3,832 matches
-
formă de „canon muzical”. Și așa trecu vremea mai repede și ne trezirăm în București - bineițeles, morți de oboseală. Aci ne primi frate-meu Romulus, care și el era logodit cu o duduie din Câmpina, care însă purta o descendență ilustră, fiind nepoată de a compozitorului Ciprian Porumbescu, zic, nu se îndură să plece la Cacova, ci îndură lipsa noatră și căldurile de vară, ca să fie aproape de aleasa lui. Îl găsirăm într-o mare și jalnică dezordine, femeia care trebuia să
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
meu, era unchiul nostru acum. Aveau doi fii și două fiice, din care unul vestit poet, Emil Isac, una din fiice - cea mai mare, Valeria - avea un talent muzical și pianistic; ceilalți doi - Aurel și Lucia n-au moștenit darul ilustrului lor părinte. Lucia era măritată cu un om plin de duh, avocatul Ioan Tripa, „Nițu” cum i se spunea și care prin verva lui umoristică fără seamaăn, ne făcea să râdem cu lacrimi. Avea o fetiță tot Lucia, pe care
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
în funcție de cît de postmodern e romanul, chiar dacă uneori epicul e redus la aproape zero. În orice caz, structura e mereu dublată de o textură. Întreaga vogă Ťșaptezecistăť a textualismului de inspirație barthesiană, de care la noi suferă încă un critic ilustru precum Marin Mincu, se bazează pe o aproximație etimologică, speculînd ambiguitatea text-țesătură. Astfel, orice text este o țesătură de semnificații, un bun autor postmodern fiind comparabil cu o mare filatură." Dacă tînărul critic de la Iași trebuie să-și întrerupă săptămînal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10005_a_11330]
-
dogmatic. Perplexitatea noastră, observă pe bună dreptate S. Damian, e și un rezultat al neputinței de a alătura cele două imagini: cărturarul autentic, cu o fină recepție a angrenajului cerebral, propunînd subtile disocieri în interpretare, și ștrengarul rătăcit prin galerii ilustre, îmboldit de pofta de a-și bate joc, de-a anihila. Curios, foarte curios, Gabriel Liiceanu poate fi întîlnit în ambele variante și contradicția nu pare să-l pună în încurcătură. Că se descalifică singur prin asaltul arogant și primitiv
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
cel secund publicat postum de Gheorghe Ciobanu<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești - Pages de l’histoire de la musique roumaine, vol. V, Ediție bilingvă, îngrijită și prefațată de Gheorghe Ciobanu, București, Editura muzicală, 1981; footnote> . A rămas de la ilustrul etnomuzicolog român un însemnat fond de culegeri de melodii populare păstrate în sumedenia de fișe necotate, găzduite de fondul ce-i poartă numele, donat Bibliotecii Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor, fișe ce ar putea servi la alcătuirea a încă cel puțin
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Internațional de Educație muzicală de la Praga. Cei mai mari specialiști ai domeniului epocii, din cele mai diverse țări europene și-au manifestat deschis și public invidia pentru școala românească, posesoare a unui sistem educațional elogiat unanim. Așa cum remarca unul dintre iluștrii recenzenți europeni ai manualului pentru clasa a IV - secundară, Breazul pornește de la folclorul copiilor și ajunge la o pagină din Simfonia a V - a a lui Beethoven, realizând o uriașă sinteză a celor mai vechi tradiții ale educației muzicale din
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
secundară; în: Muzica, București, An II, nr. 10 - 11 august - septembrie 1920, pp. 265 - 281; Republicat și ca broșură separată, cu același titlu, Câmpina, Tip. Mihail S. Gheorghiu, 1920, pp. 3 - 4; footnote> . Breazul se dovedește un continuator fidel al ilustrului său dascăl, Kiriac - autorul celebrei devize „cântece românești pentru școala românească” și cel care a adaptat la realitățile culturale românești cealaltă deviză „soarta muzicii românești în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
un continuator fidel al ilustrului său dascăl, Kiriac - autorul celebrei devize „cântece românești pentru școala românească” și cel care a adaptat la realitățile culturale românești cealaltă deviză „soarta muzicii românești în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică. Spiru Haret formulase chiar la începutul secolului trecut dezideratul conform căruia muzica ar trebui să-i învețe pe copii să cânte acele cântece care le îmbogățesc viața sufletească și care au
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
nici unul din "drepturile la replică" mai mult sau mai puțin în chestiune care mi s-au adresat de-a lungul anilor. Nu m-am simțit nici diminuat intelectualicește, nici mai incompetent decât sunt în chestiuni de gramatică românească atunci când un ilustru savant - matematician și lingvist -, căruia anii formării mele intelectuale îi datorează enorm, m-a tras prietenește de urechi, pentru vina de-a fi făcut două dezacorduri: "Într-un singur paragraf, dragul meu, într-un singur paragraf!" E jenant, desigur, să
Lauda calomnioasă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10066_a_11391]
-
și pe care ar fi muls-o și în continuare, păstrând acea marjă ambiguă în care simpatia se îngemănează cu o pseudo-severitate: un dozaj ultra-fin, exact cât să asigure perpetuarea burselor de studiu și a catedrelor universitare. Veți găsi reprezentanți iluștri ai acestei încrengături între susținătorii demersurilor iresponsabile ale lui Liviu Turcu. Dacă există o metodă de a compromite dezvăluirile privind trecutul criminal al unor personaje publice, aceasta e: să acuzi fără a fi capabil să aduci fie și cea mai
Parastasul istericilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10087_a_11412]
-
ne-a relatat prof. Dumitru Tomoni. SIMONA POPOVICI Colorista armoniei și luminii a trecut în nemurire Membrii Filialei Timișoara a U.A.P. sunt din nou întristați: exact la o lună după sculptorul Victor Gaga, a trecut la cele veșnice și ilustra pictoriță și graficiană Eugenia Dumitrașcu Luca. Distinsa creatoare de frumos s-a stabilit la Timișoara după absolvirea Secției de pictură a Institutului de Artă „Ion Andreescu“ din Cluj, iar începând din 1956 a fost cadru didactic la Facultatea de Desen
Agenda2003-35-03-16 () [Corola-journal/Journalistic/281401_a_282730]
-
în Mexic Expert de Sorbona în economie și prieten cu Nichita, el a învățat românește la Timișoara Doctor în teoria sistemelor economice și integrare economică, Germán de la Reza este unul dintre cei mai importanți oameni ai lumii academice. În acest ilustru latino-american stă însă un suflet de poet, îndrăgostit de România, unde l-a întâlnit pe cel mai important om din viața sa: Nichita Stănescu. În memoria lui, de la Reza a tradus și publicat în Mexic prima antologie de poezie românească
Agenda2003-36-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281438_a_282767]
-
care emite comunicarea este logo-ul. Cartea este destinată tuturor celor care vor să descifreze tainele cele mai ascunse ale comunicării prin simboluri. Benoît Heilbrunn: Logo-ul. Editura Comunicare. ro, București, 2003. Preț: 70 000 lei. Mărturie zguduitoare Autoarea, soția ilustrului poet rus Osip Mandelștam, a izbutit să salveze de la distrugere moștenirea poetică a soțului ei, arestat pentru ultima oară în mai 1938, și mort într-un lagăr din Extremul Orient. Cartea oferă un tablou-montaj al întregii vieți scriitoricești din Rusia
Agenda2003-37-03-17 () [Corola-journal/Journalistic/281457_a_282786]
-
în Timișoara de-atunci, musteau averile și oamenii aveau răgaz să se gândească și la spornicia culturală. „Primar al Timișoarei era Francisc Steiner (1872 - 1876), iar arhitecții vienezi Fellner și Helmer ridicaseră deja «în roșu» Teatrul Franz Josef, punctează savuros ilustrul istoric Florin Medeleț. Tâmplăria o făcea Lehman, iar la temelie pusese mortar chiar Kaiserul, cu o mistrie de argint care nu se mai păstrează. Antecedente ale Reuniunii Române de lectură existau din 1870, iar atmosfera în care trăiau intelectualii români
Agenda2003-37-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281464_a_282793]
-
întoarcă tot acolo, a fost inaugurat în 8 septembrie 1914. Decorarea interioară a clădirii a fost încredințată de către episcopul Glattfelder Gyula echipei Atelierului de artă de la Gödöllő, coordonată de pictorii Körösfői-Krisch Aladár și Nagy Sándor. La Timișoara, pictorul Nagy Sándor, ilustru exponent al Secessionului maghiar, a acoperit cu fresce al secco pereții și tavanul, deasupra altarului a realizat o pictură murală într-o tehnică inedită, în care a cuprins într-o simbioză originală trei scene caracteristice din istoria bisericii: Christos își
Agenda2003-24-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281131_a_282460]
-
Party. S. POPOVICI Expoziție comemorativă l Dedicată sculptorului Vetro Artúr Sâmbătă, 21 iunie, ora 11, în două din sălile Muzeului de Artă din Timișoara (str. Mercy nr. 4) va fi deschisă expoziția comemorativă dedicată sculptorului Vetro Artúr, artist plastic și ilustru pedagog. Expoziția cuprinde 12 sculpturi din bronz, piatră, gips și aluminiu și 20 desene în cărbune și pastel, precum și montaje cu imagini fotografice după lucrările aflate în piețe publice și colecții muzeale. Despre personalitatea și opera artistului va vorbi criticul
Agenda2003-25-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/281145_a_282474]
-
desuet, dar poate reveni sub altă formă sau chiar cu aceleași caracteristici. La Pia Brânzeu respectul față de lucruri este de-a dreptul frapant. În plin funcționalism, cu ochii ațintiți spre ce lasă să se întrevadă viitorul, profesoara descendentă din familii ilustre știe să cultive, la modul agreabil, valorizarea trecutului. „Când eram elevă, jucam șah și primeam o bursă de 700 de lei. I-am cheltuit pe cărți vechi” - spune doamna Brânzeu, mândrindu-se și cu diploma de bibliofilă, obținută acum mai
Agenda2003-25-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281157_a_282486]
-
a fost pus pe muzică, după o melodie culeasă de Anton Pann, devenind marșul revoluționarilor pașoptiști. Din ianuarie 1990, este Imnul național al României. Duminică, 22 iunie Ciocârlia cântecului popular În urmă cu 40 de ani a murit Maria Tănase, ilustră interpretă a cântecului popular românesc. A fost desemnată în 1939 să ne reprezinte țara la Expoziția Universală de la New York, a efectuat numeroase turnee în lume, fiind o ambasadoare strălucită a culturii noastre populare. A bătut țara în lung și în
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
că Timișoara își are propriul Codex Aureus... local. Carte-unicat, de o valoare cu totul deosebită, scrisă cu tinctură de aur, dar și cu litere roșii și negre, ea se află, de zece ani, într-o colecție particulară. Proprietarul ei, un ilustru colecționar care, din motive lesne de înțeles, a ținut să nu-și decline identitatea, o păstrează în seiful unei bănci sigure, temător ca fabuloasa lui comoară să nu repete istoria de la Heidelberg a celuilalt Codex. Fiindcă hoți, nu-i așa
Agenda2003-26-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281183_a_282512]
-
„Oedipe“, la Opera din Viena l Începe anul cultural Austrian Airlines Drumul „de la Timișoara la Viena“ poate fi de-o viață, dacă ți-e dat să cucerești acoperișul lumii, precum ilustrului timișorean Ioan Holender, cel mai longeviv director al Operei de Stat din capitala Austriei. Cu Austrian Airlines (AUA), drumul de la Timișoara la Viena durează mai puțin de-un ceas, ba chiar, grație fusului orar, o clipă, sentiment pe care îl
Agenda2004-3-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281948_a_283277]
-
sunt bănățeni din Timiș, Caraș sau Arad sau, mai puțini, mehedințeni. Cu toții, însă, se pregătesc de sărbătoare pentru că, pe 27 ianuarie, e ziua „de Sfântul Sava”. Părintele ortodoxiei sârbe La făurirea moștenirii culturale a sârbilor din Banat au contribuit predecesori iluștri, care s-au născut sau și-au desfășurat activitatea aici. Este suficient să amintim de scriitorii Dositej Obradović, Vuk Karagić, dramaturgul Ioachim Vujić, pictorul Constantin Daniel, editorul Dimitrie Tirol, de Teodor Ianković Mirievski și George Natošević, reformatorii învățământului sârbesc, dar
Agenda2004-4-04-a () [Corola-journal/Journalistic/281970_a_283299]
-
violoncelista Alexandra Guțu. O mare-mare artistă, căreia înalta lume a muzicii mondiale îi face reverențe, concertele și recitalurile ei seducând melomani de pe aproape toate continentele mapamondului. Cultura Italiei și-o asumă cu orgoliu, ca pe una din valorile ei, pe ilustra violoncelistă care-și petrece bună parte din an cântând alături de cei mai prestigioși muzicieni din Europa. Mai mult chiar, unul dintre lutierii italieni de renume construiește violoncele pentru solista timișoreană, căutând să-i ofere perfecțiunea sunetului. Dintr-un soi de
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
un soi de orbire față de cei prea apropiați, Timișoara pare a găsi de la sine înțeles norocul de a o avea pe Alexandra Guțu, iar întoarcerile ei acasă sunt de o impresionantă discreție. Pentru adevărații melomani timișoreni însă, șansa reîntâlnirii cu ilustra violoncelistă este un eveniment irezistibil. El se va petrece marți, 27 ianuarie, de la ora 19, în sala colegiului „Ion Vidu“, când Alexandra Guțu va susține împreună cu valorosul pianist timișorean Dragoș Mihăilescu un recital de violoncel și pian: Medalion Johannes Brahms
Agenda2004-4-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/281976_a_283305]
-
31 decembrie 2003, indiferent dacă aceste restanțe au fost achitate sau nu până la data de 31 ianuarie a.c. ( D. B.) Kant - 200 ani Universitatea Populară a FDGT comemorează prin două manifestări împlinirea a 200 de ani de la trecerea în eternitate a ilustrului filosof și umanist german Immanuel Kant. Luni, 9 februarie, de la ora 15, în sala festivă a Casei „A. M. Guttenbrunn“, prof. univ. Peter Kottler va susține o conferință în limba germană despre marele clasic al filosofiei universale, iar miercuri, 11
Agenda2004-6-04-stiri () [Corola-journal/Journalistic/282048_a_283377]
-
presă susținută joi, „în 3-6 aprilie vom înregistra cu Electrecord, sub conducerea muzicală a maestrului Ion Iancu, primul CD cu valsuri, mazurci și polci de Iosif Ivanovici, pentru ca melomanii să-și lase sufletele impregnate de farmecul Valurilor Dunării, alături de noi“. Ilustrul violonist a dezvăluit câteva dintre tentațiile celei de-a XXIX-a ediții a Festivalului simfonic Timișoara Muzicală, ce se va desfășura în perioada 14-28 mai: „vom avea invitați din Italia, Grecia, Germania, S.U.A. și, desigur, România. Printre oaspeții de onoare
Agenda2004-14-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282253_a_283582]