408 matches
-
Partidului. Una dintre cauze am amintit-o deja, este vorba de apartenența lor la grupul de ilegaliști, cei ce intraseră În Partidul Comunist În perioada când acesta era În afara legii. Firește că, pentru o lungă perioadă, aproape 15 ani, mitul ilegalistului era unul dintre miturile principale ale culturii politice comuniste. Ilegaliștii formau În cadrul Partidului o castă specială, cu drepturi morale și materiale speciale. O a doua cauză era că unii dintre ei, și În primul rând Ana xe "Pauker"Pauker, aveau
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de apartenența lor la grupul de ilegaliști, cei ce intraseră În Partidul Comunist În perioada când acesta era În afara legii. Firește că, pentru o lungă perioadă, aproape 15 ani, mitul ilegalistului era unul dintre miturile principale ale culturii politice comuniste. Ilegaliștii formau În cadrul Partidului o castă specială, cu drepturi morale și materiale speciale. O a doua cauză era că unii dintre ei, și În primul rând Ana xe "Pauker"Pauker, aveau un prestigiu internațional bine consolidat, erau cunoscuți și apreciați la
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Elisabeta - a lucrat În presa de partid. Se pare că Într-o anumită etapă, cea de imediat după 1944, căsătoria cu aceste eroine ieșite din diversele Închisori, era un soi de consolidare a poziției În ierarhia de partid, cuplul de ilegaliști fiind un model În cultura politică a vremii. Sigur, s-ar putea pune Întrebarea de ce tocmai cu ilegalistele evreice, iar răspunsul nu este ușor de dat. Pur și simplu, ele erau În număr mai mare În cadrul grupului de ilegaliste. Numărul
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la xe "Ceaușescu"Ceaușescu. Documente 1940-1968, Editura Vremea, xe "București"București, 1999. xe "Cătănuș"Cătănuș, Dan; Neacșu, Gheorghe, „Componența P.C.R. În perioada 1945-1970. Evaluări statistice”, Arhivele totalitarismului, VI, 21/1998, pp. 154-171. xe "Cătănuș"Cătănuș, Dan; Tudor, Alina (editori), Amurgul ilegaliștilor. Plenara P.M.R. din 9-13 iunie 1958, Editura Vremea, xe "București"București, 2000. xe "Georgescu"Georgescu, Vlad, Istoria românilor de la origini până În zilele noastre, Editura Humanitas, xe "București"București, 1992. xe "Giurescu"Giurescu, Dinu C., Guvernarea Nicolae xe "Rădescu"Rădescu, Editura
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
internă a clasei politice comuniste este generată de poziția ocupată în sistemul politic. Clasa politică comunistă prezintă o dinamică istorică specifică. În toate țările socialiste europene, grupul comunist conducător, care a cucerit puterea după război, era compus din activiști profesionalizați, „ilegaliștii”, cei mai mulți dintre ei fiind selectați inițial de către partidul comunist sovietic. Instaurarea comunismului a mărit enorm clasa politică comunistă, dar nucleul care opera selectarea noilor membri, deținând monopolul puterii politice, a fost cel inițial. Profesionalizarea politică s-a accentuat, separându-se
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
o lume care mă rejecta ca pe un corp străin. Ce căutam noi în ea? m-am întrebat de atâtea ori. Pe Wald îl aruncase acolo Istoria. Fiu al unui negustoraș de nasturi din Dudești, se trezise în prima tinerețe "ilegalist". Mi-l imaginam greu în postura asta, lipind afișe și luând parte la întîlniri clandestine. Nu i se potrivea deloc. Așa cum nu se potrivea cu sensibilitatea și cu vioiciunea lui mentală uniforma ideologică pe care o vreme a fost nevoit
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
lumi România și Occidentul nu este un scenariu plauzibil pentru tine. Cum te-ai decis să "fugi"? V. N.: A fost pentru mine destul de greu, ca și pentru alții pe care îi știu. știu un excelent medic, care fusese chiar ilegalist în fragedă tinerețe, și care îmi povestea cum de multe ori era trimis în străinătate, fiind el un om în care "partidul" avea mare încredere, și se ruga la Dumnezeu în care, de altfel, nu credea: "să dea Dumnezeu să
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
a 30 000 de cetățeni români, firește, "dușmani de clasă", plus numeroase "execuții într-un pogrom", "rivalizând cu ceea ce trupele lui Horthy implementaseră în nordul Transilvaniei"249. Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu, Alexandru Moghioroș, Ghizela Vass (basarabeancă măritată cu ilegalistul Ladislau Vass) formau "chinta regală" a aripilor "basarabeană", "transilvăneană" și "română" din vechiul regat menită să construiască o nouă "identitate" României. Gheorghiu-Dej căzuse în dizgrația lui Stalin, în 1948, deoarece intervenise în favoarea unei concilieri cu Iosif Broz Tito. Demersul fusese
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
venit taman de la Cabinetul 2, în anul de grație (parcă) 1980. Să luăm exemplu!?... P.S. Vancea avea o vorbire groaznică, dar ca să fiu sigur că se-nțelege ce vroia să spună, am transcris ca și cum ar vorbi normal... Nu beți la ilegaliști! Într-una din zilele lui 1972, Vasile Băran mă întreabă dacă nu vreau să merg cu el să bem undeva, pe gratis. Accept fără fasoane. Îmi pune condiții însă: 1) să nu întreb unde, că-i secret; 2) să mai
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
am intrat sobri (așa ni s-a poruncit de șeful de trib!) și am fost suiți pe scenă. Spre stupoarea mea și-a lui Ovidiu, am constatat ca fuseserăm invitați la partea a doua a unei ședințe a... Asociației Foștilor Ilegaliști din România! Ce căuta neamțu'-n Bulgaria? Totul pe această lume are o explicație; fratele lui Vasile Băran, Tudor Băran, era instructor în C.C. al P.C.R. Șeful asociației, tovarășa Pavel, era sora celebrei ziceau ei ilegaliste Elena Pavel, moartă (se
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
are o explicație; fratele lui Vasile Băran, Tudor Băran, era instructor în C.C. al P.C.R. Șeful asociației, tovarășa Pavel, era sora celebrei ziceau ei ilegaliste Elena Pavel, moartă (se pare) la Doftana. Cum era vorba despre o întîlnire a foștilor ilegaliști cu actualii scriitori, Tudor l-a recomandat pe Vasile, iar acesta ne-a adus pe noi ca să citim din creația sa și să-l prezentăm. Nu ni s-a spus dinainte unde mergem, bătrînii comuniști fiind obișnuiți cu secretul operațiunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
să ne facem datoria: eu l-am prezentat pe cunoscutul prozator, făcînd cam multe glume; Ovidiu a citit din celebrele sale "microsioane" (proză scurtă umoristică), iar autorul a povestit că la el pe scară e un invalid care a cunoscut ilegaliști și care e dispus să îi furnizeze fișe pentru o viitoare carte. Din trei în trei minute, un bătrîn "grizat", din primul rînd, bufnea, vocifera, blestema de Mama Focului, obligîndu-i pe cei din sală să-i tot șoptească "șșșttt!!!"... Pînă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
furnizeze fișe pentru o viitoare carte. Din trei în trei minute, un bătrîn "grizat", din primul rînd, bufnea, vocifera, blestema de Mama Focului, obligîndu-i pe cei din sală să-i tot șoptească "șșșttt!!!"... Pînă cînd cetățeanul a izbucnit: "Tovarăși! Sînt ilegalist de 45 de ani! Dar așa ceva nu am mai pomenit! Am venit la ședința de partid a organizației noastre; partea întîia a mai mers. Da-n partea a doua, ce-am văzut? Asociația noastră a fost batjocorită de trei huligani
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
prăjiturele, un coniac bun și cafele tari (trufandale, pe vremea aceea!). Cînd am ajuns în stradă, eram transpirați toți trei. Și de atunci, de cîte ori mă întîlnesc cu Ovidiu Moldovan, ne întrebăm unul pe celălalt: "Ai mai băut la ilegaliști?!". Apoi fugim în noapte, conspirativ, ca-ntr-un film de Francisc Munteanu... Goangele... lui Goangă Titlul nu caută calamburul cu orice preț; mi-am amintit de acest mare cîntăreț de operă și pedagog, deoarece a fost un exemplu paradoxal, amestec
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
36 Un actor chinuit 36 Oameni cu șoric 36 Un doctorat la Chișinău 36 Un mare om de cultură 36 Un monstru sacru 36 Un scenograf ghiduș 36 Buna Moarte nechemată 36 Critici-măcelari 36 DECRETUL 400 36 Nu beți la ilegaliști! 36 Goangele... lui Goangă 36 Un colocviu al regizorilor 36 Ședințe tragice & întîmplări comice 36 Nemții din... "Cîntarea României" 36 Întîmplări aproape vesele cu Sorin Postolache 36 O aniversare și o premieră 36 Un regizor nedecis 36 Răzbunarea Morții 36
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
în afară de partidul comunist român și asta după intrarea trupelor „eliberatoare” sovietice în oraș deoarece, până la jumătatea lunii octombrie a anului 1944, nici măcar acest partid nu exista în târg, cu toate minciunile spuse de unii cum că Vasluiul colcăia, literalmente, de „ilegaliști”!. Brașoave și snoave de adormit copiii! Iată ce scria primarul Constantin Capră în luna decembrie a anului 1943, în raportul de activitate trimis pe adresa Inspectoratului General Administrativ Galați, vizavi de starea de spirit a populației: „...o oarecare stare de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de târgușoarele - reședințe de Plăși ca: Negrești, Pungești și Codăiești, în cazul județului Vaslui interbelic. Primarul mai notase următoarele: „În orașul Vaslui nu s’a remarcat nici un curent subversiv demn de a fi consemnat (subl.ns.)”. Atunci, unde erau vajnicii „ilegaliști” de mai târziu, printre care și câțiva evrei?! Un posibil răspuns îl vom putea afla într-un viitor studiu. Dar, până atunci, nu putem trece cu vederea sub nicio formă sacrificiul suprem al unor evrei vasluieni (uitați prin arhive de
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
pierdut mai bine de 1800 de oameni însă au reușit ca în dimineața zilei de 24 august să cucerească Bârladul după aprige lupte de stradă bine descrise de avocatul Ioan Bontaș, primul edil de după ocuparea orașului. c.„Noi suntem comuniștii ilegaliști!” Din cine știe ce cotloane mizere sau din diverse ateliere au apărut așa-zișii „ilegaliști” comuniști de prin orașele noastre. Arhivistic am demonstrat că toate afirmațiile lor nu au fost decât niște minciuni fără valoare și că de fapt, pe toată durata
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
zilei de 24 august să cucerească Bârladul după aprige lupte de stradă bine descrise de avocatul Ioan Bontaș, primul edil de după ocuparea orașului. c.„Noi suntem comuniștii ilegaliști!” Din cine știe ce cotloane mizere sau din diverse ateliere au apărut așa-zișii „ilegaliști” comuniști de prin orașele noastre. Arhivistic am demonstrat că toate afirmațiile lor nu au fost decât niște minciuni fără valoare și că de fapt, pe toată durata războiului (1941-1944) organele Poliției de Siguranță nu au raportat NICIODATĂ existența unor mișcări
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Antoaneta Tănăsescu, Un Făt-Frumos de laborator omul nou; Zoe Petre, Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin; Daniel Barbu, Un mit al totalitarismului colectivismul; Adrian Cioroianu, Lumina vine de la Răsărit; Sanda I. Ducaru, Religia cincinală. Funcțiile sărbătorilor comuniste; Sorin Șerban, Ilegaliștii; Cristina Petrescu, Vizitele de lucru, un ritual al "epocii de aur". Titlurile sînt elocvente pentru tiparele strimte între care au fost strivite existențele cîtorva generații, dar și pentru evaluarea reziduurilor care vor polua în continuare mentalitățile, destul timp de-acum
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
români și străini, d-l Băsescu a spus că are nevoie de probe "științifice" și a dispus crearea Comisiei Tismăneanu. De ce au apărut discuții? Păi, unii îi reproșează lui Vladimir originea sa familială, faptul că provine dintr-o familie de ilegaliști comuniști, evrei pe deasupra, pentru că unii socotesc și acest simplu fapt un fel de stigmat! Asta este o absurditate, nimeni nu e vinovat de eventualele păcate ale antecesorilor săi. Îmi amintesc că, la începutul anului 1990, îi reproșam și eu lui
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Petrescu și mie, în eventualitatea că regimul ne-ar fi pregătit o mascaradă în justiție. Țin minte că, la un moment dat, ne-am întâlnit cu Vasile Lupu în pădure ca să stăm de vorbă și aveam o interesantă senzație de "ilegaliști", cum văzusem în filmele din copilărie! Și pentru el, nu doar pentru memoria lui Corneliu Coposu, regret că PNȚ-CD s-a prăbușit din nefericire, am senzația că definitiv. L-ai amintit pe P.S. Pimen. Din păcate, eu am început să
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
un veteran, născut în 1895. Ceilalți semnatari ai mesajului: Corneliu Mănescu, fost ambasador al României la Paris în perioada 1977-1982, Alexandru Bârlădeanu, fost membru al Comitetului Executiv al Comitetului Central, promovat în 1965, și I. Răceanu, cu o carieră de ilegalist sinuoasă. Tonul scrisorii era amenințător, vechii tovarăși afirmând că s-au hotărât să vorbească înainte de a fi prea târziu. Este foarte ciudat că Ceaușescu și clanul său nu au luat în considerare pericolul pe care îl reprezenta acest mesaj, prin
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
că Ceaușescu și clanul său nu au luat în considerare pericolul pe care îl reprezenta acest mesaj, prin conținutul său și prin faptul că circula. Ceaușescu îl cunoștea pe Pârvulescu, știa că acesta nu îl suportă, îl considera un fals ilegalist. Pârvulescu are curaj: a "făcut" revoluția din 1917-1918, a intrat în partid de la înființare, a fost arestat în 1930, a evadat și s-a refugiat în URSS. Întors în România, datorită încrederii totale din partea sovieticilor, va deveni șeful Comisiei de
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
egida ambasadei Statelor Unite, unde se grăbise să se ducă, pentru "a ne trăda pe toți". Potrivit lui Bârlădeanu, tovarășul Pârvulescu ar fi acceptat să semneze dar cu o condiție: ca faimoasa scrisoare să apară mai întâi în Pravda. Din partea unui vechi ilegalist, acest atașament față de Moscova pare plauzibil. Să fi cunoscut Ceaușescu aceste divergențe, gelozii, rivalități și perspective contradictorii ale semnatarilor scrisorii? În cazul în care conducătorul ar fi aflat ceva despre această poveste, pe termen foarte scurt, putea sta liniștit. Veteranii
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]