412 matches
-
Înțeleptului cu lumea sau giudețul sufletului cu trupul legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre soarta schimbătoare(fortuna labilis), În operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări. În Istoria ieroglifică, prin personajele care-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn Închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a Învinge
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn Închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a Învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn Închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a Învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă imagine asupra destinului Își face aici loc, chiar dacă sub forma imaginației literare. Constatăm că, În literatura română veche, există o viziune mai degrabă unitară asupra
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
lumea sau giudețul sufletului cu trupul (Iași, 1698) legătura cu scriitorii moldoveni predecesori este evidentă, iar autorul pare a fi adeptul necondiționat al ideii despre "soarta schimbătoare" (fortuna labilis), în operele sale ulterioare, această perspectivă suferă anumite modificări. În Istoria ieroglifică, prin personajele care-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a-și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
-i sunt foarte aproape autorului, se sugerează ideea că omul se poate opune sorții, că poate lupta pentru a-și salva viața, că planurile criminale construite de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a învinge
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de dușmani pot fi contracarate prin inteligență, prin luptă și prin voință. În Istoria ieroglifică nu mai există un destin necruțător, iar oamenii nu mai sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sunt simple jucării ale divinității, vietăți supuse integral sorții. Din punct de vedere etic, Istoria ieroglifică reprezintă un fel de imn închinat inițiativei personale, curajului, aspirației omului de a învinge greutățile și de a fi fericit. E drept că Istoria ieroglifică este o operă literară, un fel de ficțiune, dar este semnificativ faptul că o nouă imagine asupra destinului își face aici loc, chiar dacă sub forma imaginației literare. Constatăm că, în literatura română veche, există o viziune mai degrabă unitară asupra
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
evul mediu românesc, conservator și canonic, ea este relevantă mai degrabă în cazul imaginarului popular creștin, în care regăsim figurarea diavolului, a lumii de dincolo și a formelor sale, precum și în câteva scrieri culte - spre exemplu, în bestiarul din Istoria ieroglifică sau în Țiganiada). Pe schema de reprezentare, imaginația proiectează o categorie ambivalentă și greu de definit, situată între concret și abstract, între real și "raționabil", între sensibil și inteligibil: imaginea. În sine, ea re-prezintă, interiorizează lumea, apoi o reproduce la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
din consecințele interesante pe care le identifică Thomas este că simbolul, o figură duală, deci schematică, ar avea un caracter misterios sau enigmatic (să zicem, motivul inorogului), spre diferență de alegorie (vezi confruntarea politică exprimată prin intermediul bestiarului animalier, în Istoria ieroglifică), o figură de construcție în retorică. Ciudat, am zice, pentru că cele două structuri seamănă foarte mult, ambele ținând de gândire; ceea ce practic le diferențiază este ordinul de mărime. Totuși, subiectul receptării, implicat în procesul de simbolizare, se poate simți emoționat
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
un montaj simbolico-descriptiv care "străbate" toate spațiile în care se manifestă puterea), ca și pentru "lumea de dincolo", dar și un imaginar fantastic (al creațiilor "literare", de genul romanelor populare sau al scrierilor culte - cum ar fi, la noi, Istoria ieroglifică și Țiganiada 16). Identific așadar - tot convențional - mai multe "zone"/module (rezultă în forma matricei 16), fiecare cu determinări particulare, încărcate și ideologic (socio-politic sau/și dogmatic), și valoric (pozitiv-negativ). Nivelele și registrele sunt, ca și în cazul sistemului teoretic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
iad; pădure; cetate/sat; răscruce etc. În afară de textele cu caracter literar, chiar din perspectiva sistemului modern al genurilor (spre exemplu, de tipul cărților populare de aventuri, Viața și petreacerea svinților și Psaltirea pre versuri tocmită, datorate lui Dosoftei, al Istoriei ieroglifice și al Țiganiadei, al traducerilor din textele sfinte și al hagiografiilor) sau purtătoare de indici de "literaturitate" (horoscoape, zodiace etc.), și în programele iconografice apar semne ale "artisticității". Aceste mărturii merită de asemenea integrate în analiza imaginii, a simbolurilor și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
practica multor state europene). Pe fundalul exemplelor din Geneză sau din Apocalipsă, anti-modelele regalității sunt comentate cu tonul mustrător și expresiv paremiologic din Gesta romanorum și Albinușa, din textele parenetice (Mazilu, Recitind literatura română veche II 228-331) și din Istoria ieroglifică. Pentru această lume medievală aflată în căutarea (naturală a) dreptei-măsuri, scrierile de genul celei a egumenului Eftimie sau al letopisețului lui Neculce aplică în ierarhizarea lumilor imaginare o etică ortodoxă de tip coercitiv, dar care se înclină în favoarea deciziilor autocrate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și în literatura curții, și în legendele lumii rurale -, atât modelul constantinian, cât și pe cel autohtonizat al cruciatului și al eroului de basm. Prin filtrul mirabilului creștin, se trece din fabulosul popular în fantasticul alegoric (la Cantemir, în Istoria ieroglifică) - și invers -, schemele mitice organizând traseele inițierii, ale întemeierii de civilizații sau ale victoriei în numele credinței creștine. Încă o dimensiune comună a romanelor populare și a cronicilor este dată de simbolistica tronului, cu care sunt corelate spectacolul politic al înscăunării
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
acesta fiind construit pe structuri mitologice de sorginte antică. Din suprapunerile nivelelor laic, religios cult și religios popular și din infuzia de elemente orientale, prin cultura islamică, literatura locală preia și dezvoltă cronotopoï și bestiare care apar apoi în Istoria ieroglifică, în Jitii, în Viața și petreacerea svinților a lui Dosoftei, dar și în proiecțiile apocaliptice și în romanele populare (publicate de Nicolae Cartojan într-o ediție istorică; trimit aici și la introducerea la volumele editate de acesta, semnată de Mihai
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
masculinității și pe miturile corespondente. Tipologia feminină este tratată mult mai fantezist, dat fiind că, în imaginar, ea își găsește locul mai curând în "lumile" damnate, acolo unde au loc metamorfozele spectaculoase. În O samă de cuvinte sau în Istoria ieroglifică, în Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Theodosie sau în Viața și petreacerea svinților, imaginarul masculinității este linear, dominator, glorios și de aceea mântuit. La confluența dintre feluritele lumi ale fantasticului, în tonuri estompate, feminitatea abia dacă este reprezentată
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Bogdan. Pref. Ion Bianu. Iași: Socec, 1922. Mihail Psellos. Cronografia. Un veac de istorie bizantină (976-1077). Iași: Polirom, 1998. // // Antim Ivireanul. Opere. Ed. Gabriel Ștrempel. București, Minerva, 1972. Dimitrie Cantemir. Opere. Hronicul (ed. Stela Toma). Divanul (ed. Virgil Cândea). Istoria ieroglifică (ed. Nicolae Stoicescu). București: Ed. Academiei Române, 2003. ---. Descrierea Moldovei. Trad. Petre Pandrea. București: Minerva, 1986. Cronica anonimă despre Brâncoveanu. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. Cronicari munteni. Ed. Mihail Gregorian. București: Ed. pentru Literatură, 1961. 2 vol. Cronici
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în text și actor, între ficțiune și realitate apar evidente îndeosebi prin procedeul teatrului în teatru, care deschide o problematică existențială în relație cu ideea de theatrum mundi. Prin analiza procedeului, prezent în întreaga istorie a literaturii dramatice de la Istoria ieroglifică a lui Dimitrie Cantemir la existențialismul francez sau la teatrul lui Peter Weiss, precum și prin definirea măștii la I. L. Caragiale, A. P. Cehov, Luigi Pirandello, Alfred Jarry, este vizată o conceptualizare a limbajului teatral ca sistem de semne deopotrivă verbale și
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
poate că cel mai semnificativ sub acest aspect al legăturii cu tradiția "istoric-eficientă", preluat în lucrarea de față motiv pentru care se cuvine a-l menționa de pe acum -, este unul referitor la timp: prezentuiește, aflat în "Scara" de la începutul Istoriei ieroglifice a lui Dimitrie Cantemir (neutilizat totuși de acesta în lucrarea în cauză).10 Sensurile în care este folosit vor fi precizate în funcție de contextele în care îl vom găsi. În privința gândurilor, și ele semnificative în sensul atragerii tradiției noastre istoric-eficiente în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Studii istorico-filosofice, Editura Academiei Române, București, 2011. Bochenski, I. M., A History of formal Logic, translated by Ivo Thomas, University of Notre Dame Press, 1961. Botezatu, Petre, Schiță a unei logici naturale Logică operatorie, Editura Științifică, București, 1969. Cantemir, Dimitrie, Istoria ieroglifică, Editura Junimea, Iași, 1988. Caputo, John D., Radical Hermeneutics: Repetition, Deconstruction, and the Hermeneutical Project, Indiana University Press, Bloomington, Indiana, 1987. Carchia, Gianni, "Elogiul aparenței", trad. Ștefania Mincu, în vol. Gândirea slabă, Editura Pontica, Constanța, 1998. Cohen, Marc, Glossary of
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
după înțelesul heideggerian. Pentru aceasta, a se vedea poziția discursului în orizontul constituirii locului-de-deschidere a Dasein-ului (Heidegger, Ființă și timp, § 32-§ 34) și în orizontul ontologic al limbii (Gadamer, Adevăr și metodă, Partea a treia). 10 Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, "Scară a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", pp. 11-32. 11 Lucian Blaga, Despre viitorul filosofiei românești, p., 14. 12 M. Merleau Ponty, Phénoménologie de la perception, p. XVI. 13 Parmenides, Despre natură, "Fragmente", 1, în D.M. Pippidi, Presocraticii. Fragmentele eleaților, p.
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
formalul 'eu leg', inerent judecății." Heidegger, Probleme fundamentale ale fenomenologiei; p. 69; p. 293. 200 Cuvântul "prezentuire" este construit pornind de la un cuvânt al lui Cantemir menționat și în Introducerea la lucrare de față din "Scara" așezată la începutul Istoriei ieroglifice; este vorba despre cuvântul prezentuiește, cu sensul "arată, de față îl scoate, înainte îl pune". Cuvântul lui Cantemir numește mai bine decât alte variante pornind de la "prezent" (prezentizare, prezentificare, prezentuizare etc.) faptul timporizării prin prezent și al înfățișării celui "prezentuit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
arată, de față îl scoate, înainte îl pune". Cuvântul lui Cantemir numește mai bine decât alte variante pornind de la "prezent" (prezentizare, prezentificare, prezentuizare etc.) faptul timporizării prin prezent și al înfățișării celui "prezentuit" (de la a prezentui). Cf. Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică; Scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare", p. 24. 201 A se vedea: Husserl, Sur la résolution du schème contenu d'appréhension appréhension. 202 "Ființarea conștientă", cea constituită prin timporizare (fiind, întâi, timpul propriu) și care îl constituie pe Celălalt
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Popovici, este, în primul rând lecția experienței. Cât privește pe acel “viteaz” al înțelepciunii care a fost D. Cantemir, lui nu i-au rămas străine noțiunile de poetică și retorică, despre care pomenește în opere sale, în deosebi în „Istoria ieroglifică”.În secolul ala VIII-lea, preocupările de această natură sunt mai numeroase și ele se reflectă , mai ales, în operele gramaticilor.Așa este „Gramatica” lui D.Eustatievici, a cărei parte a IV-a este consacrată prozodiei și versificației.Mai dezvoltate
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Cantemir, Opere complete, I, Divanul, ed. V. Cândea, București: Editura Academiei, 1974, 103-405. CH.1717-23 Dimitrie Cantemir, Hronicul vechimei a romano moldo-vlahilor, ed. S. Toma, București: Minerva, 1999−2000, 1-274 (vol. I), 5-223 (vol. II). CII.~1705 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică. Ed.: D. Cantemir, Opere complete, IV, Istoria ieroglifică, ed. S. Toma, București: Editura Academiei, 1974, 51-289. CIst.1700-50 Constantin Cantacuzino, Istoria Țării Românești. Ed.: Istoria Țărâi Rumânești atribuită stolnicului Constantin Cantacuzino, ed. O. Dragomir, București: Editura Academiei Române, 2006, 145-202. CL
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]