de a schimba „lumea” decât a se schimba pe ea însăși (Vlăsceanu, 2003, p. 192). 8. Organizarea și conducerea Structurile organizatorice variază de la cele înalt ierarhizate, cum este cazul Bisericii romano-catolice, cu douăsprezece clase ale clerului, până la structuri simple, modelul baptist (vezi și Jackson, 1999). Bisericile cu nivel de organizare ridicat dețin trei trepte: de episcop, preot, diacon. Cu timpul, datorită lărgirii câmpului administrativ-bisericesc au apărut
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
spitale, organizații caritabile și instituții de asistență socială. Spre exemplu, la cutremurul din Egipt din 1992, aceste organizații se aflau pe străzi, în “linia întâi”, împărțind ajutoare și alimente, în timp ce măsurile din partea guvernului au apărut cu mare întârziere. În societățile ierarhizate și polarizate, cum sunt cele arabe, asemenea inițiative vin în întâmpinarea unor reale nevoi de sprijin material și de compansiune umană, cultivând o adversitate implicită sau chiar deschisă la adresa guvernelor secularizate. Organizațiile islamist-militante au creat astfel în timp o stare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
aliați ai puternicului hegemon de peste ocean, alianță care reprezintă pilonul și garantul stabilității lor statale. 3.3.2. Noțiunea de potențial geopolitic în definirea centralității: state-putere, state pivot și state periferice Spațiul politico-geografic este organizat sub forma unui sistem teritorial ierarhizat, în care fiecare stat reprezintă o componentă cu loc și valențe bine definit în structura sistemică. Acest aspect a fost bine evidențiat în literatura de specialitate anglo-saxonă prin intermediul teoriei statelor pivotale, cristalizată încă din primele decenii ale secolului al XX
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
spațiu newtonian - și anume, În spațiul absolut și vid. De aici această idee abstractă a tuturor subiectelor, transcendentă situației [...]. În limba japoneză, dimpotrivă, această identitate nu poate exista, Întrucât spațiul, ca să spunem așa, nu este altceva decât rețeaua socială subtil ierarhizată a tuturor persoanelor. Hisayasu Nakagawa Un spațiu Împărtășit În mișcare Conceptul de ba, introdus În jargonul gestionării cunoașterii de către Ikujiro Nonaka și Noboru Konno, joacă un rol fundamental În calea japoneză a creării de cunoștințe. Deși tinde să se generalizeze
[Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
Iar în cuib de turturele / Dorm alăturea cu ele“, „Căci viața mea o țin / Cu miros de flori de crin; Nu beau apă, ci scântei / Și miros de flori de tei.“ Iar ce poate Ariel trebuie indus din textul piesei, ierarhizat și înțeles ca un întreg. Activitățile lui Ariel, în funcție de cui îi sunt adresate, cad în două mari clase. El este el însuși numai pentru Prospero și pentru spiritele insulei. În relația lui cu ceilalți, el se comportă aproape exclusiv ca
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
de natură culturală 5.1. Judecățile de valorizare sunt acele procese culturale prin care diferitele „realități” sunt evaluate axiologic (li se acordă o valoare pozitivă sau negativă), selectate (cele evaluate pozitiv sunt acceptate, reținute, cele apreciate negativ sunt excluse) și ierarhizate (sunt ordonate ierarhic după un sistem de preferințe). 5.2. Judecățile de valorificare sunt acele procese prin care elaborăm modele de aplicare a deciziilor rezultate din valorizările noastre. 5.3. Enculturația, „procesul de internalizare de către individul uman a normelor și
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
putere (În societate, În organizații) și ea are rolul de a explica o anumită viziune managerială În structurarea organizației. Tipul de comunicare În organizații exprimă valorile și normele culturii organizației, care stau la baza funcționării sale. Dacă alegem o comunicare ierarhizată, bazată pe inegalitatea dintre „sursă” (care are roluri de dirijare a mesajelor pentru că puterea Îi permite să le producă), atunci vom avea un tip de organizație. Dacă vom prefera o comunicare democrată, În care toți să aibă dreptul și posibilitatea
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
proprietarul) să acționeze În spiritul respectului față de munca salariată. Economia de piață a presupus totdeauna o morală a muncii care, atunci când este Încălcată, generează dificultăți și mari conflicte sociale. Realitatea socială a economiei de piață capătă, astfel, forma unei relații ierarhizate: a) primul nivel: producător-consumator; b) al doilea nivel, În interiorul producătorului: manager (proprietar)-salariați. Epoca modernă a instituit, experimentează și perfecționează un al treilea nivel deosebit de important: relația dintre economia de piață și instituțiile societății civile și ale statului. Într-adevăr
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]