KorAP: Find »[drukola/base=ieroglific & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...17 >

412 matches

Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405

fossile, quod nostrae quoque regiones praebent, ejusdem originis fuisse. Dissimulare tamen non oportet, Monocerotem quadrupedem equi magnitudine reperiri apud Abyssinos, si credimus Hieronymo Lupo et Balthasari Tellesio, Lusitanis". 68 Bruno Faidutti, op. cit., Tome II, p. 273. 69 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 442. 70 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 232. 71 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 507. 72 Idem, p. 595. 73 Idem, p. 638. 74 Idem, pp. 691-692. 75 Idem, p. 553. 76 Albert the Great, Man and the Beasts. De animalibus

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Idem, p. 553. 76 Albert the Great, Man and the Beasts. De animalibus (Books 22-26), traducere de James J. Scanlan, M.D., Medieval & Renaissance Texts & Studies, Binghamton, New York, 1987, p. 160. 77 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 78 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 688-690. 79 Așa cum recomandă majoritatea stoicilor, printre care Epictet, în Manual: Dacă vrei să faci progrese, îndură cu resemnare să fii socotit nechibzuit și nebun, din cauza disprețului tău pentru lucrurile din afară", în Epictet, Manual, traducere de D. Burtea

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de Ioana Costa, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 109. 83 Ibidem, p. 119, 131, 270. 84 Epictet, op. cit., p. 9. 85 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 86 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 238. 87 Idem, p. 241. 88 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 693-695. 89 Gheorghe Chivu, Influențe folclorice în "Istoria ieroglifică", apărut în Comunicările "Hyperion", VII, București, 1998, pp. 46-47, cf. Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Ibidem, p. 119, 131, 270. 84 Epictet, op. cit., p. 9. 85 Petru Vaida, op. cit., p. 214. 86 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 238. 87 Idem, p. 241. 88 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 693-695. 89 Gheorghe Chivu, Influențe folclorice în "Istoria ieroglifică", apărut în Comunicările "Hyperion", VII, București, 1998, pp. 46-47, cf. Gheorghe Chivu, Dimitrie Cantemir și înnoirea limbii române literare vechi, în vol. Dimitrie Cantemir: Sesiune de comunicări științifice, București, 10 decembrie 2010 (editor: Gheorghe Chivu), organizată de Academia Română, Secția de

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de bocet ancestral adus la suprafață de acest moment de mare cumpănă..." 90 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 249. 1 Ioana Em. Petrescu, Monocheroleopardalul, în vol. Configurații, p. 87. 2 Idem, pp. 88-89. 3 Idem, p. 91. 4 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 490. 5 Epistula ad Pisones. De Arte poetica/ Epistola către Pisoni. Arta poetica, traducere de Ionel Marinescu, în vol. Horatius, Opera omnia, vol. 2, Satire. Epistole. Arta poetică. Ediție critică, ediție îngrijită, studiu intriductiv, note și indici

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
12 D. Cantemir, op. cit., p. 617. 13 A se vedea pentru un studiu amănunțit sinteza nedepășită a lui Louis Charbonneau-Lassay, Le bestiaire du Christ. La mistérieuse emblématique de Jésus-Christ, Édition Albin Michel, Paris, 2006, pp. 157-175. 14 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 617. 15 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 92. 16 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 618. 17 Ibidem. 18 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 137. 19 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 20 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
a lui Louis Charbonneau-Lassay, Le bestiaire du Christ. La mistérieuse emblématique de Jésus-Christ, Édition Albin Michel, Paris, 2006, pp. 157-175. 14 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 617. 15 Ioana Em. Petrescu, op. cit., p. 92. 16 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 618. 17 Ibidem. 18 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 137. 19 D. Cantemir, op. cit., p. 619. 20 Gabriel Mihăilescu, op. cit., p. 138. 21 Propun o pauză de respirație... 22 Ioana Em. Petrescu, op. cit. p. 93. 1 Esop, op. cit

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
5 Nicolae Iorga, Istoria literaturii române în secolul al XVII-lea (1688-1821), Vol. I, Epoca lui Dimitrie Cantemir. Epoca lui Chesarie de Râmnic, ediție îngrijită de Barbu Theodorescu, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1969, p. 287. 6 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., pp. 515-516. 7 Michael Bright, Beasts of the Field. The Revealing Natural History of Animals in the Bible, Robson Books, Londra, 2006, p. 115. 8 Biblia Anania, p. 1471. 9 Pierre de Beauvais, în Bestiaires de Moyen Age

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
p. 352. Considerente similare sunt de găsit și în Eugen Munteanu, Lexicologie biblică românească, p. 120, unde brehnacea este însă identificată, pe urmele unor ornitologi, cu Aquila clanga. 4 Al. Filipașcu, "Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în Istoria ieroglifică de Dimitrie Cantemir", în "Revista muzeelor", nr. 6/1969, p. 488. 5 Physiologos. Le bestiaire des bestiaires, p. 79. 6 Biblia Anania, p. 1544. Versetul mai pare în formă identică și în Matei, 24, 28. 7 Vezi pentru un comentariu

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
cu sarcină (simbolică și metaforică) în exclusivitate pozitivă." 8 Louis Charbonneau-Lassay, Le mystérieuse emblématique de Jésus-Christ. Le bestiaire du Christ, p. 460. 9 Ibidem. 10 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, p. 243. 11 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 732. 12 Idem, p. 411. 13 Homer, Iliada, traducere în hexametri, cu o postfață, o bibliografie esențială și indici de Dan Slușanschi, Editura Paideia, București, 1998, pp. 490-491. 14 Homer, Odyseea, , traducere în hexametri, cu o postfață

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
soarele să devină "soarele dreptății". 24 The Medieval Book of Birds. Hugh of Fouilloy's Aviarium, tranducere și comentarii de Willene B. Clark, Medieval & Renaissance Text & Studies, Binghamton, New York, 1992, p. 201. 25 Idem, p. 253. 26 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 469. 27 Ibidem. 28 Idem, p. 480. 29 Este interesantă legătura dintre vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
vedere și înțelepciune, nu doar în bestiarul cantemirian, ci în majoritatea bestiarelor: animalele sau păsările care văd noaptea, precum bufnița, liliacul sau cele care sunt renumite pentru privirea ageră, precum vulturul, șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 30 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 31 Idem, p. 480. 32 Ibidem. 33 Idem, p. 481. 34 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, Editura Universitas XXI, Iași, 2007, p. 144. 35 Ibidem. 36 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 487-488. 37 Idem, p. 504. 38 Idem, p.

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
șoimul devin embleme ale înțelepciunii. 30 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, p. 470. 31 Idem, p. 480. 32 Ibidem. 33 Idem, p. 481. 34 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, Editura Universitas XXI, Iași, 2007, p. 144. 35 Ibidem. 36 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, pp. 487-488. 37 Idem, p. 504. 38 Idem, p. 573. 39 Idem, p. 574. 40 Idem, pp. 582-583. 41 Doina Ruști, op. cit., p. 144. 1 Jean-Paul Clébert, op. cit., p. 286. 2 G.D. Suchaux, M. Pastoureau, op. cit., p. 68. 3 Vezi

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
de Alagona, dar raportându-l la altele, vezi An Smets, The Falconry Treatise by Artelouche de Alagona, în volumul Tiere und Fabelwesen im Mittelalter, Herausgegeben von Sabine Obermaier, Walter de Gruyter, Berlin, New York, 2009, pp. 55-78. 5 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 6 Idem, p. 428. 7 Idem, p. 588. 8 Albert the Great, op. cit., p. 225. 9 Brunetto Latini, op. cit., p. 192. 10 D. Cantemir, op. cit., pp. 589-590. 11 Cf. Beryl Rowland, Birds with Human Souls. A

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
143. 22 În latină cuvîntul este: claustra, care are și sensul de "mănăstire". Cf. nota 2, p. 143. 23 Idem, p. 145. 24 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 725. 25 Idem, p. 725-726. 26 Idem, p. 726. 1 D. Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 387. 2 Roger Callois, În inima fantasticului, traducere de Iulia Soare, Editura Meridiane, București, 1971, planșa 7. 3 D. Cantemir, op. cit., p. 412-413. 4 Cătălina Velculescu, Cărți populare și cultură românească, p. 44. 5 Aristotel, On the

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
26 D. Cantemir, op. cit., p. 536. 27 Idem, p. 539. 28 Idem, p. 543. 29 The Hieroglyphics of Horapollo Nilous, p. 118. 1 Aristotel, Histoire des animaux, tome III, p. 69. 2 Plinius, op. cit., p. 87. 3 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 410. 4 D. Cantemir, op. cit., p. 428. 5 D. Cantemir, op. cit., p. 429. 6 Idem, pp. 429-430. 7 Idem, pp. 432-433. 8 Diogene Laertios, op. cit., p. 203: "Platon definise omul "un animal biped și fără pene" și

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
București, 1995, p. 94. 4 Vezi, de exemplu, reproducerile din Debra Hassig, Medieval Bestiaries. Text, Image, Ideology, Cambridge University Press, 1995. 5 Louis Réau, op. cit., p. 109: "Gura sa deschisă este comparată cu cea a Infernului". 6 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, ed. cit., p. 590. 7 Aelian, op cit., p. 317. 8 Doina Ruști, Bestiarul cantemirian, p. 135. 9 Dimitrie Cantemir, op. cit., p. 591. 10 Idem, p. 594. 11 Idem, p. 599. 12 Plutarh, Despre Isis și Osiris, traducere de Maria

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
după ce consideră că "pentru a însemna literatură, opera ar trebui să fie expresia unei individualități marcate, a unei subiectivități afișate și asumate în mod conștient" (p. 9), Mihai Zamfir plasează începuturile literaturii române în secolul al XIX-lea, deși Istoria ieroglifică, alături de Țiganiada respectă cu asupra de măsură toate exigențele stilisticianului. Izolarea lui Cantemir și Budai-Deleanu, prin faptul că operele lor principale au intrat târziu în circuit, nu înseamnă că ei nu sunt primii noștri scriitori în adevăratul înțeles al cuvântului

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
al cuvântului: creatori cu o deplină conștiință a actului lor, care aplică în mod deliberat o serie de procedee, de tehnici literare în vederea obținerii uneor efecte estetice (chiar dacă în scrierile lor miza este mult mai mare). 38 Dimitrie Cantemir, Istoria ieroglifică, în Opere, Vol. I, ediție de Virgil Cândea, Editura Academiei Române și Univers Enciclopedic, București, 2003, p. 386. 39 Adrian Marino, Biografia ideii de literatură, vol. I, ediția a II-a, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2006, p. 110-113. 40 Idem, p. 213-215

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
51 Virgil Cândea, Studiu introductiv, la Divanul..., în Dimitrie Cantemir, Opere, vol. I, p. 18. 52 P.P. Panaitescu, Dimitrie Cantemir. Viața și opera, Editura Academiei Republicii Populare Române, 1958, p. 79. 53 Idem, p. 81. 54 Manuela Tănăsescu, Despre Istoria ieroglifică, Editura Cartea Românească, București, 1970, p. 16. 55 Ibidem. 56 Manuela Tănăsescu, op. cit., p. 17. 57 Alexandru Duțu, Coordonate ale culturii românești în secolul XVIII (1700-1821). Studii și texte, Editura pentru Literatură, București, 1968, p. 39. Aceeași idee va fi

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
p. 37: Fondul de idei va rămâne, tot timpul, mai important ca splendoarea verbală și cuvântul va continua să fie un semn ce nu trădează o frumusețe și o muzicalitate intrinseci". 58 Mircea Anghelescu, Barocul și retorica persuasiunii în Istoria ieroglifică, în vol. Scriitori și curente, Editura Eminescu, București, 1982, p. 44. 59 Idem, p. 45. 60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 63

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
60 Idem, p. 46. 61 Idem, p. 46-47. 62 Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir. Strategii de lectură, Editura Amarcord, Timișoara, 1998, p. 156. 63 Ibidem. 64 Idem, p. 157. 65 Fapt demonstrat de Gabriel Mihăilescu, Universul baroc al "Istoriei ieroglifice" între retorică și imaginar, Academia Română, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Institutul de Istorie și Teorie Literară " G. Călinescu", București, 2002, p. 120-132. 66 Doina Curticăpeanu, Orizonturile vieții în literatura veche românească, Editura Minerva, București, 1975, p. 154. 67 D.

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
Prima ediție a apărut, sub titlul Imagine și legendă, la Editura Meridiane, București, în anul 1983. 92 Victor Simion, Imagini, legende, simboluri, p. 16. 93 Idem, p. 35-36. 94 Al. Filipașcu, Relații despre fauna Moldovei din sec. XVII-XVIII în "Istoria ieroglifică" de Dimitrie Cantemir, în "Revista Muzeelor", nr. 6/ 1969, p. 485-492: "10 specii și grupuri de nevertebrate, 2 specii de pești, 2 amfibii și 2 reptile, 40 specii de păsări 30 specii de mamifere; adică 91 specii sau categorii de

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
lui Damaschin Studitul, în vol. Dimitrie Cantemir. Dimensiuni ale universalității. Studii. Sinteze. Eseuri, cuvânt înainte de acad. Mihai Cimpoi, coordonare științifică: Pavel Balmuș, Svetlana Korolevski, Editura Gunivas, Chișinău, 2008, p. 55-62. 115 Mihai Moraru, Alegoria animalieră și fantasticul animalier în Istoria ieroglifică (Contribuția Fiziologului), în "Revista de istorie și teorie literară", tomul 21, nr. 3/ 1972, p. 482. Studiul este reluat și în volumul Mihai Moraru, De nuptiis Mercurii et Philologiae, Editura Fundației Culturale Române, București, 1997 116 Nicolae Cartojan, op. cit., p.

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
și-a scris cele mai însemnate opere în latinește, în rusește sau în grecește): este mai degrabă o personalitate aparte și în afara veacului său, dacă nu chiar a întregii istorii a literaturii și gândirii românești". Desigur, simpla parcurgere a Istoriei ieroglifice ar putea demonstra faptul că princpele era un virtuoz al limbii române, nicidecum un prudent folositor al ei. 155 Petru Caraman, L'etnographe Cantemir et le folklore du Proce-Orient, în "Dacoromania. Jahrbuch füf ösliche latinität", nr. 2/ 1974, Verlag Karl

Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]