2,060 matches
-
cuvânt pe care îl scrii plagiezi inevitabil. Originalitatea (creativitatea, invenția, imaginația, unicitatea) există! Să nu hrănim o convingere plăcută mediocrilor, profund neadevărată: istoria culturii se confundă cu istoria plagiatului. Sper că Al. Dobrescu nu se iluzionează că, scriind o Istorie ilustrată a plagiatului la români, a scris o istorie a culturii române. E adevărat că plagiatul dăunează grav sănătății individuale și colective. De efectele nocive ale unei istorii a plagiatului Al. Dobrescu se va putea vindeca scriind o istorie a originalității
Plagiatul universal by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9140_a_10465]
-
a fost revalorizat în sensul unui nou mizerabilism. Plasându-se într-o tradiție interbelică (G. M. Zamfirescu, Carol Ardeleanu etc.), racordân-du-se la romanul popular cu hoți, criminali și femei fatale, Groapa trebuie înscris în filonul mizerabilismului epic, durabil și atractiv, ilustrat ulterior de Balanța (1985) lui Ion Băieșu și, mai ales, de proza lui Radu Aldulescu.
Viața ca o panoramă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9253_a_10578]
-
de gen: să nu se mai întâmple ! Iar dacă - vorba proastă - se întâmplă, atunci măcar să nu devină obișnuință. Iată de ce m-a surprins, de la bun început, titlul altminteri excelentei istorii realizate de criticul literar ieșean Alexandru Dobrescu: Corsarii minții. Istoria ilustrată a plagiatului la români. Corectând virulența unei metafore injuste aflate în topurile orale ale ultimilor ani - ați auzit, nu mă îndoiesc, de "boierii minții" - Dobrescu transformă inteligent furtul textual într-o afacere de cursă lungă, cu eroi și cu victime
Să nu se mai întâmple! by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9287_a_10612]
-
jurnalist la Le Figaro. În clipa de față, modificarea raporturilor de forță dintre diferitele cîmpuri este atît de radicală, încît, tot mai mult, cri-te-riile de evaluare externe - faptul de a fi invitat la emisiunea lui Pivot, consacrarea în paginile revistelor ilustrate, portretele închinate - își impun preeminența în fața judecății egalilor. În cazul unor discipline aparent mai independente - precum istoria, antropologia, biologia sau fizica -, arbitrajul mediatic începe să devină cu atît mai important cu cît obținerea de credite poate să depindă de o
Intruziunea mediatică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9286_a_10611]
-
țară nouă, o așezare etc.; p. ext. a coloniza". Citatul cu descălecarea turcilor nu prea își găsește locul nici aici... Evident, toată familia de cuvinte împărtășește aceeași soartă, astfel încît descălecătorul e "întemeietor (de țară)". În schimb, în Dicționarul Enciclopedic ilustrat "Cartea Românească", din 1931, I. -A.Candrea formula mai multe sensuri, în care era cuprins și cuvîntul care va speria ulterior (a coloniza): "a se așeza într-o țară, a coloniza, întemeind un Stat statornic (cei dintîi întemeietori ai Munteniei
Descălecare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9296_a_10621]
-
ca sistem și evidențierea unor situații limită ca în filmele lui Inarritu. Premiul Școlilor de film i-a revenit filmului Vineri în jur de 11, al foarte tinerei regizoare Iulia Rugină. Vineri în jur de 11 merge într-o direcție ilustrată elocvent de Cristi Puiu cu Moartea domnului Lăzărescu sau mai recent de Cristian Mungiu. Absurdistanul românesc oferă mostre de inepție și în acest cerc vicios este prins și personajul intepretat de Irina Velcescu. Violența nu se sfîrșește cu violența stradală
IPIFF 2007 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9456_a_10781]
-
și ale căror idei "sînt amestecate într-un talmeș-balmeș de texte și comentarii rituale". O altă aserțiune a lui Papini primește de asemenea o replică: "Nietzsche a trăit cu obsesia a trei-patru idei pe care le-a repetat, demonstrat, amplificat, ilustrat și imprimat, fără a reuși vreodată să le schimbe sau să le îmbogățească". Ce filosof, se întreabă dl. Braga, n-a cunoscut acest gen de obsesie, cîteodată chiar pe mai puține idei? Ce filosof n-a dorit a-și demonstra
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
disperarea care i-a cuprins și vor merge pe panta confrontaționismului steril, deznodământul e limpede. Va fi o lovitură dată nu doar liberalismului din România, ci și posibilității de a ne elibera, în sfârșit, de plaga socialismului cu față bonapartistă, ilustrat, în egală măsură, de rictusul crud al lui Geoană, de faciesul grobian al lui "Felix" și de lătrăturile lugubre ale lui Vadim. Puciștii înfrânți de la 19 mai se iluzionează că n-au fost jucate toate cărțile. În disperarea care i-
Retorica Îmbufnării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9624_a_10949]
-
ca "rățușca cea urâtă și îndărătnică". Ambiția ieșirii din rând e manifestă, sub forma clasică a încăpățânării, în toate volumele mai noi ale poetului, mult dincolo (dincoace) de etapa maturizării și consacrării. Publicistica lui, adesea ațoasă și înfierbântată, și poezia, ilustrată pe cât de abundent, pe atât de pregnant, reconfirmă o solitudine orgolioasă, de care scriitorul suferă numai pe jumătate. Un obraz plânge, dar celălalt râde fiindcă poetul e singur și nefericit, în cadrul ostil ori indiferent al societății, în mijlocul regrupat și relocat
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
mai veche și prestigioasă instituție de învățământ din Brăila, devenind apoi inginer în Marina Militară cu gradul de comandor. Cu o pasiune ce merită a fi elogios apreciată, Valeriu Avramescu s-a dedicat colecționării și cercetării atente a cărților poștale ilustrate care aduc imagini edificatoare asupra particularităților Brăilei dintr-o lungă perioadă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în epoca interbelică și cu conexiuni în contemporaneitate, îndeletnicire circumscrisă în sfera rarisimă a cartofiliei. într-o evocare publicată în România literară nr.
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
port care transportau mărfurile, Grădina Mare, Parcul Monument, localitatea balneară din apropiere, Lacul Sărat, și multe, multe alte locuri de melancolice aduceri-aminte. Trebuie remarcat în mod deosebit că Valeriu Avramescu nu se limitează la simpla reproducere tehnică a cărților poștale ilustrate. într-un stil de autentică finețe intelectuală, autorul comentează sugestiv fiecare imagine, o încadrează într-o evocare de aleasă sensibilitate, reînviind atmosfera de odinioară. O mare atenție acordă Valeriu Avramescu vieții literare și artistice, de amplă reverberație în ambianța brăileană
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
față de religionarii lui 1789 și, mai ales, 1793, "în mod ideal republicani și în mod istoric legitimiști", ca Chateaubriand. În fine, reformiștii sînt monarhiștii constituționali, moderați. Compagnon îi afecționează cel mai mult pe reacționari, în primul rînd datorită unei trăsături - ilustrată bine de estetica și de stilistica pe care le practică - pe care am putea-o numi "paradoxalism" (moștenită în primul rînd de la Pascal, primul antimodern francez). De pildă, de Maistre este contra-revoluționar în sensul în care nu este adeptul unei
Antimodern, primesc, dar moderat! by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/7719_a_9044]
-
volumul lui H. R. Patapievici, deschizînd paranteze istoric-culturale în care încap și Noica (și Sorin Lavric, comentîndu-l), și Marino, și Andrei Cornea. Identitate națională, specific, dezbateri fără sfîrșit, uitarea ca formă de... cultură. Și din nou de la capăt. Substanțială, elegant ilustrată (de coordonarea ei artistică se ocupă Radu Anton Maier), departe de cochetăria marginalității pe care, prin titlu, și-o asumă discret, Apoziția ajunge, pe îndelete, pentru un an întreg. În vremea crizei În ultimul timp - îngrijorarea sfătoasă fiind una din
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
în favoarea sa, ca rezistent la ororile naziste, a fost minciuna c-ar făcut parte din grupul "Trandafirului alb." Ba mai mult, că alături de Kurt Huber, fusese unul dintre co-fondatorii mișcării! Micimea de caracter, morbul trădării au fost arareori mai bine ilustrate decât în aceste gesturi funest-oportuniste ale unui artist care continuă să fie considerat și astăzi unul din pionierii unui sistem revoluționar de învățare a muzicii prin ritm și gestică. Dar acestea sunt, dincolo de profunda dezamăgire și oroare pe care ți
De ce și pe cine trădăm? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7749_a_9074]
-
lui Norman Manea, i-am luat un sonor interviu, injuriat de condeiele cele mai aservite imundului naționalism oficial. Două din cărțile de căpătîi ale copilăriei mele au fost Dicționarul universal al limbii române al lui Lazăr Șăineanu și Dicționarul enciclopedic ilustrat Cartea Românească al lui I.-A. Candrea și Gh. Adamescu. Vreți mai mult, dl Michael Finkenthal? Ce v-aș mai putea relata pentru a vă convinge de buna mea credință? Numai că, după cum știe tot românul, ce e mult strică
Cîteva precizări by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8184_a_9509]
-
o imagine anume. N-am nici o iluzie că despre scrisul meu se va vorbi în viitor (nu se prea vorbește nici astăzi!). Dar sunt sigur că măcar o fotografie minusculă va rămâne pe undeva, prin cine știe ce colț de istorie literară ilustrată dedicată generației ivite în ultimul deceniu al comunismului românesc. Dacă o să mă vedeți, peste cincizeci sau o sută de ani, să știți că fotografia nu mă reprezintă! Pentru că un scriitor trebuie să arate așa cum arătau, în ultimii ani ai vieții
Cât de des vă uitați în oglindă? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8203_a_9528]
-
împletită cu măiestria în dezvăluirea celor mai inavuabile străfunduri ale ființei omenești". Tot în această perioadă, alt autor "al meu", Dinis Machado, a fost sărbătorit la a 77-a sa aniversare prin apariția celei de-a 30-a ediții, festivă, ilustrată, a celebrei sale cărți Ce spune Molero, de la care se poate afirma că a plecat romanul portughez modern, după apariția lui, în 1977, deci la numai trei ani de la "Revoluția garoafelor", nemaiputându-se scrie ca înainte. Printr-o "fericită coincidență
Un centenar și o inaugurare by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9763_a_11088]
-
au scos ochii și l-au dus la Gaza și lau legat cu două lanțuri de aramă și râșnea În temniță. Dalila poate fi considerată o antecesoare a tipului de spioană care Își oferă farmecele În vederea obținerii unor secrete, tip ilustrat mai târziu de Mata Hari. Miturile sau mărturiile istorice demonstrează că la vechile popoare prostituția nu era numai tolerată, ci chiar Încurajată În atingerea diferitelor scopuri. Notă: Scandalurile au Însoțit-o pe Mata Hari (pe numele ei adevarat Margaretha Geertrude
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
oamenilor, în general, dar, mai cu seamă, a celor mari, mari de tot. Elicopterul personal, aproape zilnic, își lua zborul, ori, revenea la pista de aterizare, în admirația tuturor celor care-i știau, cât de cât, rostul. Marea personalitate a ilustratului om de știință respectiv, sporeau, în clipă de clipă, în localitate, și nu numai. De obicei popular cu toată lumea cu care venea, într-un fel sau altul, în contact; binevoitor; glumeț; împărțitor de bucurii; calm; bine dispus, mai toată vremea
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pe acolo cu bicicleta, văd oameni care se opresc pe trotuarul din fața porților și arată cu degetul spre clădire cu o expresie jenată. Din când În când, o mașină acoperită trage lângă institut, după care o persoană cunoscută din presa ilustrată năvălește În mașină, afișînd un zâmbet larg, ascuns după ochelari Întunecați. Altă dată organizațiile studențești desfășoară afișe și cântă din tot sufletul, cu spatele drept și cu fața Întoarsă spre fundație. Dar cele mai rele sunt cămășile maro, care Începuseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
profesoara ei - să-și poată pune o mână pe spatele fetei, iar cu cealaltă să introducă Încet și cu afecțiune ceva ce semăna cu o duză. Scena fusese pictată În maniera realistă și diluată, cândva atât de la modă În săptămânalele ilustrate. — Și-a sprijinit bărbia de fruntea servitoarei, remarcă Dora, și se uită În oglinda de aici, din prim-plan. Uite, e chiar Întoarsă, ca să poată urmări ce se Întâmplă În spatele ei! — O dedublare foarte comun În pornografie, declară Karp. Astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
luau micul-dejun și Dave 2 le împărtășea diferite aspecte ale credinței sale. Le enunța cu un soi de sinceritate naturală, dar afectată, specifică preoților anglicani. Predicile lui Dave 2 aveau întotdeauna un aer spiritual și demonstrativ. Avea o mulțime de ilustrate și autocolante, pe care le distribuia noilor acoliți. Pe ele erau desenați cățeluși drăgălași, în coșuri de nuiele, cu cel mai drăguț dintre ei atârnând în afara coșului. Dedesubt era o frază cursivă, scrisă cu înflorituri: „Credința nu e credință adevărată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
unei realități percepută încă ca fiind îndepărtată geografic, într-o lume în care spațiul se comprimă însă datorită tehnologiilor moderne. Structurată armonios și echilibrat, cu o arhitectură arborescentă dar plină de celeritate, cu nu mai puțin de 15 capitole bogat ilustrate, lucrarea impresionează de la primul contact cu ea prin puterea sa referențială, prin informația bogată, diversă și actuală, prin acuratețea și sobrietatea relatării, prin stilul marcat de acribie și putere evocatoare. Firește, nu îmi propun aici o trecere în revistă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
sendvișuri, răsfoia atent un volum gros despre arta grădinăritului. Ceva mai Încolo, un episcop - sau poate că era doar decan - cerceta o ediție completă a romanelor din ciclul Waverley, În vreme ce o imensă barbă albă mătura pozele licențioase ale unei ediții ilustrate a operei lui Brantôme. Era o adunătură de oameni foarte pestriță, pentru că, spre deosebire de cafenele și de teatre care atrag o clientelă croită pe măsura mediului respectiv, această sală de licitații oferea lucruri prea variate pentru a putea apela la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
se fi precipitat, mîrÎi domnul Prentice, posomorît. Polițistul căuta să lumineze calea, ca să-i călăuzească printre băltoacele rămase pe alee după ultima ploaie. Ajunseră, În sfîrșit, la treptele de piatră ce duceau spre ușa de la intrare. În salonul cu reviste ilustrate, unde Rowe se obișnuise să-l vadă pe Davis plîngînd Într-un ungher și unde cei doi pătimași jucători de șah se așezau la o partidă, Îl găsiră pe Johns, Într-un fotoliu, cu capul În palme. Rowe se apropie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]