649 matches
-
de Cameră, fostului prezident de Consiliu, fratelui ilustru al ilustrului Ioan Brătianu? Da, după toată probabilitatea omenească vor da crezare și minune ar fi daca d. C. A. Rosetti nu s-ar convinge de puternicele cuvinte de mai sus: că ilegitimă, ilegală e o revizuire votată de o Cameră "care nu reprezintă decât voința atotputernică a guvernului". [7 mai 1883] PARIS, 19 MAI "Journal des debats ", constatând strălucita izbândă electorală a cabinetului român, recunoaște că rivalitățile partidelor și dislocația parlamentară făcuse
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
va fi puternic înclinat să beneficieze de inițiativă fără să îi suporte și povara. Richard Dagger (1997: p. 50 și urm.) Spectrul mundan al pedepsei, coerciția aici și acum nu este privită ca viabilă. Ca să nu apară fenomenul profitului neîntemeiat, ilegitim, ar fi nevoie de amenințarea coerciției. Dar dacă membrii acelei inițiative își văd relația din perspectiva înțelegerii reciproce extinse, ei nu numai că vor coopera liber, dar o vor face și cu bucurie. Amenințarea cu coerciția nu va mai fi
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
mare importanță este cam mult. Pe parcursul celei mai mari părți a istoriei europene, familia nu s-a bucurat de stima aristocraților, deși aceștia erau puternic interesați de înrudirea nobilă. Căsătoriile nobile erau pur convenționale, adulterul deseori acceptat deschis, iar fiii ilegitimi puteau aspira la poziții sociale înalte. "Importanța atribuită fidelității și unei uniuni stabile a fost tipică ethosului burghez" (Ossowska, 1972: 68). Totuși, având origini burgheze, romantismul denunța familia pentru filistinismul ei, iar atacul a fost sprijinit de cercurile Bohemian. Mai
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
au privit destul de indiferente la ascensiunea colosului asiatic și nu au elaborat o viziune coerentă cu privire la noul proces geopolitic. Ceea ce nu poate fi explicat decât pe fondul supraîncrederii care a urmat încheierii Războiului Rece, ca și pe fondul unui transfer ilegitim de interpretare. Probabil, China a fost asimilată unei alte Uniuni Sovietice. Din punctul nostru de vedere, aceasta din urmă a reprezentat tipul ideal de adversar pentru SUA în sensul că deținea o putere militară suficient de mare, încât să prilejuiască
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
de altă parte. 4. Efectele corupțieitc "4. Efectele corupției" Corupția nu este un fenomen benign, de pură parazitare a resurselor publice, într-o formă care să permită totuși, chiar dacă la randamente mai mici, funcționarea sustenabilă a sistemului. Corupția înseamnă tranzacții ilegitime care scad credibilitatea sistemului și capacitatea instituției de a se implica în raporturi de cooperare cu alte instituții sau persoane. Întrucât cel mai evident efect al corupției este pierderea de resurse pentru acțiunile ce au ca beneficiar publicul, actele de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
supraviețuire în contexte ostile. Oamenii cei mai buni pleacă din sistem, făcând sarcina celor buni care rămân din ce în ce mai grea, resursele materiale și motivaționale sunt din ce în ce mai precare, iar sustenabilitatea activităților din ce în ce mai mică. Corupția duce la scăderea performanțelor și la sporirea actelor ilegitime. Un sistem de învățământ necorupt urmărește selecția și evaluarea meritocratică, reușind, cel puțin prin mecanismele sale interne, să asigure egalitate de șanse între copiii care participă la competiția pentru diplome. Prin urmare, cu cât un sistem educațional este mai corupt
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
scurt fragment al dialogului lui Socrate cu Meletos, când Socrate îl întreabă pe Meletos cine trebuie să educe cetățenii, Meletos răspunde indicând diverse instanțe impersonale, de fapt tot atâtea nume globale ale cetății: toți cetățenii, legile, impersonalul, tradiția. Deturnând oarecum ilegitim discursul, Socrate întreabă: „Dar nu asta te întreb, o preabunule, ci care om îi face mai buni ...”. Cu această schimbare a subiectului, Socrate a introdus o presupoziție neargumentată în text, și anume faptul că cineva determinat ar primi ca sarcină
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
naturală pentru acest comportament degenerat: Trebuie asigurate salarii egale pentru bărbați și femei, protecție muncitoarelor Însărcinate și servitoarelor ș...ț salarii minime pentru angajatele În restaurante, cârciumi, cafenele; recunoașterea paternității și obligativitatea tatălui de a-și crește copiii... eliminarea rubricii „ilegitim” din codul civil 73. Astfel, unii eugeniști sperau să prevină, Într-o oarecare măsură, prostituția și să reducă fenomenul deja existent prin măsuri de asistență socială care se asemănau cu cele propuse de contemporanii lor socialiști mai mult decât cu
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
ține de o anumită caracteristică, există unii care consideră că ea trebuie asociată fie cu legitimitatea, fie cu organizațiile formale, fie cu contextualitatea. Or, chiar dacă legitimitatea poate fi o consecință a instituționalizării sau poate contribui la instituționalizare, există și elemente ilegitime care devin instituționalizate: crima organizată, corupția politică, frauda etc. Există și o a treia categorie de definiții, care diferențiază instituțiile asociindu-le cu diverse domenii sau controluri sociale. De exemplu, instituțiile „totale” ale lui Goffman sunt structuri atotcuprinzătoare, bine delimitate
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
toți, și cum de altfel etnologia modernă a arătat, de o mare bogăție sufletească, dar una indistinctă; primitivitatea presupune o metafizică și o cultură - asta se știe azi foarte bine. Într-un anumit sens și în anumite cazuri nu e ilegitim a se vorbi chiar de civilizație primitivă, cu un caracter foarte rafinat și complex, dar frenatoriu în fața devenirii istorice. Există civilizații primitive de tip urban, după cum există o civilizație rurală. (De pildă, Moromeții lui Marin Preda sunt plasați într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
l-au respins și nici nu l-au influențat. Uneori însă, excedat sau rău dispus, vedea în Nietzsche imaginea deformată pe care au acreditat-o pe de o parte un sentimentalism leșinat și fariseu și pe de alta o descendență ilegitimă și uzurpatoare ce și-l revendica în mod fraudulos, atribuindu-i propria ei pseudofilosofie a neomeniei și genocidului. Dar Nietzsche, cu toate paradoxele lui violente, nu a fost acel presupus energumen și nici acel profet al încolonării gregare și adulării
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
seacă și pauperă pe care și-o reprezintă unii ce se dau drept cartesieni și nu mai puțin și adversarii lor? Poate și mai flagrant e contrasensul în care a căzut filozofia lui Nietzsche cu destinul ei istoric. E oare ilegitim a-i face cuvenita reparație? Preopinentul meu are însă o frază, la sfârșit, care-mi pare cumva țâșnită din elanul său ideativ și scăpată prin fugă de cenzura dreptei judecăți. Anume, zice el: „Dacă Rousseau și vasta sa rețea de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Régime”, că evenimentul acesta ar fi fost potrivnic civilizației. E cazul să-l numesc? EX CONFUSIONE Operele mari sunt plurivoce; ele conțin sensuri și semnificații la care autorii lor poate că nici nu s-au gândit, dar nu e deloc ilegitim să le fie atribuite prin interpretări coerente și, bineînțeles, corect raportate la text, care rămâne același chiar dacă interpretările mută eventual accentele sau dilată unele detalii. Fiecare epocă poate găsi, după mentalitatea ei, noi sensuri în marile opere care de aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
călinescieni” și „anticălinescieni”, deși plecând de la poziții ce nu reprezentau adevărate opuneri teoretice, ar fi putut deveni interesantă dacă ar fi fost mai serioasă; s-ar fi putut opune nu principii (nu prea existau), ci temperamente, ceea ce nu e deloc ilegitim, dar nici acestea nu s-au prea înfruntat în mod real (fiindcă, de fapt, nici nu s-au arătat). Acum există un soi de ceartă în jurul lui Călinescu, dar nu are nimic comun cu o polemică; „procălinescienii” nu au nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Polemicii de idei i se opune pamfletul: asta să fie „polemica de cuvinte”? Pamfletul e o polemică nu de idei (dar poate fi totuși în numele unei idei), ci de persoane. Atacul la persoană are proastă faimă, dar nu întotdeauna este ilegitim, fiindcă persoanele pot reprezenta sau discredita ideile. Când o mare idee e proclamată de o persoană moralmente sau intelectualmente contestabilă, atacul la persoană nu e numai legitim, ci necesar. Pamfletul poate fi (adică este, adică trebuie să fie) cât de
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
rea, din contră, pare chiar bună, în tot cazul plauzibilă, dar care e pseudoobscură, pseudohermetică, pseudonaivă, pseudopolitică, pseudocosmică etc. Fenomenul nu ar avea importanță dacă nu ar fi unul de proliferație la scară socială și nu ar duce la revendicări ilegitime, dar presante. Eu nu sunt deloc împotriva imitației și epigonismului, pe care prietenul meu Horia Lovinescu spunea rândul trecut, tot aici, că le refuză „cu înverșunare”. Imitația și epigonismul sunt consecințe necesare ale marilor opere; dacă le vrem pe acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe ceva rușinos, murdar, de care te lipsești cu bucurie. Dar în vremea lui Marx banul devenise demult un semn al reușitei sociale. Dosarul cupidității fusese redeschis, banul reabilitat, evreul însă nu. I se contestau vechile competențe, văzute acum ca ilegitime, frauduloase, malefice chiar. Oricum, dacă ceva nu mergea, evreul trebuia, din nou, să dea socoteală. Rămânea un renegat și era condamnat chiar din acest motiv. Efectul devenea cauză. Tocmai pentru că nu era acceptat, evreului i se atribuiau porniri dușmănoase. Tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
diafană și suavă. Romanul Enigma unui ametist (1984) derulează istoria a două femei, Livia și fiica sa, Raluca, pe fundalul existenței cotidiene citadine din epocă, zugrăvită însă în tonuri idilice. Se reține povestea dramatică a Liviei care, născând un copil ilegitim, nerecunoscut de tată, își refuză apoi, din devotament matern, împlinirea socială și profesională: lucruri pe care cititorul le află dintr-un jurnal găsit de fiică după moartea prematură a Liviei. Finalul, expediat și dulceag, o arată pe fiică descoperindu-și
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
2000, pp. 27-46; Laignel-Lavastine, 2001, pp. 341-364) a fost opusă o vreme teoriilor modernizării societăților de tip sovietic, care imaginau o posibilă convergență Între cele două sisteme politice concurente. Sintagma „regim leninist”, propusă de Kenneth Jowitt, definea caracterul monopolist și ilegitim al modului de guvernare a cadrelor partidelor comuniste și cel ofensiv și combatant al unei organizații care supraviețuise propriilor obiective revoluționare. Jowitt insistă asupra principiului continuității politice dintre cele două momente istorice ale acestor regimuri, pe când ceilalți scoteau În evidență
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de persoane din familie (nașteri, adoptare, recăsătorire, moarte, spitalizare îndelungată, plecarea copiilor la școală în altă localitate etc.); evenimente demoralizatoare (pierderea slujbei, infidelitate, alcoolism sau alte dependențe, delincvență etc.); demoralizare plus adăugiri sau pierderi (separare prin divorț, sinucidere, închisoare, copil ilegitim etc.); schimbări relevante de status și rol (trecerea rapidă de la bogăție la sărăcie, sau invers, șomaj, schimbări datorate terapiilor medicale sau psihologice etc.). Desigur, modalitățile de asistență și abordările terapeutice vor diferi în funcție de genul de probleme. De altfel, reacțiile la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
expresia ϑ∈ ∃∗Ξ8Λ(:∀ ϑ™瀀< ƒΔ0:φΦγΤ< lui Antiochos al IV‑lea Epiphanes. Irineu o aplică, printr‑o contrametaforă, Anticristului‑rege iudeu. Singurele roluri atribuite iudeilor sunt foarte puțin de dorit: cel al poporului inexistent și cel al poporului‑tiran ilegitim. Refuzând parusia, iudeii, ca entitate etnică, se văd eliminați definitiv și irevocabil din istoria mântuirii. Timp de trei ani și jumătate, cultul tradițional va înceta. Tatăl‑Creator „se va ascunde”, îngăduind Răului să se manifeste până la epuizarea energiei sale. Regele
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
să se întrupeze în Evanghelie (totalitatea Scripturilor) după învierea sa, tot astfel dușmanul său se instalează, încă de pe acum, în „templul” Scripturilor, propunând doctrine opuse celei adevărate, dar care se dovedesc extrem de cuceritoare. Anticristul este acest fals Logos care locuiește ilegitim în Biblie. Dimensiunii ereziologice a lui Anticrist Origen îi adaugă deci dimensiunea exegetică (fără a ignora dimensiunea morală). Altfel spus, el nu respinge sub nici o formă anticristologia tradițională, de care se folosește în Contra lui Celsus, adică într‑o operă polemică
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
de această scrisoare, merită luate în discuție. Mai întâi, comentând episodul din 2Tes. referitor la instalarea „adversarului” lui Cristos în „templul lui Dumnezeu”, Ieronim identifică „templul” cu Biserica creștină, în întregul său, citând de asemenea cealaltă opinie care susține instalarea ilegitimă a Anticristului în templul iudeu de la Ierusalim (11). El consideră prima interpretare „mai adevărată” (uerior arbitramur), dar refuză totodată să clarifice situația, preferând ca aceasta să rămână deschisă, din respect, fără îndoială, pentru exegeții care au susținut varianta, mai iudaizantă
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
asupra morții Anticristului: Tradunt autem doctores quod in monte Oliueti Antichristus occidetur in papilione et in solio suo in illo loco contra quem Dominus ascendit ad caelos. Tiranul va muri, așadar, chiar pe tronul pe care și l‑a însușit ilegitim. . Cf. Sfântul Ieronim, Lettres, text selectat și tradus de J. Labourt, ed. cit., pp. 8‑60. . Cf., de asemenea, Tertulian, Resur. 24, 18. . Cf. F. Paschoud, Roma aeterna. Études sur le patriotisme romain dans l’Occident latin à l’époque
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
că nu toți istoricii împărtășesc acest punct de vedere; Dan Cernovodeanu nu este deloc convins că Alexandru Lăpușneanu - cel care își va bate pe monede și va folosi în pisanii stima lui Ștefan cel Mare - să fi fost - chiar și ilegitim - fiul lui Bogdan al III-lea - căci canoanele Bisericii [54 Trulan], nevoită adesea a face investigații antropologice și eforturi spre a vedea pe unde treceau „liniile de înrudire” dintre „grupurile de schimb”22, opreau categoric însoțirile între rudele de sânge
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]