412 matches
-
insalubritatea zonei, bombardamentele repetate, lipsa de mijloace și de viitor a locuitorilor, plecările pe front, ipocrizia autorităților), depășesc comanda ideologică a momentului în care e publicat romanul, cadrul politic ce se cerea blamat (regimul Antonescu) și anemica intrigă cu eroi ilegaliști. Din nefericire, moș Vițu, admirabil conturat ca înțelept șugubăț al locului, generosul și mereu săritorul Treișpemii sunt personaje sacrificate în grabă, la finalul narațiunii, conflictului rudimentar, primul devenind dintr-un posibil Moromete (cum remarca Paul Georgescu) un lamentabil Filimon Sârbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
de interes. Cercetătorii xe "Alina Tudor"Alina Tudor și Dan xe "Cătănuș"Cătănuș au publicat două volume de documente, cuprinzând momentul eliminării grupului xe "Constantinescu"Constantinescu-xe "Chișinevschi"Chișinevschi 1 și pe cel din 1958 al epurării sau sancționării unor vechi ilegaliști din aparatul Comitetului Central 2. Documentele ilustrează unele tendințe În forurile de conducere, raporturile de forță din acel moment. Pentru demersul nostru, momentul 1958 este interesant, fiind Încă un pas În marginalizarea evreilor din aparatul de partid. De altfel, din
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
fasciste. Ei au simțit pe propria piele nocivitatea acestei ideologii. De aceea drumul lor spre comunism trece prin antifascism. Acest fapt este relevat și de Vladimir xe "Tismăneanu"Tismăneanu, care, Întrebat despre mobilul Înrolării În luptă a părinților săi, comuniști ilegaliști, declara tranșant: „Fundamental, antifascismul”2. Ei au crezut atunci că lupta Împotriva fascismului se poate face cel mai bine sub faldurile steagului comunist. Și datorită importanței acestui obiectiv... nu au mai cercetat, ci s-au aliniat disciplinat, În cea mai
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
vârf. Este o realitate istorică faptul că, În perioada trecerii la activitatea legală, o serie de militanți evrei au ocupat poziții Înalte În ierarhia Partidului. Una dintre cauze am amintit-o deja, este vorba de apartenența lor la grupul de ilegaliști, cei ce intraseră În Partidul Comunist În perioada când acesta era În afara legii. Firește că, pentru o lungă perioadă, aproape 15 ani, mitul ilegalistului era unul dintre miturile principale ale culturii politice comuniste. Ilegaliștii formau În cadrul Partidului o castă specială
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Partidului. Una dintre cauze am amintit-o deja, este vorba de apartenența lor la grupul de ilegaliști, cei ce intraseră În Partidul Comunist În perioada când acesta era În afara legii. Firește că, pentru o lungă perioadă, aproape 15 ani, mitul ilegalistului era unul dintre miturile principale ale culturii politice comuniste. Ilegaliștii formau În cadrul Partidului o castă specială, cu drepturi morale și materiale speciale. O a doua cauză era că unii dintre ei, și În primul rând Ana xe "Pauker"Pauker, aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
de apartenența lor la grupul de ilegaliști, cei ce intraseră În Partidul Comunist În perioada când acesta era În afara legii. Firește că, pentru o lungă perioadă, aproape 15 ani, mitul ilegalistului era unul dintre miturile principale ale culturii politice comuniste. Ilegaliștii formau În cadrul Partidului o castă specială, cu drepturi morale și materiale speciale. O a doua cauză era că unii dintre ei, și În primul rând Ana xe "Pauker"Pauker, aveau un prestigiu internațional bine consolidat, erau cunoscuți și apreciați la
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Elisabeta - a lucrat În presa de partid. Se pare că Într-o anumită etapă, cea de imediat după 1944, căsătoria cu aceste eroine ieșite din diversele Închisori, era un soi de consolidare a poziției În ierarhia de partid, cuplul de ilegaliști fiind un model În cultura politică a vremii. Sigur, s-ar putea pune Întrebarea de ce tocmai cu ilegalistele evreice, iar răspunsul nu este ușor de dat. Pur și simplu, ele erau În număr mai mare În cadrul grupului de ilegaliste. Numărul
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
la xe "Ceaușescu"Ceaușescu. Documente 1940-1968, Editura Vremea, xe "București"București, 1999. xe "Cătănuș"Cătănuș, Dan; Neacșu, Gheorghe, „Componența P.C.R. În perioada 1945-1970. Evaluări statistice”, Arhivele totalitarismului, VI, 21/1998, pp. 154-171. xe "Cătănuș"Cătănuș, Dan; Tudor, Alina (editori), Amurgul ilegaliștilor. Plenara P.M.R. din 9-13 iunie 1958, Editura Vremea, xe "București"București, 2000. xe "Georgescu"Georgescu, Vlad, Istoria românilor de la origini până În zilele noastre, Editura Humanitas, xe "București"București, 1992. xe "Giurescu"Giurescu, Dinu C., Guvernarea Nicolae xe "Rădescu"Rădescu, Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
Accident banal (1966) sunt construite pornind de la delimitări tematice și formule structurale croite astfel încât să aducă în ficțiune teza confruntării „noului” cu „vechiul”. Profitând de experiența frecventării mediilor muncitorești (în special, cel al lucrătorilor forestieri) ori imaginând situații referitoare la ilegaliști și activiști de partid, prozatorul se străduiește, totuși, să demonstreze că poate depăși literaturizările propagandistice. Prin urmare, el accentuează latura psihologică a intrigii, strecoară trimiteri simbolice (precum metafora bobului de grâu), vorbind despre înstrăinarea și inadaptabilitatea unor activiști, caută să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
Grăuntele de grâu, când cade pe pământ, Maria Vișinescu, veche luptătoare ilegalistă, află că nici măcar iluziile politice nu pot opri evoluția vertiginoasă a unei boli incurabile, că „nemurirea” promisă de ideologi nu este decât o formă de vanitate; în Despărțirea, ilegalistul Toader Proca, arestat și deținut în anii ’40, încearcă după douăzeci de ani, străbătând Europa, să își regăsească fiica pierdută. Cu timiditate, S. încearcă să își salveze scrisul de intruziunea politicului. SCRIERI: La marginea orașului, București, 1962; Accident banal, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289684_a_291013]
-
românească. Problemele expuse în scrisorile lor, ca și necesitatea unei schimbări radicale răspundeau unor așteptări generalizate. Cu atât mai preocupantă pentru Securitate și conducerea Partidului Comunist a fost apariția printre contestatarii ce trimiteau scrisori Europei Libere a unor comuniști dezamăgiți, ilegaliști, activiști și cadre din aparatul de partid și de stat. Iată o listă sumară pentru anii 80-84: Un grup de femei [multe ilegaliste] din 12 județe ale țării, ce revendică pentru grupul lor numele lui Constantin Pârvulescu care, cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
multe ilegaliste] din 12 județe ale țării, ce revendică pentru grupul lor numele lui Constantin Pârvulescu care, cu toate greșelile lui, a spus adevărul la al XII-lea Congres (vara 1981); Un posibil prim-ministru (30 mai 1982); Un fost ilegalist (iulie 1984); Un român care mai speră ([noiembrie] 1984); Un participant la Congresul rușinii (noiembrie 1984). Acestor texte li se adaugă o scrisoare a unui membru al aparatului represiv, Din cele expuse mai sus reiese că scrisorile trimise la Europa
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
în URSS, Ungaria, de ce să nu se găsească și la noi? Dacă nu se va reveni asupra acestei obligații, vom face apel la femeile tinere din întreaga lume, rugându le să protesteze împotriva acestei obligații inumane și umilitoare. Un fost ilegalist de partid, iulie 1984, difuzată la 5 august 1984 Dlui Nicolae Ceaușescu, Dnei Elena Ceaușescu, Fiindcă de la cele trei scrisori anterioare difuzate la acest post de radio încă nu ați luat măsuri de îndreptare a cumplitei sărăcii în care ați
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe această cale, fiind convins că, dacă Securitatea nu îndrăznește să vă aducă la cunoștință, printre rudele sau prietenii cei mai intimi se va găsi totuși un confident să vă ducă la cunoștință câte ceva despre conținutul ei! Sunt același fost ilegalist al partidului, de mult exclus din partid, pentru că am îndrăznit să aplic arma criticii și autocriticii la adresa dvs. Fiindcă am rămas cu pregătirea elementară a celor patru clase primare și nu am putut ajunge la Academia politică înființată de partid
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ani de zile, numai că această pensioară, câștigată cu sacrificii enorme pe câmpul de luptă (nu lipsă la apel), nu se ducea la vistieria statului, ci se transforma în pensie de merit pentru foștii deținuți politici sau pentru așa-zișii ilegaliști, care, după anul 1944, au apărut ca muștele după ploaie. Domnule Ceaușescu, vă întreb, între faptele unora și ale celorlalți nu găsiți nicio deosebire de merite? Țara a fost întregită în toată istoria ei de acești eroi ai neamului. După
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
inima Bucureștiului; e un barbar, un violent în vorbă și faptă, un supus cu plecăciuni la perechea care l-a înscăunat. E un produs creat în cetatea totală din simplu activist la Secția de propagandă. E fără merite, așa spun ilegaliștii maziliți sau scoși la pensia vieții, care-și trăiesc tristețea idealurilor lor naive. Domnilor, m-am întors acasă, aici e locul meu! Sunt scârbit și de o parte din românii din Occident care, ca să-și întregească familia, se adresează prin
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
ideea aceasta o demonstrează numeroase fapte. Știam, din citite, că revoluțiile își devorează propriii copii. Că lucrurile s-au întâmplat așa și în România mi-a fost dat să constat cu ani în urmă cu prilejul unei întâlniri dintre foștii ilegaliști din județul Caraș-Severin și primul-secretar de atunci al Comitetului județean de partid, Trandafir Cocârlă. Era în 1974, moment în care revoluția culturală a domnului Ceaușescu desființa existența cotidiană a majorității ziarelor județene. I-am auzit atunci pe foștii ilegaliști, o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
foștii ilegaliști din județul Caraș-Severin și primul-secretar de atunci al Comitetului județean de partid, Trandafir Cocârlă. Era în 1974, moment în care revoluția culturală a domnului Ceaușescu desființa existența cotidiană a majorității ziarelor județene. I-am auzit atunci pe foștii ilegaliști, o mână de oameni dezorientați, exprimând cu claritate ideea că ei nu luptaseră pentru așa ceva, acel ceva înglobând întreaga politică economică și culturală a regimului Ceaușescu. Până și din iluziile lor de libertate care cuprindeau, după părerea lor, și dreptul
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cu fratele meu - fra tele care su pra viețuise și care era cu paisprezece ani mai mare decât mine. Venea la noi în casă, așa că m-a cunoscut de mic copil, când habar nu aveam că exis tau pe lume ilegaliști, comuniști și alți „iști“. După război, o invi zi bilă mână kafkiană l-a metamorfozat pe fiul domnului Avram Iancu din Roman în Mihai Florescu, ministrul Învățământului și Culturii. Într-o zi de 24 ianuarie, când jucam Hora Unirii împreună cu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
unei opoziții. A mai amețit-o un pic, dar nu după multă vreme, după nășirea Frontului Salvării Naționale, a părĂ‑ sit sau a fost obligat să iasă din Front. Mi-amintesc ce caraghios era Tovarășul Take - nome de guerre, de ilegalist comunist -, când intra în marea sală de conferințe de la Intercontinental. Scund și cam rotofei, cu teniși în picioare și cu cască metalică pe cap, gardat, de patru haidamaci cu kalașnikovuri, pășea eroic, țanțoș, de parcă tocmai venea de pe front, la conferința
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]
-
care excelase în postul său din S.U.A., care vorbea cel puțin două limbi străine excelent, care se bucura de apreciere în rândul colegilor. Este adevărat că era și destul de bârfit, că avea o origine cu adânci rădăcini în mediul foștilor ilegaliști, ceea ce, se spunea, îl pusese pe locuri prioritare când fusese vorba de promovări, de trimiteri la posturi preferențiale etc. Judecata mea privind posibilitatea repetării succesului lui Nicolae Ceaușescu din 1968 îmi spunea că ar fi imposibilă, din cel puțin câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
gingiile și dinții, dar țigara atunci era cu totul specială, nemaipunînd la socoteală efectele speciale (și ele) - fumul care, combinat cu aburul din gură, devenea abundent sau zăpada care scîrțîia sub tălpi - toate sporeau farmecul scenei respective. Desigur, ca orice ilegaliști, aveam tot felul de strategii pentru a nu fi prinși. Să palmăm țigara și, în caz de forță majoră, s-o băgăm pe sub mînecă. Să ne schimbăm permanent traseul și, oricum, să preferăm străduțele lăturalnice. Să privim tot timpul în
Tinereţile lui Daniel Abagiu by Cezar Paul-Bădescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/612_a_1368]
-
și opinăm că ele au fost trimis autorului În persoană pentru a le repara și a le adapta cerințelor partidului muncitorilor și țăranilor: „f) Este necesară modificarea replicilor următoare, Întrucît nu sînt reprezentative pentru eroismul de care au dat dovadă ilegaliștii În insurecție (se știe acum că nici n-au dat dovadă de vreun eroism ci, eventual, doar de comiterea a ceva furturi și crime monstruoase printre adversarii de ieri, n.n.): „Pandele: >>Sovieticii unde sînt?>>; Dincă (uluit): <<De ce Întrebi?>>; Pandele: >>S-
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
în eroi pozitivi sau negativi din toate punctele de vedere. Mai mult, acești eroi nu sunt pur și simplu indivizi, ci categorii întregi. În anii ’50-’60, monopolul pe suferință și pe moralitate aparținea proletariatului și vârfului său de lance: ilegaliștii comuniști (după principiul puțini am fost, mulți am rămas). Ceilalți erau răi, profitori, sugeau sângele poporului și trebuiau stârpiți social, dacă nu și fizic. Așa au dispărut din posturi de concepție și decizie 90% dintre românii cu studii superioare sau
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
de Studiere a Totalitarismului. A publicat numeroase cărți, atât singur, cât și în colaborare cu alți autori. Printre cărțile publicate, amintim: ”Cazul Ștefan Foriș. Lupta pentru putere în P.C.R. 1940 - 1968. Documente” - 1999 - având ca asociat pe Ioan Chiper ”Amurgul ilegaliștilor. Plenara C.C. a P.M.R. din 9 - 15 iunie 1958 (colaborator Alina Tudor) ”Cadrilaterul. Ideologie cominternistă și iredentismul bulgar, 1919 - 1940” ”O destalinizare ratată. Culisela cazului Muron Constantinescu - Iosif Chișinevschi 1956 - 1961” (colaborator Alina Tudor) Între Beijing și Mosvova. România și
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]