275 matches
-
ștergeți-vă totdeauna la gură, ca să nu rămână pete de grăsime pe suprafața sticlei. Nu dați paharul pe gât, ci beți câte puțin, înghițitură cu înghițitură. Credință și superstiții Nemulțumirea porcului. Ce se întâmplă la 20 decembrie știe toată lumea: este Ignatul, iar porcul este sacrificat. Acestui animal îi este dedicată și o colindă, numită Siva, cântată în noaptea de Revelion de tineri mascați, care expun capul gătit al porcului, împodobit cu inele, cercei sau flori. Colinda povestește viața Sivei în Rai
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
O analiză critică a teoriei înzestrării cu factori de producție, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1983 42. Iancu A., Bazele teoriei politicii economice, Ed. All-Beck, București, 1998 43. Iancu A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1983 42. Iancu A., Bazele teoriei politicii economice, Ed. All-Beck, București, 1998 43. Iancu A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană: de la Piața comună la moneda unică, Ed. Economică, București, 2002 48. Iorga N., Opere economice
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
1998 43. Iancu A., Liberalizare, integrare și sistemul industrial, Ed. Expert, București, 2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană: de la Piața comună la moneda unică, Ed. Economică, București, 2002 48. Iorga N., Opere economice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 49. Ișan V., Tranziție și
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
2002 44. Ignat I., Clipa N., Pohoață I., Luțac Gh., Economie politică, Ed. Economică, București, 1998 45. Ignat I., Pralea S., Economie mondială, Ed. Synposion, Iași, 1994 46. Ignat I., Uniunea economică și monetară europeană, Ed. Synposion, Iași, 1994 47. Ignat I., Uniunea Europeană: de la Piața comună la moneda unică, Ed. Economică, București, 2002 48. Iorga N., Opere economice, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1982 49. Ișan V., Tranziție și integrare europeană, Editura Sedcom Libris, Iași, 1996 50. Ișan V., Tranzacții comerciale
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
și pe Înserat ajunseră acasă. Mai Întâi pogoniciul Ionuț dejugă boii, le puse În iesle fân și sfecla cu tărâțe, apoi veni la cină. Din mămăliga Întoarsă pe fund ieșeau aburi. Brânza și carnea din bărbânță, unde fusese pusă de la Ignat În untură, era și ea Încălzită și cei trei se ospătară În tăcere. Apoi, Ionuț se urcă să doarmă În otava din fânar, iar tinerii Însurăței, Mitru și Nastasia, după ce stinseră lampa, se culcară și ei. A doua și a
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Grun I. Nicolae 9. Costache - Dubinski, Moise Abraham 10. Cristea - Encsel Mauriciu 11. Covaci - Schultzberger Olga 12. Florea - neidentificat 13. Furnică - Botnar Profiri Stefanovici 14. Ghiță - Breiner Bela 15. Georgescu - Chelerman Dumitni 16. Gorn- Stefanski-Danieluk, Alexandr 17. Iepure - neidentificat 18. Ignat - Iliescu Alexandru 19. Ionel - Popescu Gheorghe-Otelaru 20. Marinescu - neidentificat 21. Mihai - Pehlivanov Gheorghi (Petre Gheorghe) 22. Mihalcea - Pătrășcanu Lucretiu 23. Morozov - neidentificat 24. Niculescu - Vexler Carol-Talmazan 25. Paraschiv - Ducu Ștefan 26. Pavel - Goldstein Dori 27. Radu - Borila Petre 28. Socolov
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
și promovării comuniștilor formați, ca și el, în U.R.S.S. (!) Un lucru este cert: Alexandru Iliescu a fost lichidat prin împușcare, în 1945, de către persoane rămase neidentificate, ceea ce indică o răfuiala politică, având în vedere întreg trecutul istoric al lui "Ignat", inclusiv cel de delator al propriilor tovarăși de drum din grupul lui Ștefan Foris, comunistul care a încheiat pacte de colaborare atât cu Moruzov, cât și cu Cristescu, șefi SSI. Cum vedem, telenovelă "Viața unui ceferist" - pe care ne-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
te ispitește și te pierzi cu firea. Cînd visezi noaptea că te joci cu o femeie, acea femeie e zmeoaică; a doua zi te doare în piept și în spate; te vindeci dacă te ungi cu untură de porc de la Ignat [Sf. Ignatie, 20 decembrie]. Femeii care are dinții din mijloc din falca de sus depărtați îi placeă Femeia care merge legănîndu-se, care se bîțîie, nu prea e poamă bună. Printre oi nu trebuie să umble muiere, că nu le merge
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de gură [pe moarte]. Să nu mănînci carne de porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
porc în ziua de Crăciun, ca să nu piară porcii peste an. în zilele Circovilor [17-18 ianuarie] nu se face nici o treabă, că mănîncă lupii porcii. Să nu muncești în ziua de Ignat, că-ți rup porcii bulendrele de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de făină și o mînă de sare, ca să nu-ți piară porcii de boale. în Ajunul Crăciunului, copiii se mînjesc pe față cu sînge de porc. Porcii care se taie la Crăciun după ce se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Vovidenie / Intrarea în Biserică a Maicii Domnului - 21 noiembrie Sf. Andrei - 30 noiembrie Sf. Varvara - 4 decembrie Zilele (sabele) bubatului - 4-6 decembrie (sărbătoare populară) Sf. Sava - 5 decembrie Sf. Nicolae - 6 decembrie Zămislirea Sf. Fecioare de către Sf. Ana - 9 decembrie Ignatul / Sf. Ignatie - 20 decembrie Crăciun - 25 decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
atunci când pârlești porcul iese un fum negru carnea nu este bună. Oamenii ung porcul cu tămâie pentru alungarea Diavolului, acesta își vâră coada peste tot și va încerca să strice carnea. Ce se întâmplă dacă oamenii nu taie porcul de Ignat? Toata lumea știe că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
este bună. Oamenii ung porcul cu tămâie pentru alungarea Diavolului, acesta își vâră coada peste tot și va încerca să strice carnea. Ce se întâmplă dacă oamenii nu taie porcul de Ignat? Toata lumea știe că porcul se taie de Ignat iar cel ce nu face asta va avea ghinion în noul an. Ce alte obiceiuri mai sunt în Comuna Muntenii de Sus? Un alt obicei păstrat cu sfințenie în Comuna Muntenii de Sus este colindatul cel ce nu primește colindătorii
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
este cerută din octombrie 1850, va fi primită abia la 21 martie 1852, iar inaugurarea activității se face în ședința din 25 iunie 1852, societatea „de leptură” avându-l ca îndrumător pe profesorul Alexandru Roman, apoi pe Dionisie Pășcuțiu (1853-1858), Ignat Sabin (1858-1859), Vasile Pop Silaghi (1859-1864), Justin Popfiu (1864-1871), Iulian Papfalvi, Fr. V. Olteanu. Scopul societății este acela de a promova literatura prin lectură, de unde membrilor săi li se trage și numele de „lepturiști”. În cadrul ședințelor sunt prezentate poezii sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289754_a_291083]
-
și tezelor le gate de tema propusă, nota de originalitate și pertinența concluziilor formulate, consider că lucrarea de față este un produs original, valoros în sine, ce constituie, totodată, punctul de plecare spre cercetarea științifică viitoare. Prof. univ. dr. Ion IGNAT Universitatea „Al. I. Cuza” Iași Facultatea de Economie și Administrarea Afaceri lor , INTRODUCERE Globalizarea cuprinde, în sfera sa, procese spa țio -temporale de schim bare, care susțin o transformare în organizarea re lațiilor inter-umane, prin legare ăa și extinderea activităților
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
grupul de discipline Rețele și sisteme electrice. Plecat din universitate în anul 2004. HANGANU Emil (1918-1985): absolvent al facultății de Electrotehnică din anul 1943. Conferențiar universitar în catedra de Energetică, titular al disciplinei de Aparate electrice. Pensionat în anul 1983. IGNAT Jan Data și locul nașterii: 24 octombrie 1949, Vrancea. Studii universitare: Institutul Politehnic din Iași, facultatea de Electrotehnică, secția Electroenergetică, 1972. Doctorat: 1992, Institutul Politehnic din Iași, specialitatea Automatizări in electroenergetică, conducător științific prof. dr. ing Ioan Bejan. Poziție universitară
Centenarul învăţământului superior la Iaşi 1910-2010/vol.I: Trecut şi prezent by Mircea Dan Guşă (ed.) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/419_a_988]
-
constructor și profesor ........... 149 36. GRAUR, IULIAN (1949-2009) inginer electrotehnic și profesor ........ 152 37. HĂULICĂ, IOAN (1924-2010) medic și profesor ................. 156 38.HRISCU, ANIȘOARA (1944-2008) farmacistă și profesoară ............. 161 39. HUSAR, ALEXANDRU(1920-2009) estetician, critic literar și profesor .............. 164 40. IGNAT, CĂLIN PETRU(1935-2011) matematician și profesor ................ 171 41. ILIESCU, ELENA (1941-2006) inginer chimist și profesoară ............ 174 42. IOV, DIMITRIE (1888-1959) poet, prozator și publicist................. 177 43. IRIMIA, DUMITRU (1939-2009) lingvist, critic, istoric literar și profesor........... 180 44. IRINESCU, TEODORA (1950-2008
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și mai ales rostit, prof. univ. dr. Alexandru Husar și-a pus amprenta personalității pe tot ceea ce a însemnat Iașul ca oraș al culturii. Va rămâne veșnic în sufletele noastre profesorul și omul de cultură, dar și Omul Alexandru Husar. IGNAT, CĂLIN PETRU (1935-2011) MATEMATICIAN și PROFESOR Personalitate marcantă a vieții universitare ieșene, ctitor al Școlii de Informatică din Iași, prof. univ. dr. Călin Petru Ignat a onorat, de-a lungul a circa patru decenii, activitatea didactică, științifică și managerială a
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și care transmitea oral, cu fidelitate, tezaurul sfînt al doctrinelor divine și apostolice; și care era el însuși apostolic, pentru că Irineii, Partenii și Hermiții, ca și mulți alții, au ajuns la cunoașterea ucenicilor apostolilor, întocmai precum Evodii, Clemenții, Timoteii, Titușii, Ignații, Policarpii la picioarele Apostolilor, pentru a întrebuința o frază din Scripturi, au devenit pietre de temelie. Credeau în har, credeau în cuvintele Păstorului reprezentat de Cristos și învățător și guvernator al Bisericii, reținuseră de la divinul Întemeietor o deosebită și unică
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
postul de jandarmi - cârciuma - primăria - școala - biserica (II, 3). Unele paragrafe sunt construite integral pe contraste agitatorice. Iată un asemenea montaj contrapunctic (IV, 4): discursul regelui despre grija ce o poartă țăranilor - perceptorul vrea să-i ia ultimul porc lui Ignat Cercel, tatăl a patru copii - Aristide Platamonu o siluiește pe Gherghina - civilizația pătrunde și în București sub forma restaurantelor de noapte - mizeria din casa lui Petre Petre, aluzia la focul care și el face lumină în lipsa gazului de lampă. Exemplele
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Carmen Bocăneţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1355]
-
surorile împreună și cu băieți de ispravă au sperat că totul va fi bine. Și într adevăr, așa a și fost. La Ignat În fiecare an sora mea, Oltea, își sărbătorea ziua de naștere la 20 decembrie, care coincidea cu Ignatul. Câteva zile înainte, la noi era mare agitație. Mama trebuia să pregătească totul pentru tăierea porcului (crupe de hrișcă, mațe, mirodenii, țuică, pâine albă, ceapă și usturoi) iar noi, fetele ne îngrijeam pentru aniversare (spărgeam nucile și le măcinam, cumpăram
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cu natura 24. Poate ar fi mai potrivită sintagma “colaborare”; oricum, natura e mai puternică și doar omul are de pierdut Într’o astfel de luptă. Dar să revenim la oile noastre. E vorba de un armistițiu ce durează de pe la Ignat și până la sf. Ion, când românul mântuie porcul, polobocul cu vin și moarea din cel cu varză. Dar natura răsuflă oarecum ușurată; și ea iese destul de ciufulită din lupta pomenită mai Înainte. Pentru că șirul de sărbători sunt tot atâtea tabú-uri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
noștri buni, Moșneag era și-n vremea lor Bătrânul Moș Crăciun ! Dintotdeauna, Crăciun la Cîrțișoara a însemnat zăpadă multă, copii îmbujorați dându-se cu săniuța sau de-a berbeleacul în munții de omăt, colinde multe, Ceata feciorilor, Steaua sus răsare, ignatul cu tăierea godacului, cârnați, cartaboși, răcituri și sarmale, întâlnire cu rudele, cu nănașii și cu prietenii, dar mai ales bucurie, multă bucurie. Primele semne ale marii sărbători de iarnă se arată încă de pe la Sfântul Nicolae, când feciorii încep să și
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]