1,391 matches
-
nisip ce se scurgea încet, ca dintr-o clepsidră, pe șira spinării...” ș.a. Fragmentele acestea, amintind cumva de răsfățul oriental (potrivit cărții formatoare a lui Timi), mi-au evocat însă măiestria și eleganța prozei erotice din Elogiu mamei vitrege. Septimius Ilarie este și el, psihologic vorbind, un personaj aproape de poveste, un fel de fantasmă ideală a masculinității: blând, discret, altruist, ospitalier, îngăduitor, bun ascultător, exemplu de ordine și curățenie, bucătar ingenios, maestru al sexului etc. Un fel de Don Juan paradoxal
Rafinament fără explozie by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/4797_a_6122]
-
și faptelor, ci procedându-se la o selecție semnificativă de texte din categoria celor menționate, de natură să evidențeieze un anume episod biografic și creator. Sunt evocate, astfel, succesiv, dificultățile primilor ani de acomodare, angajarea la Societatea „Abeille”, cu ajutorul lui Ilarie Voronca, unde o întâlnește pe viitoarea soție, Genviève Tissier, angajarea, apoi, la studiourile Paramount, călătoriile în Argentina, din 1929 și 1936, și experimentele sale cinematografice, momentul 1933 al apariției cărții despre Rimbaud vagabondul și al amplei suite de poeme din
Cu Benjamin Fondane dincolo de Istorie by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/5570_a_6895]
-
din perspectiva strictă a poziției canonice a lui Sașa Pană însuși. Volumul de față schimbă în bună parte datele profilului literar al lui Sașa Pană, care se conturează acum ca un pregnant exeget al suprarealismului. Textele dedicate lui Tristan Tzara, Ilarie Voronca, M. Blecher, Claude Sernet, Jules Perahim sau Aurel Baranga merită să reintre în bibliografia de bază a exegezei avangardei românești. Ca și textele despre Apollinaire, Kafka, Nerval, pe care Sașa Pană îi interpretează ca precursori ai suprarealismului. Memorialistul avangardei
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
exigențele proletcultului. Căci nu numai volumul Prezentări va fi interzis: și publicațiile „Orizont” și „Revista literară” vor fi suprimate, iar bibliografia autorului va cunoaș te o tăcere de 12 ani, între 1949 și 1961 (când traduce Poemele franceze ale lui Ilarie Voronca). Prin aceasta, prezenta reeditare - folosesc în continuare termenul, deși sunt conștient de imprecizia lui - devine și un caz al vieții literare din perioada 1944- 1948. Nu numai prin episodul interdicției. Mai întâi, deoarece, în 1947, Fundația Regală pentru Literatură
O raritate bibliografică by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/4529_a_5854]
-
Parodistul a izbutit a fi galant-frivol lîngă Arghezi (De-abia veniseși), a efectua o dibace volută ermetică pe lîngă Ion Barbu (Grup), a întrupa o melancolie solemnă lîngă B. Fundoianu (Pastel), a sta cot la cot cu avangarda practicată de Ilarie Voronca (7), a fi acidulat alături de Nichita Stănescu (Poem, Autoportret), a realiza un umor așa zicînd la pătrat, pe spezele umorului lui Emil Brumaru (Numărătoare pentru babalîci obsedați de puștoaice, Numărătoare pentru puștoaice și babalîci), să devină casant în raport cu Nina
Un parodist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/3457_a_4782]
-
19211940. Director A. D. Xenopol. A se vedea contribuțiile lui Gheorghe Ghibănescu, Ion Bogdan, Ioan Tanoviceanu și A. Scri-ban. 4 Grigore Chebap, intelectual distins, funcționar superior la Biblioteca Academiei Române, excelent cunoscător al limbii și literaturii bulgare. A lăsat prețioase mărturii despre Ilarie Chendi. 5 Epistola a fost publicată în cartea amintită mai sus. G. Călinescu îi mulțumește profesorului și istoricului literar Gheorghe Cordoș (n. 1890 - m.1983) pentru ajutorul acordat domnișoarei Georgeta Ghimpeanu. 6 Călugăr sau preot catolic. A se vedea pater
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
două domenii culturale în care s-au distins în mod special intelectualii evrei din România: lingvistică-filologie (Moses Gaster, Lazăr Șăineanu, Heimann Tiktin, Jacques Byck, Ion-Aurel Candrea, Al. Graur, Iancu Fischer, Z. Ornea etc.) și avangarda literar-artistică (Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, Sașa Pană, H. Bonciu, Max Blecher, Paul Păun, D. Trost, Dan Faur, Șesto Pals, Isidore Isou, Paul Celan, Gherasim Luca, Marcel Iancu, Arthur Segal, Jacques Hérold, M.H. Maxy, Jules Perahim, Victor Brauner ș.a.). Rămâne să se stabilească
De ce sunt evreii din România altfel by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/3510_a_4835]
-
este, dar numai în parte. Îngrijită de Anca Sîrghie și Marin Diaconu, cercetători literari apropiați și omenește de familia Cioran (partea sibiană), cartea de care vorbesc adună laolaltă scrieri ale lui Aurel Cioran (un studiu despre Octavian Goga, portretele lui Ilarie Chendi sau Vasile Băncilă), interviuri acordate de Aurel Cioran, scrisori trimise de acesta, scrisori primite de el (de la Emil Cioran și de la alții), o convorbire purtată de Anca Sîrghie cu Eleonora Cioran, o secțiune de „ilustrații”. Mai sunt prezenți în
Cioraniene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3596_a_4921]
-
uitate în publicațiile de specialitate, dacă nu sunt reunite în volume cu o mai largă circulație. Așa este și cazul remarcabilelor contribuții ale eminentului istoric literar clujean Mircea Popa. Timp de aproape patru decenii, pe lângă monografiile și sintezele Ioan Molnar-Piuariu, Ilarie Chendi, Universul cărților populare, începuturile criticii literare române, Tipologia romanului românesc și altele, Mircea Popa a elaborat un număr impresionant de studii, articole și comunicări istorico-literare, de superioară ținută științifică, multe răspîndite în reviste și culegeri mai greu accesibile, precum
Cărturari și patrioți transilvăneni by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Memoirs/9242_a_10567]
-
grupuri de scriitori se cristalizează sub eticheta anonimatului - evreii și femeile. Evreul anonim Ceea ce frapează astăzi în portretizarea lovinesciană a scriitorilor evrei e desigur tocmai înserierea lor pe criterii etnice ca o „specie interesantă și turbulentă”. B. Fundoianu, Felix Aderca, Ilarie Voronca, Camil Baltazar, Isac Peltz, Ion Călugăru, Ieronim Șerbu, Horia Moreanu, Haimovici-Voiculescu, Morani, Aurescu, Horia Bonciu, Horia Liman, N. Argintescu-Amza sunt asociați în mod explicit pe baza unei condiționări rasiale care îi dă lui Lovinescu „posibilitatea de a-i caracteriza
Poetul X. Figura anonimului în comunitatea de la Sburătorul by Ligia Tudurachi () [Corola-journal/Journalistic/3788_a_5113]
-
Stănoiu (1920) și Slutica (1925), precum și a unei legende, Piatra corbului (1919) și a unei piese de teatru, Hazail (1931), cărți rare și aproape de negăsit. Unele dintre cărțile sale s-au bucurat de cronici favorabile aparținând lui Nicolae Iorga 1, Ilarie Chendi 2 și Ion Simionescu 3, iar istoricul literar Lucian Predescu4o menționează în Enciclopedia Cugetarea. După decesul soțului, George Lecca, se retrage la Mănăstirea Văratec, unde se dedică, cu pasiune, vieții monahale, iar în răstimpul 1940-1942 și 1946-1951, cât a
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
care îmi cerea un roman pentru Neamul Românesc Literar. Am colaborat cu romanul Fetele lui Conu’ Arghir, care a apărut pe urmă în volum, în 1910, sub titlul - Pe urma dragostei - ce a dezghețat până și pana severă a lui Ilarie Chendi, care, într-un număr din Luceafărul, din Sibiu, al acelui an, îmi prezice că voi deveni o scriitoare citită în cercurile cele mai largi. El nu socotise cu războiul, cu mentalitatea de după război, când nu mai e vreme de
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
Românesc Literar, 1, nr. 2, 1 februarie 1909, p. 106-107. (Irina Lecca - Dreptul vieții) și N. Iorga - Un roman cu tendințe: „Pe urma dragostei“ de Irina Lecca în Neamul Românesc Literar, 3, nr. 15, 24 aprilie 1911, p. 225-226. 2. Ilarie Chendi - Irina G. Lecca - În urma dragostei în Luceafărul, 10, nr. 8, 16 aprilie 1911, p. 191-192. (Dare de seamă). 3. Ion Simionescu - Irina G. Lecca - Marcu Ulpiu-Traian Stănoiu în Lamura, 2, nr. 7, aprilie 1921, p. 539. 4. Lucian Predescu
O prozatoare necunoscută – Irina Lecca by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3698_a_5023]
-
eseul despre El Greco aparținându- i lui Picasso. Nici un autor de avangardă român nu pătrunde în revistele „oficiale”, de la Viața românească la Revista Fundațiilor Regale, decât cu prețul abjurării avangardei. Este tocmai nexus-ul conflictului dintre componenții grupării de la revista unu și Ilarie Voronca, atât de bine documentat de Epistolarul avangardist îngrijit, în urmă cu doi ani, de către Mădălina Lascu în aceeași colecție a Editurii Tracus Arte. Piesele puzzle-ului încep să se îmbine într-un desen istoric coerent, care ne restituie, pas
Proza scurtă a lui Sașa Pană by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2876_a_4201]
-
murit Ion Bănuță (n. 1914) 31.12.1842 - s-a născut Iacob Negruzzi (m. 1932) 31.12.1889 - a murit Ion Creangă (n. 1837) 31.12.1894 - s-a născut Alexandru Marcu (m. 1955) 31.12.1903 - s-a născut Ilarie Voronca (m. 1946) 31.12.1953 - a murit Mărgărita Miller- Verghy (n. 1865) 31.12.2001 - a murit Ion Zamfirescu (n. 1907) Rubrică realizată de Nicolae Oprea
Calendar by Nicolae Oprea () [Corola-journal/Journalistic/2916_a_4241]
-
Cu deosebire interesant îl găsesc pe acela ce urma să reunească poeți de „al doilea plan” (câtă eleganță în formularea aceasta !) dintre 1900 și 1945. Anume: Mihai Beniuc, I.M. Rașcu, D. Iacobescu, Demostene Botez, Camil Baltazar, Perpessicius, Miron Radu Paraschivescu, Ilarie Voronca, Dan Botta, Virgil Gheorghiu și Constant Tonegaru. Cu două excepții, pe care nu le numesc, ele fiind aproape evidente, lista e plauzibilă și se menține bine în limitele valorice fixate. O ultimă remarcă. Spuneam că Mozaicul istorico-literar de azi
Mozaic existențial by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3031_a_4356]
-
că avem de-a face cu o teză de doctorat... Aflu grație internetului că Viorel Coman s-a ilustrat îndeosebi ca publicist literar dedicat predilect operei unor personalități de la Dunăre (Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Panait Istrati, C. Sandu-Aldea, Ilarie Voronca, Perpessicius ș.a.), și ca prozator; centrul de greutate al activității sale îl reprezintă însă preocuparea pentru opera lui Fănuș Neagu, despre care a publicat în ultimii ani cîteva titluri: Drumuri în poveste, Editura Semne, 2007 - o istorie a receptării
Povestiri magice din spațiul Bărăganului by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3270_a_4595]
-
Nicolae Manolescu Întâiul nostru critic profesionist, în sensul modern, este publicistul ardelean Ilarie Chendi (1871-1913). Foiletoanele din 1904 sunt prima operă de cronicar literar de la noi, străbunic al foiletoniștilor generației 2000. Cronicele, Chendi și le numește modest „dări de seamă“. Părerea lui despre rostul cronicii literare merită a fi reținută, mai ales fiindcă
Centenar Ilarie Chendi by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2979_a_4304]
-
Petre Andrei, Anton și Constantin Bacalbașa, Camil Baltazar, Vasile Băncilă, N. Carandino, Mihail Celarianu, Panait Cerna, Mihail Crama, Mihu Dragomir, Marcel Gafton, Anton Dumitriu, Perpessicius, Nae Ionescu, Iuliu Cezar Săvescu, Oscar Lemnaru, Ștefan Petică, Eugen Schileru, Mihail Sebastian, D. Trost, Ilarie Voronca, Teodor Vârgolici. Lipsește de pe lista absolvenților Fănuș Neagu, cu studii liceale la Galați și Iași, după cum lipsește Panait Istrati, autodidact. Faptul nu l-a împiedicat totuși să devină, și să fie și azi, scriitorul român cel mai cunoscut în
Vești culturale brăilene by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3003_a_4328]
-
clar că Mălurenii e un roman cu cheie, în care autorul și-a retopit mare parte din bagajul observațiilor de memorialist și moralist. Chipuri familiare din portretistica sa, de la Cincinat Pavelescu și Al. Bogdan-Pitești la Mihail Dragomirescu, Nichifor Crainic (personajul Ilarie, care apare și în unul din fragmentele reproduse mai jos), sau N. Davidescu, spre a avansa numai câteva nume, se discern ochiului familiarizat cu lumea literară românească a primei jumătăți de secol trecut. Frapantă e și proiecția de sine în
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
activitatea culturală din trecut și, pe urmă, să se suprime. Sergiu zâmbi din nou; îi făgădui că �va studia chestiunea". Burdea ieși, în sfârșit, obidit, îndoit, ca și cum ar fi dus în spate destinul neamului întreg. Pe scară îl întâlni pe Ilarie, rotund, tuciuriu, cu un muc de țigară lipit de un colț al gurii, privind, ca de obicei, lateral. - Dragă Ilarie, suspină el extatic, aseară am avut una din cele mai puternice emoții; ședeam cufundat în meditațiile mele obișnuite, cu foaia
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Burdea ieși, în sfârșit, obidit, îndoit, ca și cum ar fi dus în spate destinul neamului întreg. Pe scară îl întâlni pe Ilarie, rotund, tuciuriu, cu un muc de țigară lipit de un colț al gurii, privind, ca de obicei, lateral. - Dragă Ilarie, suspină el extatic, aseară am avut una din cele mai puternice emoții; ședeam cufundat în meditațiile mele obișnuite, cu foaia de hârtie albă dinainte, așteptându-mi inspirația, când auzii un foșnet de aripi ca de liliac pătrunzând prin fereastra deschisă
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
mă trezii, plin încă de lumina cerească, ca de un polen divin, am scris un psalm de mulțumire lui Dumnezeu, povestind și viziunea, adevărata cale a Damascului. Privind tot pieziș și scuipându-și mucul de țigară pe treptele de marmoră, Ilarie îi strânge moale mâna, fără convingere și cu teama ca să nu se apuce și Apostol Burdea să vadă îngeri. - Cam târziu, dragă. Dar, în sfârșit. Să vedem. Dă-o la Ara. Burdea plecă amar, obidit. Nu adulmecase dincotro avea să
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Dă-o la Ara. Burdea plecă amar, obidit. Nu adulmecase dincotro avea să bată vântul. Nu crezuse în destinele Arei, și iată că ea devenise o societate recunoscută de stat, puternică, cu subvenții; nu adulmecase nici vântul poeziei ortodoxe, și Ilarie îi suflase biserica și resursele ei. Tinerii vedeau azi îngeri; stolul lor se înmulțise descinzând din văzduh în diferite capitole bugetare. El de abia acum se dezmeticise. - "Prea târziu", îi spusese Ilarie, înfigându-i un pumnal în inimă. îmbătrânise, constată
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
subvenții; nu adulmecase nici vântul poeziei ortodoxe, și Ilarie îi suflase biserica și resursele ei. Tinerii vedeau azi îngeri; stolul lor se înmulțise descinzând din văzduh în diferite capitole bugetare. El de abia acum se dezmeticise. - "Prea târziu", îi spusese Ilarie, înfigându-i un pumnal în inimă. îmbătrânise, constată învins, trăgând după sine servieta-i plină de manuscrise morale și culturale. Dacă ar fi ascultat cel puțin de sfaturile nevesti-sii, doamna Simina Burdea născută Pomană, directoarea Școalei de menaj Despina Doamna
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]