292 matches
-
ce contribuie la existența vieții Apa și aerul sunt factori naturali principali, din mediul înconjurător, absolut necesari viețuitoarelor de pe planeta noastră: plante, animale și om. Plantele se veștejesc și mor fără apă suficientă, așa cum se întâmplă în timpul secetelor mari. Animalele ierbivore nu au, în acest caz, hrană, nu-și pot îngriji puii, nu cresc, murind și ele. Animalele carnivore fără hrană și fără apă dispar la rândul lor. Omul care își ia hrana din natură suferă și el din cauza lipsei de
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
tractului digestiv, în vederea expulzării resturilor neutilizate. II.4.3.1. Masticația realizează prelucrarea mecanică a alimentelor ingerate în cavitatea bucală prin mișcările mandibulei, buzelor, limbii și obrajilor. La om, mișcările masticatorii sunt complexe, prezentând elemente preluate de la rozătoare, carnivore și ierbivore. Mai exact, masticația rezultă din combinarea mișcărilor de coborâre și ridicare a mandibulei cu mișcări de rotație, retropulsie și chiar lateralitate. Acestea din urmă, deși nu apar vizibile, sunt esențiale pentru eficacitatea molarilor, al căror rol în masticație este fundamental
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se descurce ulterior, în viață. Au organizat o „școală” a pădurii în care, de comun acord, au adoptat un program unic de învățare a alergatului, înotului și cățăratului în copaci, ca fiind abilități indispensabile (toate trei) oricărui animal, fie el ierbivor sau prădător, pentru supraviețuire (deci obligatorii pentru „absolvire”). Evident că puiul de rață s-a dovedit excelent la înot, depășindu-și chiar instructorii, dar era slab la alergat, unde a trebuit să insiste mult, în dauna chiar a înotului, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
propun, printre altele, următoarele principii de Înțelegere și studiere a lumii: Principiul unității și diversității calitative a lumii; Principiul evoluției lumii ca o „creație deschisă”; Principiul dependenței nivelelor superioare ale existenței de cele inferioare (plantele depind de mediul natural, animalele ierbivore depind de plante și mediul natural, animalele carnivore mici depind de cele ierbivore, animalele carnivore mari depind de cele ierbivore și carnivore mici și de mediul natural, omul (societatea) depinde de toate celelalte nivele (anterioare dezvoltării); Principiul complementarității proceselor În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
și diversității calitative a lumii; Principiul evoluției lumii ca o „creație deschisă”; Principiul dependenței nivelelor superioare ale existenței de cele inferioare (plantele depind de mediul natural, animalele ierbivore depind de plante și mediul natural, animalele carnivore mici depind de cele ierbivore, animalele carnivore mari depind de cele ierbivore și carnivore mici și de mediul natural, omul (societatea) depinde de toate celelalte nivele (anterioare dezvoltării); Principiul complementarității proceselor În evoluția deschisă; Principiul interdependențelor specifice; Principiul internalității raporturilor om-societate-natură: Pornind de la aceste considerente
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
lumii ca o „creație deschisă”; Principiul dependenței nivelelor superioare ale existenței de cele inferioare (plantele depind de mediul natural, animalele ierbivore depind de plante și mediul natural, animalele carnivore mici depind de cele ierbivore, animalele carnivore mari depind de cele ierbivore și carnivore mici și de mediul natural, omul (societatea) depinde de toate celelalte nivele (anterioare dezvoltării); Principiul complementarității proceselor În evoluția deschisă; Principiul interdependențelor specifice; Principiul internalității raporturilor om-societate-natură: Pornind de la aceste considerente, putem formula un alt set de principii
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
soarele începe să ardă și, în iunie, sub arșiță, câmpurile încep să se închidă la culoare, devenind roșcate, cenușii. Plantele care rezistă sunt scorțoase, înzestrate cu ghimpi și tot felul de mijloace de rezistență la secetă, dar și împotriva animalelor ierbivore. Valurile aurii ale cerealelor și câmpurile întinse de floarea-soarelui și de legume au luat locul ierburilor de altă dată. Unele au rezistat totuși și astăzi prin tufișuri unde lama plugului n-a pătruns, pe margini de drumuri, pe locuri virane
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
poezia lirică a arătat că unele dintre observațiile mele legate de literatura în proză par să fie valide dincolo de spațiul genului epic121. 3. O nouă abordare a definiției situațiilor narative tipice Bitzer, spuse Thomas Gradgrind, cum definești dumneata calul ? Patruped. Ierbivor. Patruzeci de dinți, și anume: douăzeci și patru de molari, patru canini și doisprezece incisivi. Primăvara își schimbă părul, în ținuturile mlăștinoase își schimbă și copitele. Are copite tari, ce trebuie potcovite cu fier. Vîrsta se cunoaște după anumite semne din gură
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
una pastorală în care gazda primară sunt câinii, iar gazdele intermediare oile, caprele, respectiv cămilele în Orientul Mijlociu [11, 12]. b. În stare larvară, agentul etiologic trăiește și se dezvoltă sub forma chistului hidatic în organele unor gazde intermediare (mai frecvent ierbivorele, mai rar maimuța și accidental omul). Hidatida (stadiul de dezvoltare chistică) are o formă sferică, conținut lichidian și un perete format din două straturi: membrana externă, cuticulară, laminată, elastică, albicioasă și membrana proligeră sau germinativă, care este granuloasă, mai subțire
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
ciclu echinocococic și micul ciclu echinocococic [13, 23]. Marele ciclu constă în următoarele etape: ultima proglotă a viermelui ce parazitează intestinul câinelui se rupe de scolex și eliberează ouăle, ce sunt eliminate în mediul exterior prin fecalele animalului;gazda intermediară (ierbivor, accidental om) ingeră ouăle; sucurile digestive eliberează embrionul hexacant din ou, lizând capsula chitinoasă. Acesta depășește bariera intestinală (duoden și jejun), pătrunde în venulele mezenterice, de aici în vena portă și se fixează în ficat (50-60%, mai rar în plămân
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
vegetal, variațiile genetice etc. Ele consumă energie și o transformă în alte forme de energie, iar excesul poate fi consumat fără a diminua productivitatea în viitor a acestora. De exemplu, vegetația consumă energie solară, apoi este consumată ca hrană de ierbivore, fără ca prin aceasta, în anumite condiții, capacitatea de a produce în viitor să fie diminuată. Firește că în cazul resurselor epuizabile, așa cum este cazul combustibililor fosili, orice unitate consumată echivalează cu o diminuare cu o unitate a capacității acelei resurse
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de material genetic pentru obținerea plantelor de cultură. b) Comunitățile vii animale. Aceste comunități își bazează existența, în parte, pe hrana asigurată de proteinele vegetale sintetizate de către plante. Animalele carnivore găsesc astfel deja sintetizate în substanța alimentară provenită din organismele ierbivorelor, proteine animale. Din aceeași lume vie vegetală provin și hidrații de carbon ca și o serie de grăsimi necesare întreținerii unui metabolism din ce în ce mai complicat. Grupate în asociații care au aceeași determinare climatică, oferă omului o gamă și mai variată de
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
de schimbărie climatice și de caracteristicile apelor. Spre exemplu, climatul mai cald și mai umed din Mezozoic a stimulat dezvoltarea unei vegetații bogate, pe seama căreia a evoluat o faună cu forme de mari dimensiuni care s-a diferențiat ulterior, animalele ierbivore constituind hrana primelor carnivore. Conform celor mai recente interpretări științifice, caracterul brutal al unor schimbări climatice a determinat uneori efecte la fel de brutale asupra bazei vegetale de nutriție antrenând dispariția unor grupuri mari de animale. Au rezistat acestor transformări doar acele
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
dens locuite și puternic transformate, în special prin agricultură. c) Savanele sub-ecuatoriale, caracteristice în Africa și America de Sud, evoluează sub efectul unei periodicități climatice sezoniere. Caracteristica de bază o constituie vegetația ierboasă de talie mare și abundența faunei, dominate de mamifere ierbivore și carnivore. Condițiile pedoclimatice au fost deosebit de favorabile agriculturii, care a implicat modificări antropice timpurii. Acestea au constat în defrișări, practicarea sezonieră a agriculturii, cu tehnici adesea destructive, reducerea fertilității naturale a solului și aridizare. În consecință, asociații vegetale sărăcăcioase
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
regimului termic și pluviometric, pe fondul creșterii progresive a aridității către interiorul masei continentale. Pe suprafețe întinse din centrul continentelor eurasiatic și nord-american se dezvoltă discontinuu o vegetație stepică. Pe baza acesteia trăiește o faună variată, din care se remarcă ierbivorele de talie mare. Fertilitatea naturală deosebită a solurilor (predominant cernoziomuri), a permis o valorificare agricolă intensă, începută prin pășunat și continuată prin culturi cerealiere de maximă importanță pentru economia mondială. Utilizarea uneori nerațională a afectat puternic anumite sectoare, ajungându-se
Geografia mediului by Irina Ungureanu, Valerian Dragu, Ionel Muntele, Constantin Gheorghiţă [Corola-publishinghouse/Science/880_a_2388]
-
munților. Carpații și-au ridicat semeț crestele chiar în mijlocul apelor oceanului primordial (Tethys). A zămislit încontinuu pământ peste care s-a așternut un covor de vegetație luxuriantă din care s-au înfruptat dinozaurii. Printre ferigi și palmieri stăteau ascunse reptile ierbivore adulmecate de carnivore rapace. Teropozii căutau ornitopozi și hadrozauri, pitiți prin desișuri. Plutind prin aer, pterozaurii priveau la grozăvia petrecută la sol. Înălțându-se, Carpații au determinat, treptat, restrângerea, în regiune, a oceanului primordial, ajuns în timp la dimensiunile unei
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
desigur, jucătorii nu-l puteau auzi. Și astfel, am avut inspirația unei noi teorii, numai bună de testat! Consumul de carne merită studiat! În natură carnivorele sunt mai agresive, ele trebuie să atace și să ucidă ca să-și obțină hrana. Ierbivorele sunt mult mai pasive, ele doar mestecă frunze - care se spune că sunt mult mai ușor de digerat, de altfel - și nu sunt echipate biologic pentru luptă. Cu siguranță, constituția vacii este mult diferită de cea a leului. Ba mai
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
beneficii minime. Anumite țări au tendința de-a câștiga războaie, iar altele le pierd adesea. Poate că noua mea teorie o să aducă o contribuție importantă la explicațiile științelor sociale - în condiții normale partea carnivoră ar trebui să triumfe asupra părții ierbivore. Odată ce am avut o teorie nouă, a venit timpul să-i croiesc un proiect de cercetare științifică. Atunci au început tot felul de alegeri complicate. Mai întâi, care este subiectul cercetării? Am ales războiul. Acesta constituie una dintre cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
nu știa că doar pe „oaia care nu-și poate păzi lâna o mănâncă lupul“... Mai mult, el este un element de echilibru În ecosistem, chiar dacă și Împotriva noastră care favorizăm, prin păstorit, unele animale - oaia, de exemplu - În defavoarea altora. Ierbivorele nu pot fi element de echilibru; pot, cel mult, să distrugă Întreaga vegetație, precum capra În Grecia; În antiteză, carnivorul controlează animalele, ierbivore și carnivore deopotrivă, salvând și vegetația. Lupul În special, căci practică eutanasia chiar Împotriva lui Însuși, aplicând
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
În ecosistem, chiar dacă și Împotriva noastră care favorizăm, prin păstorit, unele animale - oaia, de exemplu - În defavoarea altora. Ierbivorele nu pot fi element de echilibru; pot, cel mult, să distrugă Întreaga vegetație, precum capra În Grecia; În antiteză, carnivorul controlează animalele, ierbivore și carnivore deopotrivă, salvând și vegetația. Lupul În special, căci practică eutanasia chiar Împotriva lui Însuși, aplicând și semenilor proverbul cu oaia. Și atunci, războaiele lupului dacic cu lupoaica romană Îmi apar, În alt plan, o dispută de familie nedecisă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
au viețuit, ei au călcat dur pe mediu, slăbindu-și astfel poziția și pregătind hegemonia vegetală. Nu doar atât, cât dezvoltarea a ceva nou, flora astăzi majoritară, la biochimismul căreia nu erau adaptați... Dar nici n’o puteau ocoli - dinozaurii ierbivori desigur, aceia care-i țineau În spate și pe aceia carnivori - obligați fiind, de dimensiunile și pofta de mâncare pe potrivă la a paște de-a valma. Și au pierdut, la concurență cu mamiferele, mai recente, implicit adaptate, mai mici
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
și un greier leneș etc. Bașca chiar Biblia cu ale sale animale curate și necurate. Un prădător ucide cu ferocitate? Nicidecum, căci Natura, decretând că și el trebuie să trăiască pentru că are un rost, acela de a Împiedica proliferarea „pașnicelor“ ierbivore, ba chiar grija pentru sănătatea acelora, luându-și drept tribut pe acelea bicisnice, a condamnat și interzis suferința, prin varii obiceiuri ale vânătorului, aparent feroce, cum ar fi „jocul“ pisicii cu șoarecele: Realitatea e că astfel, sperând În salvare, șoarecele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
trei metri de cangur Îl Încălzesc și alăptează În marsupiu, de fapt o nouă etapă În adaptarea aceluia de la viața intrauterină la cea independentă. Iată cine folosește premonitoriile oase ale ornitorincului... În acest progres, marsupialele devin din pașnice - de frică - ierbivore ori insectivore precum ornitorincul ori echidna, chiar carnivore precum lupul și dihorul, desigur marsupiali. Dar nu uită de insecte, precum cârtița, desigur marsupială. Și mai găsim un bursuc și chiar o veveriță, tot În izolata Australie. Diversitatea ce urma a
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ar Încălca etica zic eu, un purtător al aceluiași păcat uman, adică un egoist, pe post de scuză... Ca orice plantă, urzica este un producător primar. Implicit, e datoare cu plata unui tribut către restul biocenozei: să servească drept hrană ierbivorelor. Pentru că riscă să fie astfel exterminată, cu perișorii pișcători cu tot, se deșteaptă: Se lasă mâncată până la Înflorire, nu și mai apoi, când are de crescut „copii“. Și vedem tufele de urzici, cât gardul, ocolite de toți, iar iarba din
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
astfel la fel de bogat ca al meu. Și așa, smântânitul oalelor de chișleag a devenit proverbial pentru noi, pisicile... De alcool nu mă ating căci, ca animal carnivor, n’am fost Înzestrat de mama Natură cu alcool dehidrogenază, enzima care protejează ierbivorele și omnivorele față de o beție involuntară provocată de „concurență“, drojdiile și nu numai ele, care trăiesc pe fructe, fermentându-le. Voi Însă, ați găsit cu cale să le „educați“ ca să vă facă, de pildă, bere. Nu-i rea deloc, zic
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]