227 matches
-
228 î.e.n., grecii au cerut romanilor protecție față de o iliră pe nume . Ea a fugit la Risan, după ce a fost obligată să plece din fortăreața ei de către romanii care au hotărât să rămână în regiune, atrași de resursele sale naturale. Ilirii au continuat să opună rezistență romanilor până în 168 î.e.n., când a fost învins ultimul rege ilir, . Romanii au profitat de această oportunitate pentru a absorbi complet Balcanii în provinciile lor prin 100 î.e.n. Ei au construit rețele de castre, drumuri
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
Risan, după ce a fost obligată să plece din fortăreața ei de către romanii care au hotărât să rămână în regiune, atrași de resursele sale naturale. Ilirii au continuat să opună rezistență romanilor până în 168 î.e.n., când a fost învins ultimul rege ilir, . Romanii au profitat de această oportunitate pentru a absorbi complet Balcanii în provinciile lor prin 100 î.e.n. Ei au construit rețele de castre, drumuri și rute comerciale de la Dunăre la Marea Egee, ceea ce a accelerat procesul de romanizare. Cu toate acestea
Muntenegru () [Corola-website/Science/302736_a_304065]
-
la Nessus, dar a revenit de urgență în Italia, unde generalul sau Acilius Aureolus și-a abandonat lupta împotriva lui Postumus și a pornit spre Roma. Gallienus i-a tăiat drumul și l-a închis la Mediolanum, însă câțiva ofițeri iliri, printre care Claudius și Aurelian au organizat o conspirație și l-au asasinat în 268. Tendințele secesioniste și abandonarea teritoriilor s-au intensificat, fiind create imperii și regate separate și independente de Roma. Postumus a preluat Gallia, nordul Hispaniei și
Dominat () [Corola-website/Science/299488_a_300817]
-
-lea Gonatas. Pyrrhus a fost fiul lui Aeacides din Epir și a Phthiei, verișoară a lui Alexandru cel Mare. Când tatăl său a fost detronat în 317 î.Hr., familia sa a fost nevoită să se refugieze la curtea unui rege ilir, Glaukias. În 306 î.Hr., sprijinit de Glaukias, recuperează tronul tatălui său, ocupându-l pentru patru ani când va fi detronat de inamicul său Cassandru. Astfel, se implică în războiul dintre diadohi de parte cumnatului său Demetrius I al Macedoniei. În
Pyrrhus din Epirus () [Corola-website/Science/311223_a_312552]
-
celtice, teritoriul Sloveniei devine, în secolul II-I î.H., provincie a Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici triburi ale slavilor, care vor asimila populația autohtonă (iliri, celți, traci, coloniști romani), în contextul procesului de etnogeneză al slovenilor. În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955). În secolele VIII-X
Istoria Sloveniei () [Corola-website/Science/311454_a_312783]
-
și a creșterii turmelor de animale au fost aduse în Balcani din Orientul Mijlociu prin Anatolia și s-au întins către vest și nord, în Panonia și Europa Centrală. În antichitatea preclasică și antichitatea clasică, regiunea a fost locuită de greci, iliri, panoni, traci și alte grupuri antice. Regiunea a fost cucerită mai târziu de Imperiul Roman, cultura romană și limba latină impunându-se în zonă, în condițiile în care o bună parte a rămas sub influența elină. În timpul evului mediu, Balcanii
Istoria Balcanilor () [Corola-website/Science/310619_a_311948]
-
Este o zona bogată în minereuri, cu o bogată și frumoasă tradiție în creșterea cailor. Macedonia, era pe vremuri o țară populată de țărani și păstori, cu o aristocrație foarte turbulentă, nefiind supusă regelui decât în caz de amenințări din partea ilirilor sau tracilor. La sfârșitul secolului al V-lea î.Hr. pe tronul acestei țări se afla regele Arhelau. Dorind să-și întăreasca puterea, acesta adoptă o serie de reforme, printre care se numără și construirea de străzi, modernizarea armatei și ridicarea
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
din cavalerie și o infanterie compusă din țărani și mici proprietari. Aceștia, înarmați cu lănci lungi de 5 metri sunt organizați în așa-numitele falange. Tot în cadrul acestor reforme, Filip dezvoltă agricultura și construiește o rețea de drumuri. Odată cu alungarea ilirilor și tracilor, începe unificarea Macedoniei. El însă nu se va opri aici, deschizându-și țara la mare, fapt care va supăra Atena, deoarece marea Egee era considerată de către aceasta teritoriu exclusiv. De aici, influențele exercitate de greci asupra macedonenilor încep
Hegemonia Macedoniei () [Corola-website/Science/304846_a_306175]
-
al lui Perdiccas, Filip al II-lea, care promisese cetatea atenienilor. Acordul cu Atena s-a dovedit a fi un tertip al lui Filip al II-lea al Macedoniei, folosit de acesta pentru a câștiga timp să-i înfrângă pe iliri și să-și consolideze regatul. În anul 356 î.Hr. Filip a cucerit Amfipolisul, care a devenit de aceea o sursă a discordiei dintre macedoneni și greci. Astfel, macedonenii au câștigat minele de aur și argint din Pangaion. Sub Filip al
Amfipolis () [Corola-website/Science/305573_a_306902]
-
răsfirate în Europa nord-vestică și centrală. Celții alcătuiau o confederație de triburi separate, dar cu culturi comune, ca triburile galice din din Franța, precum Arvenii , triburile bretone ca Icenii din Britania, triburile germanice ca cimbrii din Germania, celt-iberienii din Spania, ilirii și tracii, geto-dacii din nordul Peninsulei Balcanice. Celții s-au dezvoltat ca agricultori tribali uniți în jurul fortificaților, a căror unitate era asigurată de căpetenii și druizi-preoți învățați, făuritori de legi, barzi și înțelepți ai tribului. Celții, fiind buni meșteșugari, produceau
Istoria lumii () [Corola-website/Science/314038_a_315367]
-
000 locuitori , care cuprinde atât orașul cât și alte 76 de sate. Prizren este situat pe pantele munților Šar în sudul provinciei Kosovo la. Municipiul are o frontieră cu Albania și Macedonia. Zona din valea Prizren a fost locuită de iliri înca din antichitate. Orașul exista de pe vremea Imperiului Roman, iar în secolul al II-lea D.H. este menționat sub numele Theranda în Geografia lui Ptolemeu. În secolul al V-lea, este menționat sub numele Petrizên de Procopius din Cezarea în
Prizren () [Corola-website/Science/314394_a_315723]
-
și tracice. În secolul al II-lea î.Hr., românii cuceresc regiunea, iar în anul 9 î.Hr. o includ în provincia Illyricum. Regiunea Metohia a primit valuri ale migrațiilor slave în secolele V-VII prin care nou-veniții se vor amestecă cu ilirii, tracii și coloniștii români rămași și îi vor slaviza, ducând astfel la etnogeneza formării poporului sârb. În anul 630 această a devenit o parte dintr-un nou principat format de sârbi numit Marele Principat Raška, aflat sub stăpânirea Imperiului Bizantin
Metohia () [Corola-website/Science/314899_a_316228]
-
cea mai mare parte din populațiile vecine; ba a ajuns să fie temut chiar și de romani. Căci trecând plin de îndrăzneală Dunărea și jefuind Tracia - până în Macedonia și Iliria -, a pustiit pe celți care erau amestecați cu tracii și ilirii și a nimicit pe de-a întregul pe boii aflați sub conducerea lui Critasiros și pe taurisci. Pentru a-și convinge poporul, el și-a luat ajutor pe Deceneu, un bărbat vrăjitor, care umblase multă vreme prin Egipt, învățând acolo
Burebista (film) () [Corola-website/Science/323965_a_325294]
-
de romani și devine parte a provinciei Illyricum din Imperiului Roman, rămânând după 395 d.Hr între Hotarele Imperiului Roman de Apus. Între secolele V-VII se stabilesc aici triburi ale slavilor, ce se vor amesteca cu populația autohtonă(romani, iliri, celți). În secolul VII se constituie Marele Ducat al Karantaniei (Karinthiei), dependent de Bavaria (circa 750), apoi de Regatul Francilor (circa 788), temporar supus de unguri (907-955). Ducatul slav al Carantaniei, primul stat proto-sloven și primul stat slav stabil, s-
Slovenia () [Corola-website/Science/297267_a_298596]
-
de nord, iar cele mai importante culturi descoperite sunt Starčevo, Vučedol și Baden. Din Epoca Fierului s-au păstrat urme ale culturii ilirice timpurii Halstatt și ale culturii celticeLa Tene. Mult mai târziu regiunea a fost colonizată de liburni și iliri, în vreme ce primele colonii grecești au fost înființate pe insulele Korčula, Hvar și Vis. În anul 9 e.n. teritoriul Croației de astăzi a devenit parte din Imperiul Roman. Împăratul Diocletian a construit un mare palat la Split când s-a retras
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
610-641) de a coloniza coasta Dalmației, care fusese masiv depopulată în urma invaziilor popoarelor migratoare, intenția împăratului fiind ca astfel să întărească apărarea acestei frontiere a imperiului în fața puternicului Regat Avar. Cu timpul, noii sosiți au intrat în contact cu autohtonii iliri și cu coloniștii romani rămași aici, amestecându-se cu aceștia, rezultatul sintezeii fiind croații actuali. Cea de-a doua teorie, mai puțin susținută, afirmă că la origine croații ar fi un trib de origine ariană, din ramura alano-sarmatică, care la
Croația () [Corola-website/Science/297268_a_298597]
-
putut reface total după bătălia de la Leuctra și revoltele heloților. Aceasta a fost inclusă în sfera de influență a Macedoniei în timpul lui Filip al II-lea. După asasinarea regelui macedonean de către căpitanul propriei gărzi de corp, Pausanis, Sparta (precum traciii, ilirii și celelalte polisuri grecești) se va ridica împotriva Macedoniei, dar acesta nu va fi asediată și distrusă de Alexandru, cum a fost în cazul Tebei. În timpul campanilor lui Alexandru din Persia, regele spartan, Agis al III-lea va trimit o
Sparta () [Corola-website/Science/297359_a_298688]
-
dau dovadă de multă măiestrie. Totodată aceste influențe culturale demonstrează vechimea societății geto-dace și întinderea țării lor, care au făcut posibile contactele cu celții și grecii. "Geto-daca" este o limbă indo-europeană, aparținând limbilor tracice și fiind astfel înrudită cu limba ilirilor. Ea a fost încadrată convențional în grupa satem, conform acestei încadrări, ea înrudindu-se cu limba vechilor locuitori baltici și cu idiomurile slave, dar, mai mult, cu limba iraniano-persană și cu cea iraniano-scitică, precum și cu sanscrita. (vezi și Listă de
Dacia () [Corola-website/Science/296620_a_297949]
-
și a creșterii turmelor de animale au fost aduse în Balcani din Orientul Mijlociu prin Anatolia și s-au întins către vest și nord, în Panonia și Europa Centrală. În antichitatea preclasică și antichitatea clasică, regiunea a fost locuită de greci, iliri, paioni, traci și alte grupuri antice. Regiunea a fost cucerită mai târziu de Imperiul Roman, cultura romană și limba latină impunându-se în zonă, în condițiile în care o bună parte a rămas sub influența elină. În timpul evului mediu, Balcanii
Peninsula Balcanică () [Corola-website/Science/296907_a_298236]
-
de Sorin Paliga. La albanezi, "zánë" reprezintă o zână a pădurii, ceea ce semantic o a propie de latinescu Diana. De notat este ca, desi Mircea Eliade consideră că "zânatic" provine din latinescul "dianatici" (posedați de Diana) -în ciuda asemănării cu ilirul "zanatis" pe care Eliade nu îl ia în calcul-, acesta totodată consideră că, "fără îndoială, sub numele român al Dianei se ascunde, sincretizată sau nu, o zeița aborigena". În alte mitologii populare, zânele diferă în funcție de specificul etnografic local însă într-
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
acord între toți istoricii, etnologii, lingviștii și filologii este că ei descind, ca și dacoromânii, meglenoromânii și istroromânii, din protoromâni. Matilda Caragiu Marioțeanu a formulat următoarea definiție: "i sunt dintotdeauna sud-dunăreni. Ei sunt continuatorii populațiilor sud-est-europene romanizate (macedoneni, greci, traci, iliri) sau colonizate de romani", în timp ce T. J. Winnifrith nu șovăia să afirme că: "..."dacă vrem să vorbim despre aromâni (vlahi), trebuie să începem cu Olimpia și Filip ai Macedoniei"". Vlahi a fost un termen folosit în Evul Mediu timpuriu ca un
Aromâni () [Corola-website/Science/298373_a_299702]
-
ca și în jurul orașului, populația catolică din Albania s-a centrat. Aproximativ două treimi din populație se consideră a fi catolici, iar aproximativ un sfert sunt musulmani, existând și o minoritate de ortodocși. Castelul Rozafa a fost deja anexat de iliri. Conducerea castelului au determinat schimbările în orașe până în timpurile moderne. În afara orașului există încă de asemenea unele locuri care au avut o semnificație istorică, și nu au fost încă studiate suficient. Astfel, la est, în apropierea podului Mes Shkokdra situat
Districtul Shkodër () [Corola-website/Science/297240_a_298569]
-
între Est și Vest, linia de demarcație între cele două componente trecea pe teritoriul actual al Bosniei-Herțegovina. Stabilirea slavilor pe teritoriul de azi al Bosniei-Herțegovina are loc în secolele V-VII, iar cu timpul se vor amestecă cu populația autohtonă(iliri, celți) și cu urmașii coloniștilor români. Începând din secolul X pe teritoriul de azi al Bosniei Herțegovina devine obiect de dispută între statele feudale ale sârbilor, croaților și, după 1102 și Regatul Ungariei. Statul feudal bosniac se formează în secolul
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
tracice sunt în prezent dispărute. Ramura științei care se ocupă cu studiul Traciei și al tracilor se numește tracologie. Separarea tracilor din masa populațiilor indo-europene s-a petrecut în epoca bronzului, în momentul în care s-au individualizat grecii și ilirii. Cele mai timpurii izvoare ce îi menționează pe traci sunt poemele homerice, Iliada și Odiseea, scrise în sec. IX i.e.n. de către Homer. Acestea fac referire la războiul troian din 1200 i.e.n., un conflict dintre ahei și troieni de la sfârșitul epocii
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]
-
miceniene si regatului hitit din cauza factorilor interni. Siria și Palestina sunt pustiite și începe declinul Noului Regat Egiptean. Printre populațiile antrenate în migrație erau populații ce proveneau din zona Dunării Mijlocii și Inferioare, un rol important avându-l tracii și ilirii. Tracii, printre care și frigienii, s-au așezat în Asia Mică. Mysii au dat numele unei provincii din Asia Mică: Mysia. Informațiile despre traci sunt puține, nefiind destule dovezi arheologice. Informațiile despre traci sunt mai numeroase după colonizarea greacă din
Traci () [Corola-website/Science/297450_a_298779]