227 matches
-
se fac anumite observații care se trec în fisele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția bruta la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei variantei producția relativa și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice ca rezistența la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistența la temperaturi scăzute, rezistența la cădere, frângere, seceta, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263923_a_265252]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255748_a_257077]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255747_a_257076]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255750_a_257079]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255746_a_257075]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255753_a_257082]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255749_a_257078]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255752_a_257081]
-
se fac anumite observații care se trec în fișele întocmite în acest scop după cum urmează: ... a) producția brută la unitatea de suprafață, umiditatea boabelor, iar după efectuarea analizei varianței producția relativă și semnificația diferențelor; ... b) însușiri fiziologice că rezistență la iernare, capacitatea de regenerare în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, rezistentă la cădere, frângere, secetă, arșiță, scuturare, la boli și dăunători și perioada de vegetație. ... (2) În scopul caracterizării cât mai complete a soiurilor aflate în examinare, în laboratoarele ISTIS sau
ORDIN nr. 1.348 din 23 decembrie 2005(*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi inregistrarea soiurilor de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255751_a_257080]
-
I din ORDINUL nr. 583 din 2 iulie 2013 publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 405 din 5 iulie 2013. b) panou de identificare a stupinelor - mijloc oficial de identificare a stupinelor pe perioada deplasării în pastoral și/sau perioada de iernare, după caz, pe care se înscriu următoarele date: numele apicultorului, adresa vetrei permanente, numărul de stupi și numărul de înregistrare/autorizare sanitară veterinară acordat de Direcția județeană sanitară veterinară și pentru siguranța alimentară; ... c) plăcuță de identificare a stupilor - mijloc
ORDIN nr. 119 din 25 mai 2011(*actualizat*) pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253329_a_254658]
-
prin semne distincte. ... (2) Zonele de protecție piscicolă pot fi: ... a) de protecție a reproducerii, reprezentând locurile predilecte pentru depunerea icrelor și dezvoltarea puietului; ... b) de protecție a diversității speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic; ... c) de protecție pentru iernarea peștelui. ... (3) În zonele de protecție piscicolă, pentru o anumită perioadă pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de pești și al altor viețuitoare acvatice; ... b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența populațiilor piscicole
REGULAMENT din 20 ianuarie 2011 (*actualizat*) de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253716_a_255045]
-
prin semne distincte. ... (2) Zonele de protecție piscicolă pot fi: ... a) de protecție a reproducerii, reprezentând locurile predilecte pentru depunerea icrelor și dezvoltarea puietului; ... b) de protecție a diversității speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic; ... c) de protecție pentru iernarea peștelui. ... (3) În zonele de protecție piscicolă, pentru o anumită perioadă pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de pești și al altor viețuitoare acvatice; ... b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea sau pun în pericol existența populațiilor piscicole
ORDIN nr. 15 din 20 ianuarie 2011 (*actualizat*) privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit recreativ/Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/253715_a_255044]
-
și documentelor utilizate pentru identificarea stupinelor și stupilor populați cu material biologic, respectiv familii de albine, mătci și roiuri; ... b) panou de identificare a stupinelor - mijloc oficial de identificare a stupinelor pe perioada deplasării în pastoral și/sau perioada de iernare, după caz, pe care se înscriu următoarele date: numele apicultorului, adresa vetrei permanente, numărul de stupi și numărul de înregistrare/autorizare sanitară veterinară acordat de Direcția județeană sanitară veterinară și pentru siguranța alimentară; ... c) plăcuță de identificare a stupilor - mijloc
ORDIN nr. 119 din 25 mai 2011(*actualizat*) pentru aprobarea Sistemului unitar de identificare a stupinelor şi stupilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/246658_a_247987]
-
de stupină - locul/suprafața de teren pentru amplasarea unei stupine, în sistem staționar, permanentă sau în sistem pastoral ori temporară. Vatra poate fi permanentă, dacă stupii sunt amplasați în același loc pe toată perioada anului sau cel puțin pe perioada iernării, ori temporară, atunci când stupii sunt transportați și amplasați pe o perioadă limitată de timp în vederea valorificării unui cules; ... m) stupărit staționar - sistem de întreținere și exploatare a familiilor de albine pe aceeași vatră pe toată perioada anului; ... n) stupărit pastoral
LEGE nr. 383 din 24 decembrie 2013*actualizată*) a apiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/264717_a_266046]
-
de stupină - locul/suprafața de teren pentru amplasarea unei stupine, în sistem staționar, permanentă sau în sistem pastoral ori temporară. Vatra poate fi permanentă, dacă stupii sunt amplasați în același loc pe toată perioada anului sau cel puțin pe perioada iernării, ori temporară, atunci când stupii sunt transportați și amplasați pe o perioadă limitată de timp în vederea valorificării unui cules; ... m) stupărit staționar - sistem de întreținere și exploatare a familiilor de albine pe aceeași vatră pe toată perioada anului; ... n) stupărit pastoral
LEGE nr. 383 din 24 decembrie 2013(*actualizată*) a apiculturii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/266661_a_267990]
-
a) Liste naționale cu speciile pe cale de dispariție sau deosebit de amenințate, având în vedere răspândirea lor geografică. (b) Enumerarea și descrierea ecologică a zonelor cu importanță specială pentru speciile migratoare pe rutele de migrare ale acestora sau ca zone de iernare și de cuiburi. (c) Date asupra nivelelor populațiilor de specii migratoare, pe baza indicațiilor date de marcarea cu inele. (d) Evaluarea influenței pe care o au metodele de captură asupra nivelelor populațiilor păsărilor sălbatice. (e) Dezvoltarea sau perfecționarea metodelor ecologice
jrc526as1979 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85664_a_86451]
-
seminței, respectă restricțiile tehnologice ale amelioratorului, rotația, distanțele de izolare și dacă a identificat cultura producătoare de butași printr-o etichetă la fiecare lot (parcelă). 2. Se fac minimum 2 inspecții pe parcursul vegetației și înainte de recoltarea butașilor pentru metoda indirectă (iernare în silozuri), sau de intrare în iarnă pentru metoda directă (iernare în câmp). 3. Pe parcursul vegetației se verifică uniformitatea culturii, starea de întreținere. 4. Înainte de recoltare, inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele care au emis lăstari floriferi și cele
ORDIN nr. 1.265 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277201_a_278530]
-
dacă a identificat cultura producătoare de butași printr-o etichetă la fiecare lot (parcelă). 2. Se fac minimum 2 inspecții pe parcursul vegetației și înainte de recoltarea butașilor pentru metoda indirectă (iernare în silozuri), sau de intrare în iarnă pentru metoda directă (iernare în câmp). 3. Pe parcursul vegetației se verifică uniformitatea culturii, starea de întreținere. 4. Înainte de recoltare, inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele care au emis lăstari floriferi și cele atacate de organisme dăunătoare și efectuează determinarea purității varietale prin recoltarea
ORDIN nr. 1.265 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277201_a_278530]
-
seminței, respectă restricțiile tehnologice ale amelioratorului, rotația, distanțele de izolare și dacă a identificat cultura producătoare de butași printr-o etichetă la fiecare lot (parcelă). 2. Se fac minimum 2 inspecții pe parcursul vegetației și înainte de recoltarea butașilor pentru metoda indirectă (iernare în silozuri), sau de intrare în iarnă pentru metoda directă (iernare în câmp). 3. Pe parcursul vegetației se verifică uniformitatea culturii, starea de întreținere. 4. Înainte de recoltare, inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele care au emis lăstari floriferi și cele
ORDIN nr. 1.265 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277202_a_278531]
-
dacă a identificat cultura producătoare de butași printr-o etichetă la fiecare lot (parcelă). 2. Se fac minimum 2 inspecții pe parcursul vegetației și înainte de recoltarea butașilor pentru metoda indirectă (iernare în silozuri), sau de intrare în iarnă pentru metoda directă (iernare în câmp). 3. Pe parcursul vegetației se verifică uniformitatea culturii, starea de întreținere. 4. Înainte de recoltare, inspectorul verifică dacă producătorul a eliminat plantele care au emis lăstari floriferi și cele atacate de organisme dăunătoare și efectuează determinarea purității varietale prin recoltarea
ORDIN nr. 1.265 din 30 noiembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor şi normelor tehnice privind producerea în vederea comercializării, controlul, certificarea calităţii şi comercializarea seminţelor de sfeclă de zahăr şi sfeclă furajeră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277202_a_278531]
-
protecție piscicolă pot fi: ... a) de protecție a reproducerii, reprezentând locurile predilecte pentru depunerea icrelor și dezvoltarea puietului; ... b) de protecție a diversității speciilor de pești și a altor viețuitoare acvatice reunite într-un ecosistem acvatic; ... c) de protecție pentru iernarea peștelui. ... (3) În zonele de protecție piscicolă, pentru o anumită perioadă pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de pești și al altor viețuitoare acvatice; ... b) lucrări care împiedică migrarea, reproducerea și creșterea puietului sau pun în pericol
ORDIN nr. 369 din 25 martie 2016 privind condiţiile de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv, regulamentul de practicare a pescuitului recreativ/Sportiv, precum şi modelele permiselor de pescuit recreativ/Sportiv. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270552_a_271881]
-
încă din epoca pietrei, agricultura. Primele descoperiri arheologice care dovedesc locuirea vetrei orașului datează din perioada anilor 680-1025. Ca nume de localitate, Băilești, provine de la numele "Băilă", un neam fruntaș de oieri. Băilă împreună cu ai săi au făcut popas de iernare, ani la rând, în această zonă și astfel a apărut satul Băilești. Prima atestare documentară din 4 ianuarie 1536, din timpul domniei lui Radu Paisie, amintește că Băileștiul exista încă din vremea domnitorului Mircea cel Bătrân (1386-1418). Fiind o localitate
Băilești () [Corola-website/Science/297005_a_298334]
-
parte la mai multe raiduri spre interiorul continentului, fiind primul care a folosit schiurile în Antarctica. La sfârșitul lunii februarie 1898, nava „"Belgica"” a fost prinsă între ghețuri în Marea Bellingshausen, între 70° și 71° latitudine sudică (aceasta fiind prima iernare în apele antarctice la latitudini mari). Membrii expediției au iernat acolo, făcând observații științifice prețioase. A fost prima iernare a unei expediții în Antarctica. După aproape un an de captivitate între ghețuri, nava a putut fi degajată (pe 15 februarie
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
februarie 1898, nava „"Belgica"” a fost prinsă între ghețuri în Marea Bellingshausen, între 70° și 71° latitudine sudică (aceasta fiind prima iernare în apele antarctice la latitudini mari). Membrii expediției au iernat acolo, făcând observații științifice prețioase. A fost prima iernare a unei expediții în Antarctica. După aproape un an de captivitate între ghețuri, nava a putut fi degajată (pe 15 februarie 1899), membrii expediției revenind în Belgia la 5 noiembrie 1899. După întoarcerea în Norvegia și după ce a obținut brevetul
Roald Amundsen () [Corola-website/Science/297809_a_299138]
-
și studiază toate grupurile de eschimoși din Groenlanda până la strâmtoarea Bering. Pleacă (7 septembrie 1921) din Upernavik, de pe coasta vestică a Groenlandei, împreună cu cartograful Peter Freuchen, arheologul Therkel Mathiassen, etnologul Kaj Birket-Smith și alții. Străbate strâmtoarea și golful Hudson, prima iernare realizând-o la vest de acesta, unde trăiește în mijlocul eschimoșilor caribu, a căror viață era legată de migrațiile renilor, care nu cunoșteau pescuitul și nu foloseau focul.
Knud Rasmussen () [Corola-website/Science/311147_a_312476]