600 matches
-
bătrânii, și a rămas imobilizat la pat. De atunci vorbim tot mai rar... și ne înțelegem tot mai greu... până nu ne vom mai putea auzi. Săptămâna anterioară a trecut pe la el fiica de la Sibiu și i-a luat „pentru iernat”, unde se bucură de atenția filială. Acolo le-am scris și le-am trimis și noua mea carte, adică volumul II al „Călătoriei mele”. Revin la tine și familia ta și la relațiile noastre cotidiene. Mult tare m-am bucurat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
iernii s-a hotărât mutarea lor pe timp de iarnă la Sibiu. În această nouă situație am trimis volumul Ii și scrisoarea din 3 oct. 2009 la noua adresă. De Crăciun, știindu-i pe părinți că sunt deja sosiți - pentru iernat, fiica și ginerele din București se deplasează la Sibiu pentru a se afla împreună. Cu această ocazie, dl. ing. Stanciu - cu învoirea adresanților, citește și recitește scrisoarea mea trimisă în împrejurarea relatată mai sus. După propria mărturie, ing. Stanciu a
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
se lungesc. Mai nou, cuibul familiei e acoperit noaptea de chiciură; o pojghiță de gheață se formează peste mlaștini. Toamna, tânăra pasăre e gata să-l înlocuiască pe puiul alungat de anul trecut, în lunga călătorie înapoi spre ținuturile de iernat. Dar mai întâi, păsările năpârlesc, revenind la cenușiul lor natural. Ceva se întâmplă în creierele lor la sfârșit de vară, iar această familie izolată cu trei membri se reintegrează într-un grup mai mare. Se leapădă de nevoia de singurătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
simțitor o dată ce am părăsit Kuangul. La treizeci de mile nord, făcându-mi ochii roată, vedeam cel mult câțiva păstori și o formație de MIG-uri pe cer. Se găseau mănăstiri destule în acele locuri și m-aș fi mulțumit să iernez la Xuhe, de pildă, ignorând cu ușurință vibrația aerului și sunetul exploziilor de manevră ale bazei de MIG-uri. Oamenii - destul de rari. Dar prea multe animale! Mult prea multe. La Xuhe aveau iepuri. Pădurea se unduia în vânt și scuipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
odată cu descoperirea cine știe cărui nou adevăr. Cât despre mierlele din Fang Do, frații li se închinau în mod special. M-am lipsit de prostrări în fața unor ciocuri portocalii; am urcat la o nouă mănăstire, căreia nu-i cunoșteam numele. Aici am iernat. Pe urmă n-am mai vrut să plec, deși caprele negre și vulturii începuseră să mă sâcâie. L-am întâlnit pe maestrul Sakha și am vibrat din aură. Aveam și eu slăbiciunile mele. Mi-a vorbit despre Samsara stârnind în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
12...52 Fiuu! <maya>: 1252 de oameni singuri <victor50>: cu visuri <maya>: da. Care vor fi singuri de revelion <victor50>: nu neapărat. O mulțime de pustime. au deja aranjat. ai tăi vin acasă? <maya>: au venit. Au pus albinele la iernat, se mai duc la primăvară <victor50>: deci, nu vei fi singura <maya>: bada. Ei se duc în vecini. Nu mă întreba, nu mă duc cu ei! <victor50>: nici nu te întrebăm... <maya>: cum de intri în timpul saptaminii? <victor50>: sunt în
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
misterul migrației păsărilor? Componentele înnăscute și dobândite ale instinctelor Migrarea păsărilor (Dorst, 1956) ne oferă un excelent exemplu pentru complexitatea a ceea ce foarte superficial numim instinct (în acest caz, al instinctului migrației). În primul rând, nu toate păsările migrează; unele iernează în același loc (mierlele, pițigoii), iar altele cunosc pur și simplu o dispersie, păsările din nordul Europei răspândindu-se spre sud-vest, pe un larg front geografic. În ceea ce privește migrația, aceasta nu este dictată de un simplu determinism. Păsările septentrionale (Scandinavia) migrează
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
acest comportament complex este înnăscut, ipoteza cea mai credibilă (Dorst, 1966) susținând că migrația actuală presupune complicarea unui traseu mai vechi, învățat din generație în generație, pe vremea glaciațiunilor. Păsările au coborât din ce în ce mai mult, forțate de răcirea zonelor în care iernau, în funcție de glaciațiunile din cuaternar (care au început acum un milion de ani). Pentru mai multe detalii Dorst, J., Les Migrations d’oiseaux, Payot, Paris, 1956. Emlen, S.T., „L’énigme des oiseaux migrateurs”, Psychologie, nr. 34, 1972. 74. Ce declanșează motivațiile
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
sau pe pielița acestuia), când și de unde veneau ei erau tot atâtea întrebări la care el nu a putut da răspuns. Mai târziu, Muller Thurgau arată că în aer nu sunt levuri și că solul este locul în care acestea iernează și în care se găsesc levuri de vin până la o adâncime de 30-40 cm. Agenții purtători ai levurilor sunt stropii de ploaie căzuți pe sol, care împroșcă fragmente (porțiuni) mici de pământ pe ciorchinii de la baza butucilor și apoi insectele
IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN () [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
-
și la portul de la Kleck. Aceasta însă numai în cazul când rușii ar ocupa Bulgaria. Se zice că, în urma unei scrisori autografe a împăratului cătră regele Italiei, acesta ar fi conces ca la caz de trebuință flota rusască să poată ierna sau în portul de la Palermo sau în cel de la Tarent. [22 octombrie 1876] PRELECȚIUNI PUBLICE ["DUMINICĂ ÎN 24... "] Duminică în 24 c. d. A. D. Xenopol va ținea a treia prelegere publică. În prelecțiunea a doua, în care a vorbit despre
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Zmeura, murele și măceșul - Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Vița de vie. - Partea a III-a. Culesul, conservarea și întrebuințarea poamelor. Capitul XII. Culesul și conservarea poamelor. A) Culesul: Uneltele necesare la cules - Când să se culeagă? - Cum să se culeagă? B) Conservarea: Localul de iernat - Mobilele localului de iernat - Pachetarea poamelor menite pentru transport. Capitul XIII. Întrebuințarea poamelor. A) Uscarea poamelor. B) Prepararea lictarului; C) Prepararea vinului de poame; Pisătoarele și pisarea - Teascurile și tescuirea - Pivnița - Buțile - Tractarea vinului în pivniță; D) Prepararea rachiului, oleiului și oțetului de poame
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sau de papură. Iarna, stupii se adăposteau în locuri protejate de frig sub pătule înălțate pe stâlpi sau pe vatra stupinei. Cei care aveau mai mulți stupi, înălțau construcții speciale în vederea iernării stupilor. În funcție de starea vremii, scoaterea stupilor de la iernat și transportarea lor în prisăci se efectua în mod obișnuit, la sfârșitul lunii martie. Prisăcile se amenajau pe moșia satului, în mijlocul livezilor, al fânețelor sau la marginea pădurilor și poienilor. Înainte de a fi scoși din gospodărie, stupii erau curățați
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
primitive. Așa cum sunt de fapt. Iată cum explica Petru Lucinschi, într-un interviu pe postul de televiziune NIT, rezultatul tratativelor cu separatistul Igor Smirnov, și mai ales comportamentul laș al oficialilor de la Chișinău: „Domnilor, ce să facem, trebuie cumva să iernăm. Cred că direcția aleasă de noi la tratative este dreaptă...”. Chiar așa, mai trecem cumva și peste iarna asta, nu-l deranjăm pe Smirnov (adică nu supărăm Moscova), că ne taie curentul și ne închide gazele, iar din vara viitoare
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
noi la tratative este dreaptă...”. Chiar așa, mai trecem cumva și peste iarna asta, nu-l deranjăm pe Smirnov (adică nu supărăm Moscova), că ne taie curentul și ne închide gazele, iar din vara viitoare ne vom gândi cum să iernăm și la anu’. Acest „să iernăm cumva” relevă și rezumă cum nu se poate mai exact politica de stat a Republicii Moldova. O politică sezonieră, practicată de niște angajați cu un trecut tulbure, pe care stăpânul îi sperie (șantajează) din când
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
așa, mai trecem cumva și peste iarna asta, nu-l deranjăm pe Smirnov (adică nu supărăm Moscova), că ne taie curentul și ne închide gazele, iar din vara viitoare ne vom gândi cum să iernăm și la anu’. Acest „să iernăm cumva” relevă și rezumă cum nu se poate mai exact politica de stat a Republicii Moldova. O politică sezonieră, practicată de niște angajați cu un trecut tulbure, pe care stăpânul îi sperie (șantajează) din când în când, fluturându-le în față
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
în proză este publicată în seria Bibliotheque de La Pléiade 1983 80 Călătorește cu Jerry în Tailanda, Grecia, Kenya; publică Acel mare sculptor, Timpul; traduce piesa lui James Baldwin, Colțul Amen; primește Premiul Erasmus; accident de circulație în Kenya 1984 81 Iernează în Kenya cu Jerry, pentru a se restabili după accident; apare culegerea Bleus and Gospels; se publică Alexis în engleză, în traducerea lui Walter Kaiser; călătorește cu Jerry care face un film despre Mount Desert; călătorii întrerupte de boala lui
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
aerul rece îi sufla drept în față, tot în rafale scurte și furioase. Nu mai era nici urmă de ploaie. Numai fulgii mici de zăpadă, chinuiți de vântul nemilos, erau purtați aiurea și nu reușeau să se aștearnă comod pentru iernat; unii îi pătrundeau chiar sub haină. Era și normal. Mâine va fi Sfântul Nicolae. Începând din noapte aceasta se apropie cu pași repezi anotimpul alb. Oare de ce lumea se sperie de el? Unul mai frumos și mai sănătos, nici că
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
sunt peste două săptămâni până atunci... Până atunci, vise plăcute! * * * Vise... Ce vise la început de decembrie, într-un oraș acoperit de nea, în care cad întruna roiuri de fulgi din ce în ce mai mari, cu scopul fățiș de a ne pregăti pentru iernat, acoperind orizontul cu o plapumă imaculată, gingașă și firavă ca o rochiță de mireasă? In noaptea aceasta se spune că va sosi, încărcat cu daruri, Moș Neculai, îmbrăcat într-o mantie strălucitoare, pe un cal alb ca spuma mării, gonit
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vântului și a umezelii, frunzele muribunde se desprindeau din când în când, ca apoi, cu părere de rău, să mai planeze câteva secunde pentru a-și lua adio de la măreția lor, căutându-și fiecare locul unde să se aștearnă pentru iernat. Deși vântul în mișcarea-i lentă, abia perceptibilă, reușea cu greu să desprindă din loc frunzele fragile ale mestecenilor din față, Bidaru simțea prin toți porii organismului său, de "tânăr" nonagenar, apropierea ploii. Nu avea nevoie de măsurători speciale, deoarece
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și Feredeul", dar lăsa de dorit inventarul "de garderobă" (inventar moale) pentru care, spun inspectorii, "suntem de avis ca: Onorabila Epitropie Generală să trimită de urgență: mantale, căciuli (sic), bușmachii, a căror lipsă se simțește mai cu seamă fiind aproape de iernă". În afara medicilor care deserveau în continuare atât ospiciul, cât și spitalul din Tg. Neamț, în afara administratorului (intendent) și, probabil, a farmacistului Balomir, deja menționat, erau încadrați un număr de 14 "servitori". Existau la capacitatea ospiciului, care atunci cuprindea numai 59
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
permanenței noastre aici) exercită un miraj continuu invitând în transcendent, propunând analogii: "Ziceam că suntem pe un munte, / Ziceam că suntem împreună / Pe-un munte, sus de tot, de unde / Se văd ruinele în lună..." Tot felul de semne mnemonice (în Iernând în munți) trimit din concret în transrealitate; privirea unifică pământ și cer: Zăpezi iernând în munți. Compacte turme, În sine-nghesuite, ca în stâni, Fără păstori cu bâte. Fără câini. Ci lupi amușinându-le pe urme. Iar pe deasupra, transhumând prin spații
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
suntem pe un munte, / Ziceam că suntem împreună / Pe-un munte, sus de tot, de unde / Se văd ruinele în lună..." Tot felul de semne mnemonice (în Iernând în munți) trimit din concret în transrealitate; privirea unifică pământ și cer: Zăpezi iernând în munți. Compacte turme, În sine-nghesuite, ca în stâni, Fără păstori cu bâte. Fără câini. Ci lupi amușinându-le pe urme. Iar pe deasupra, transhumând prin spații Împrăștiate, cu berbeci greoi Ce par să tragă timpul înapoi Cirezi cu mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
resentimentul față de orașul care decupează cerul în balcoane, sau dacă descrie pur și simplu o ceașcă de porțelan: "Sorbită zare gri, de buchara,/ deodată cântului cu lut și soare/ la margini de pustiuri și visare/ prin care albele cămile vor ierna". I. Zăinescu "Zeii neatenți, E. S. P. L. A., 1967; "Recviem într-un cimitir de mașini", E. S. P. L. A., 1969; "Zale albe", Editura Eminescu, 1971; "Tineri", E. P. L., 1971; "Grădinile ascunse", Editura Albatros, 1974. "Zeii neatenți" (1967) este un volum
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
vine și la care de fapt poeta ne tot anunță că a renunțat: "Dar n-am fost decât un cal închis în grajd,/ Unde am sfărâmat paiele mele încete,/ Unde mi-am golit urechile/ De sunete văratice și pofte firești,/ Iernând în contemplarea oboselii/ tot mai rotunde din capul meu...". " Dar n-am fost decât an cal adormit/ cu pielea sfârâind de aripi și de spume/ acoperit de mânjii mărunți din vis." Visează o lume în care să evadeze, pentru că aici
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]