1,395 matches
-
vecine locuite de Valer Pică și Iacob Juncu, a fost prins Gheorghe Arsu cel care asigura paza în stradă. Aceștia au fost torturați, condamnați de Tribunalul Militar și uciși. Printre cei care au luptat împotriva regimului comunist îi menționăm pe: Ilarie Bărdaș, Vichente Comșulea, Aftanase Comșulea, Iacob Juncu (mort în detenție), Vichente Marcu, Toma Metea, Ion Mitruț, Valer Pică. Înainte de anul 1700 înainte de apariția grecocatolicismului, în satul Râușor erau două biserici ortodoxe cea ""din jos"" purtând hramul ""Sfintei Parascheva și Sf.
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
județul Hunedoara. 51. Bucur Adriana, născută la 3 ianuarie 1969 în localitatea Sarmasu, județul Mureș, România, fiica lui Rogoz Ioan și Suciu Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 96199 Zapfendorf, Oberweg nr. 24, cu ultimul domiciliu din România, Sighișoara, str. Ilarie Chendi nr. 54, județul Mureș. 52. Baciu Ingrid, născută la 18 noiembrie 1970 în Pitești, județul Argeș, România, fiica lui Vasile Gheorghe și Schuster Erna, cu domiciliul actual în Germania, 91180 Heideck, Liebenstadt 22 a, cu ultimul domiciliu din România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/120766_a_122095]
-
nu e ales pentru rezonanța particulară pe care o are numele în română sau ca omagiu către opera lui Wagner - o referință importantă pentru simboliștii care l-au influențat puternic pe tânărul poet, ci, după cum spunea Colomba Voronca (soția lui Ilarie Voronca și sora lui Claude Sernet) datorită faptului că exprima starea de spirit a tânărului poet „trist în țară” (sursa: Heinrich Stiehler în „Tristan Tzara zwischen Peripherie und Zentrum”). Mișcarea dadaistă își are originea în orașul elvețian Zürich în timpul Primului Război Mondial
Tristan Tzara () [Corola-website/Science/297108_a_298437]
-
naționaliste de diferite doctrine, asociindu-se atât cu Nicolae Iorga în 1906, cât și cu grupul de stânga Poporanist de la "Viața Românească". El a încercat să refacă relațiile dintre Iorga și poporaniști, însă fără succes. În anii 1910, tradiționalistul anti-Iorga Ilarie Chendi vedea în Sadoveanu unul dintre poporaniștii care promovau „vindecarea spirituală a poporului nostru, prin cultură.” În această perioadă el a formulat o perspectivă rurală și naționalistă asupra vieții, respingând ceea ce el consideră că „lumea hibridă urbană” pentru „lumea realităților
Mihail Sadoveanu () [Corola-website/Science/297556_a_298885]
-
principesei otrăvite cu oleandru/Principesa a murit de parfum/ Principesa e ca un măr domnesc/ Parfumul era un hamac pentru somnul ei”. În poeziile românești ale lui Tzara, scrise între 1912-1915, temele sunt simboliste, teme pe care le va dezvolta Ilarie Voronca. Presimțirea dadaismului e în aceea că, ocolind raporturile ce duc la o viziune realistă, poetul asociază imagini neînchipuit de disparate surprinzând conștiința. Tristan Tzara e un poet de o incontestabilă ușurință lirică, știind să radă cu aripile cea mai
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
poetul Ion Vinea și de revista “Contimporanul”. Ion Vine pledează pentru realizarea unor corespondențe între artă și spiritul contemporan, dominat de arta modernă. Dintre scriitorii care au colaborat la revista “Contimporanul”, se pot aminti: Stephan Roll, Felix Adelca, Boris Fundoianu, Ilarie Voronca etc. Publicațiile care au slujit în cercuri închise cultului poeziei dadaisto-suprarealiste au fost numeroase. Printre revistele de avangardă de după război ("Contimporanul", "75H.P.", "Punct", "Integral", "Urmuz"), revista unu, apărută la Dorohoi în aprilie 1928 și transferată apoi la București
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
război ("Contimporanul", "75H.P.", "Punct", "Integral", "Urmuz"), revista unu, apărută la Dorohoi în aprilie 1928 și transferată apoi la București, este cea mai tenace. Conducătorul ei este medicul Sașa Pană, asistat de Moldov. Colaborează la ea Geo Bogza, Stephane Roll, Ilarie Voronca, Ion Călugăru, Virgil Gheorghiu, B. Fundoianu, pictorii Victor Brauner, M. H. Maxy, Milița Petrașcu, S. Perahim, B. Herold, etc. Manifestul publicației este destul de vag, cuprinzând elemente dadaiste, futuriste, suprarealiste, introduse în noțiunea generală a desfacerii de orice constrângere academică
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
într-o căruță/Căci era din schit cea mai drăguță.” Avangardiștii români vor oferi și ei mărturii semnificative ale acestei fascinații a perpetuei transformări, ale refuzului radical al stagnării, ale dezinteresului față de ceea ce G. de Torre numea ”permanență”. În "Aviograma", Ilarie Voronca va cere “lepădarea formulelor purgative", asigurând că atunci “când formula va deveni ceea ce facem ne vom lepăda și de noi", iar mai târziu, în revista "Unu", va exalta “insuccesul, debutul perpetuu, nerealizarea, nedesăvârșirea oricărui gest, condamnarea la eșec a
Literatura română avangardistă () [Corola-website/Science/297640_a_298969]
-
Documente literare" (I-II, 1971-1973), care conțin seturi de scrisori și acte, bogat comentate, ale unor scriitori precum Gh. Adamescu, F. Aderca, I. Agârbiceanu, Tudor Arghezi, G. Bogdan-Duică, Ioan Bogdan, Vasile Bogrea, Emanoil Bucuța, G. Călinescu, Panait Cerna, Al. Claudian, Ilarie Chendi, Mihai Codreanu, Grigore Crețu, Ov. Densusianu și Mihail Dragomirescu. În Anexe sunt publicate răspunsuri la chestionarul pe care Cardaș îl adresase scriitorilor, precum și la chestionarul lui Isaia Tolan. „Pe cât de variate și de numeroase sunt scrisorile inedite, pe atât
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
începe să picteze peisaje "cezanniene". Apoi, după propria-i mărturisire, trece prin toate fazele: "dadaiste, abstracționiste, expresioniste". În 1924, la 26 septembrie, are loc prima sa expoziție personală, la București, la "Galeriile Mozart". În această perioadă îl întâlnește pe poetul Ilarie Voronca, cu care va înființa revista 75 HP, în care Victor Brauner publică manifestul ""Pictopoezia"" și un articol ""Supra-raționalismul"". Pictează și expune ""Cristos la Cabaret"" (în maniera pictorului Georg Grosz) și ""Fata din fabrică"" (în maniera lui Holder). Participă la
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
în mare parte ne-exploatată, în care va descoperi multe documente inedite ale călătorilor și exploratorilor români, între timp dați uitării la "lada de gunoi a istoriei" , ca de exemplu Basil Assan, Constantin Chiru, Constantin Dumbravă, Dimitrie Ghica-Comănești, Emil Holub, Ilarie Mitrea, Sever Pleniceanu, Julius Popper, Emil Racoviță sau Grigore Ștefănescu. Va descoperi deasemenea jurnalul de bord al expediției "Belgica", redactat de Emil Racoviță, precum și numeroase fotografii, toate până atunci nepublicate. Alexandru Marinescu organizează peste 30 de expoziții temporare la Muzeu
Alexandru Marinescu () [Corola-website/Science/316513_a_317842]
-
B Simion Balint, Nicolae Balotă, George Bariț, Cristian Bădiliță, Simion Bărnuțiu, Ioan Bianu, Veta Biriș, Ioan Bob, Iosif Boda, Ioan Boeriu, Ovidiu Bojor, Alexandru Borza, Ion Brad, Pius Brânzeu, Nicolae Breban, Tiberiu Brediceanu, Ion Budai-Deleanu, Augustin Bunea C Dumitru Caracostea, Ilarie Chendi, Ioan Chindriș, Vasile Chindriș, Ștefan Cicio-Pop, Timotei Cipariu, Vasile Coloși, Corneliu Coposu, Doina Cornea, Iuliu Coroianu, George Coșbuc, Gherontie Cotorea D Pavel Dan, Nicolae Densușianu, Iosif Constantin Drăgan, Petre Dulfu E Vasile Erdeli F Dionisie Florianu, Ion Flueraș, Amos
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică () [Corola-website/Science/298828_a_300157]
-
Bucur (Hilarius sau Ilarie) Mitrea (n. 1842, comuna Rășinari, județul Sibiu - d. 1904) a fost medic în armata colonială olandeză și naturalist român, explorator al Americii de Nord și Indoneziei. Bucur Mitrea s-a născut în anul 1842, în comuna Rășinari (județul Sibiu), fiind fiu de
Ilarie Mitrea () [Corola-website/Science/306481_a_307810]
-
acasă, la Paris, în 1984, pe când participa la un simpozion internațional de poezie, cu care prilej i-a oferit cartea "Urmuz.Pagini bizarre" (București, Minerva - 1983), a cărei ediție și prefață le-a semnat. În paginile ei, Eugen Ionescu, alături de Ilarie Voronca, Marin Mincu ș.a., apare cu traducere din opera inconfundabilului Urmuz. Reproducerea înscrisurilor acestor deosebiți oameni ai cărții, cu care Constantin Crisan a fost în reverberație spiritual, pot întregi imaginea lor în lume." "Articol apărut în revista Euromuseum / Nr. 123
Constantin Crișan () [Corola-website/Science/311258_a_312587]
-
pentru copii, "Pățito Feo". Turneul a sustinut concerte în Italia și Spania. De asemenea, ea a fost o vocalistă de rezervă pentru secțiunea specială al lui Brenda Asnicar al aceluiași turneu în Italia. Comello are o soră mai mare numită Ilaria. Ea este fluenta în italiană, spaniolă și engleză. Comello s-a mutat la Buenos Aires pentru filmările serialului "Violetta". Ea se întoarce în Italia uneori, când nu este ocupată. Piesa-cover "I Only Want To Be With You" este dedicată nepoatei sale
Lodovica Comello () [Corola-website/Science/333155_a_334484]
-
autorul unor volume de poezie cel mai important fiind volumul "Un anumit anotimp din 1977". Reprezentant al avangardei românești atât în arta cât și în poezie alături de alți poeți ai avangardei precum: Gellu Naum; Șasa Până; Geo Bogza; Stephan Roll; Ilarie Voronca; Gherasim Luca etc. A colaborat (cu gravuri) la revista dobrogeana "Litoral", revista consacrată poeziei între anii (1939-1943); Revista de avangardă Unu; Revista „Cuvântul liber”, „Șantier” etc. este un insurgent în spațiul limbajului, un spirit avangardist, o conștiință care pândește
Vasile Dobrian () [Corola-website/Science/310647_a_311976]
-
Cluj și Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, Ed. Tradiții Clujene, Cluj, 2011, pag. 103, 104; Istoria jurnalismului din România în date. Enciclopedie cronologică - Marian Petcu, Ed. Polirom, 2012, pag. 1061; Artă Naivă Județul Mureș 1970 - 2012 - Ilarie Gh. Opriș, Vasile Mureșan, Ed. Nico, Târgu Mureș, 2012, pag. 286. Artă Naivă în Argeș - Costin Alexandrescu, Ed. Alean a C.J.C.P.C.T. Argeș, 2012; O altfel de istorie a literaturii române contemporane - Ștefan Doru Dăncuș, George Coandă, Vali Nițu, Dan Șalapa
Costel Iftinchi () [Corola-website/Science/336369_a_337698]
-
Piața Centrală", 2007; "Omul din oglindă", antologie de autor, 2008; "Abyssus abyssum invocat", 2009; "drumul spre tenerife" - "el camino hacia tenerife", 2009 - 2010; ”Elegiile de la Bad Hofgastein”, 2010; ”Poemas del viejo - Poemele bătrânului”, 2012; Las elegías de Bad Hofgastein", 2013), Ilarie Hinoveanu («Cocorul din unghi», 1967) s. a.
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
referitoare la tipografii, la cărți, biblioteci, bibliografii. S-au remarcat în domeniul bibliologiei românești, cu toate subramurile sale, din secolul al XIX-lea și până astăzi: Gheorghe Asachi, Ion Heliade Rădulescu, Timotei Cipariu, George Barițiu, Bogdan Petriceicu Hașdeu, Ioan Bianu, Ilarie Chendi, Nicolae Georgescu-Tistu, Gabriel Strempel și alții.
Bibliologie () [Corola-website/Science/298694_a_300023]
-
eroilor din primul și al doilea război mondial din satul Șmig este o cruce comemorativă așezată pe strada principală, în apropierea bisericii ortodoxe Sfântul Petru și Pavel. A fost ridicată în anul 1981, la inițiativa localnicilor Ștefan Boian, Istrate Bucur, Ilarie Curcean, Toader Bucur și Emilian Boian. Monumentul este realizat din beton mozaicat și este împrejmuit cu un gard din metal. Sub inscripția Întru slava eroilor neamului au fost trecute două liste cu numele eroilor din primul și al doilea război
Șmig, Sibiu () [Corola-website/Science/301743_a_303072]
-
comentariu elogios. A înființat revista literară "Ulise" din care, începând din octombrie 1932, au apărut patru numere. Debutul literar l-a făcut la revista „Premiera” în 1937. A fost prieten apropiat cu Eugène Ionesco, Emil Cioran, Mircea Eliade, Ion Vinea, Ilarie Voronca, George Călinescu, Ștefan Baciu, Emil Boldan, Constantin Noica, Nicolae Steinhardt, Grigore Cugler și a multor alte personalități ale literaturii române. Împreună cu Gherasim Luca, Dolfi Trost, Jules Perahim, Jacques Hérold, Barbu Fundoianu, Paul Păun, Gellu Naum, și alții, formează „al
Lucian Boz () [Corola-website/Science/311543_a_312872]
-
și Vadu Crișului (1955-1956) și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj, secția română-istorie (1956-1960), pe care a absolvit-o ca șef de promoție. A obținut în 1970 titlul de doctor în filologie cu o teză despre criticul literar transilvănean Ilarie Chendi, avându-l ca conducător științific pe prof. Iosif Pervain. După absolvirea facultății a lucrat ca profesor la Săcueni-Bihor (1960-1961), muzeograf la Muzeul Banatului din Timișoara (1961-1962), profesor la Liceul din Aleșd (1962-1963). În 1963 obține prin concurs postul de
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
publicistic în anul 1964 în revista clujeană "Steaua", colaborând ulterior cu articole și recenzii critice în revistele "Familia", "Limbă și literatură", "Revista de istorie și teorie literară", "Synthesis", "Tribuna", "Vatra" ș.a. A publicat peste 45 de cărți dedicate cărturarilor transilvăneni Ilarie Chendi, Ioan Molnar Piuariu, Octavian Goga, Ion Agârbiceanu, Timotei Cipariu, Lucian Blaga și Victor Papilian și a colaborat la peste 100 de volume colective, printre care "De la N. Filimon la G. Călinescu. Studii de sociologie a romanului românesc" (1982), "Dicționarul
Mircea Popa () [Corola-website/Science/337160_a_338489]
-
număr mare de articole demascând regimul hitlerist și politica statelor fasciste. A fost director al revistei „Adam” (1929-1940), la care au colaborat scriitori de prestigiu ca: Tudor Arghezi, Gala Galaction, Paul Zarifopol, Camil Petrescu, Eugen Lovinescu, Benjamin Fundoianu, Felix Aderca, Ilarie Voronca, Ion Călugăru, pictorul și arhitectul Marcel Iancu ș.a. Ca scriitor, el a cultivat în special efectul comic în literatură. Criticul literar George Călinescu consideră perioada interbelică ca fiind perioada scrierilor cele mai valoroase ale lui Ludo, considerând ca cea
I. Ludo () [Corola-website/Science/307269_a_308598]
-
o concepe în spiritul Bauhaus, susținând ideea unității de stil dintre toate formele artei. Academia devine, în 1928, Studioul de Artă Decorativă, promovând stilul Art Deco. Maxy este fondatorul revistei de avangardă „Integral”, la care vor contribui Brunea-Fox, Ion Călugăru, Ilarie Voronca, B. Fondane și Mattis Teutsch. Revista va apare sub îngrijirea sa până în 1928. În 1926, aflat la Paris, Maxy lucrează scenografia și costumele la „Omul, bestia și virtutea” de Pirandello și la „Saul” de Gide. Influența scenografiei ruse a
M. H. Maxy () [Corola-website/Science/316165_a_317494]