496 matches
-
violet lung și surd, Alerg prin gând, șomând, râzând. Am lipsa zborului în sânge, Înfiletând fierbinte-o minge De mingi mai mici, sfere, lozinci, Uită-te-acolo, eu nu-s aici. Mă tem de corturi, de-acoperișuri Aruncate brusc pe imașuri. Există un gol de protecție, Un om, o unică direcție. Arunc din nou suple tentative În sus, în jos, în tine,-n oricine Și mă întreb în timp ce răspund: Este normal să fii nătâng? Naturalul mă complică în note muzicale, de
SCORMONESC ÎN EU de ADRIAN RĂZVAN BARBU în ediţia nr. 1279 din 02 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347443_a_348772]
-
apoi să cadă de la înălțime în locul pe unde trecea . Pe la Ogrădeasa mi-am păscut oile , acolo am fost și eu un păstor cu anii puțini , căci eu doar un copil turma-o pășteam și o hrăneam până înspre Halauă, pe Imașul din Jos . Acolo era un păr la umbra căruia poposeam uneori cu turma , cu oile mele . Pe acolo , păstoru e-n față la turmă , și oile cu grijă îi pasc pân la picioare, auzindu-le suflul și pașii. Ogrădeasa e
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
pe Valea Târgului , prin Rupturi , în Podu Lacului , prin Goroni la Bogata de Sus . Pe frunze atunci am zburat, pe fire de iarbă , când glasul ciocârliei plutind înspre cer , inunda văzduhul și Ogrădeasa în note sublime , pân” la Halauă , pe Imașul din Jos . O floare Ogrădaesa mi-a fost , o floare aprinsă în joc de lumini , cu raze tivită , cu picuri de apă ce curg în părău la umbră prin tufe . Acolo păscând , turma îmi văd , cu pașii în rouă iarba
OGRĂDEASA de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376864_a_378193]
-
întotdeauna cu plăcinte proaspete și mereu ne întreba dacă ne-am săturat? Dacă mergeai la stâna lui moș Lixandru primeai imediat un fel de băț cu ceva tăios la un capăt cu care trebuia să tai ciulinii și scaieții de pe imașul unde pășteau oile. Era pentru dumnealui o regulă. Dar moș Lixandru avea un obicei care aducea mari beneficii țăranilor din sat. Cum începea seceratul grâului era liber să intri cu oile pe miriștea respectivă. Care erau cu stâna prin apropiere
BELDIE; AMINTIRI DESPRE MOŞ LIXANDRU de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377059_a_378388]
-
aminte de zilele trecute prin floarea cuvintelor tale cu atâta gingășie zugrăvite pe degetele vântului când frunzele își muiau chipul în cântecul acela subțire ca un arcuș de vioară în zorii de taină ori ca o melodie de vară pe imaș când ciocârlia spre soare se-nalță și tu te prinzi mai apoi în mireasma de căpșuni pe un câmp înflorit cu ochii tăi când umbra e-o binecuvântare 16-09-2016 CLUJ Referință Bibliografică: Câmp înflorit cu ochii tăi / Ioan Daniel : Confluențe
CÂMP ÎNFLORIT CU OCHII TĂI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378094_a_379423]
-
desculț prin iarba verde, Din răsputeri chiuind, Sunetul pe văi se pierde. Ecoul, doar răspunzând; Un vânticel cald adie, Întorcând fumul pe horn. Plânge, zău, vița de vie, Crapă mugurii la corn... Și în tril de turturele Zburdă mieii pe imaș. Mireasma de gălbenele Îmbată un fluturaș! Colina îi viorie Cu brânduși de primăvară. Ce farmec, ce armonie Plutește-n amurg de seară! Referință Bibliografică: Ce farmec, ce armonie / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2269, Anul VII, 18
CE FARMEC, CE ARMONIE de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375846_a_377175]
-
Acasa > Literatura > Copii > LUPUL CÂNTĂREȚ Autor: Marioara Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1989 din 11 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Nefericitul țap, cândva, Tot singur pe imaș păștea. Flămândul lup l-a observat Și după dânsul s-a luat. Iar când în dreptul lui ajunse, Voi rapid să îl mănânce, Dar țapul îi vorbi așa: „Doar o dorință-aș mai avea! Eu știu că hrana ta voi fi
LUPUL CÂNTĂREȚ de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375924_a_377253]
-
VULPII, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2219 din 27 ianuarie 2017. Într-o pădure-ntunecată, Vulpea trăia, cam leșinată. Atât de foame îi era, Că doar din visuri se-nfrupta. Dormea, tânjind la iepurași, La rațe mari de pe imaș, La gâște multe, îngrășate, Și la găini împestrițate. Când foamea tare-o înghionti, Pe loc din visuri se trezi, Porni agale pe cărare, ... Citește mai mult Într-o pădure-ntunecată,Vulpea trăia, cam leșinată.Atât de foame îi era,Că
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
Pe loc din visuri se trezi, Porni agale pe cărare, ... Citește mai mult Într-o pădure-ntunecată,Vulpea trăia, cam leșinată.Atât de foame îi era,Că doar din visuri se-nfrupta.Dormea, tânjind la iepurași,La rațe mari de pe imaș,La gâște multe, îngrășate,Și la găini împestrițate.Când foamea tare-o înghionti,Pe loc din visuri se trezi,Porni agale pe cărare,... XVIII. PRIETENUL HAPSÂN, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2212 din 20 ianuarie 2017. Doi prieteni
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
cu urechile ciulite spre vântul rece dinspre drum, stăteau planton la grâne și la vite, la casele sub coș de fum... Trecură ani și-ai lor stăpâni plecară la oraș, iar bieții câini pribegi, rămași fără speranță, fac turme pe imaș. Doar unii au plecat, mai norocoși în soartă, la câte un om bogat, cu vilă și cu poartă... Dar sfânta libertate a lor, a celor mulți ce nu cuvântă, rămase amintire ce-n lunga noapte, cu jale, o mai cântă
SUPĂRAREA LUI BOSCHITO de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375284_a_376613]
-
cutremur, șuvoaiele ieșiseră cu mult din matcă și-și măreau debitele la confluența cu nenumărații torenți ce plecau din Țefeleică pentru a se adăposti în tăpșanele Văii Porcului și ale Zârnei, luncile toate erau inundate, un colț din natură cu imașuri și fânețe nu se mai supunea nici unor legi, era ca și cum Dumnezeu părăsise intenționat acele locuri sporind și mai mult amărăciunea oamenilor, neputincioși și temători ca nici o altă dată mai apropiată de care să-și aducă aminte. Cam pe vremea când
BASTARDUL de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 172 din 21 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372100_a_373429]
-
așa scumpe și curate oveștene— ogrădeasa dosul răcii și rupturi ne-mpletim în gând aleasa dragoste pentru păduri dragoste de căutare hribe gingașe— pomnițe sau ciuperci pe câmp la soare să le iai așa drăguțe mi-amintesc cum ciocârlia pe imaș se înălța străpungând chiar veșnicia cât de gingaș ea cânta împletea în melodii tot imașul cel din sus să te avânți spre veșnicii dându-ți ființa lui Isus 31-10-2016 cluj Referință Bibliografică: Într-o baie de lumină- Dosu Răcii și
ÎNTR-O BAIE DE LUMINĂ- DOSU RĂCII ȘI RUPTURI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376150_a_377479]
-
dragoste pentru păduri dragoste de căutare hribe gingașe— pomnițe sau ciuperci pe câmp la soare să le iai așa drăguțe mi-amintesc cum ciocârlia pe imaș se înălța străpungând chiar veșnicia cât de gingaș ea cânta împletea în melodii tot imașul cel din sus să te avânți spre veșnicii dându-ți ființa lui Isus 31-10-2016 cluj Referință Bibliografică: Într-o baie de lumină- Dosu Răcii și Rupturi / Ioan Daniel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2132, Anul VI, 01 noiembrie 2016
ÎNTR-O BAIE DE LUMINĂ- DOSU RĂCII ȘI RUPTURI de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376150_a_377479]
-
movilă imensă de paie sau în fața unui cuptor unde duduia înăbușit vreascurile uscate - făcând ritualul obișnuit al unei zile: o fierbere de legume și mămăligă. Copii mai mari sau mai mici cu câte o carte în mână, păzeau oile pe imașul ce ducea până în apa Buzăului, iar alții scăldându-se. Mergeam și noi; eu și fratele meu Petre, însă de fiecare dată eram însoțiți de bunica care nu ne pierdea din ochi să nu înaintăm la scăldat spre mijlocul apei. În
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
și nu se poate numi recensimînt. Toate elementele unui recensimînt lipsesc. Recensimîntul e un act de prețuire al averilor și al veniturilor; darea către stat e rezultanta acestei prețuiri. Ei bine, nicăiri nu s-a constatat prin tablouri țarinele, fânețele, imașurile; încît nici nedreptățile făcute de recensimînt, nici plângerile contribuabililor nu pot fi controlate. Când lipsește cadastrul, ca la noi, e evident că recensimîntul e mai greu de făcut. Dar ceea ce-i mai ciudat e că d. ministru nu găsește să
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
țăranul de pe urma transporturilor de sare. Astfel, ne apare cu totul explicabilă lupta pe care o duceau Vistieria și Cămara ocnelor pentru a-și asigura numărul de cară necesar transporturilor la un preț dinainte stabilit. Înlesnirile oferite cărăușilor prin acordarea de imașuri pe marginea căilor de comunicație, imașuri plătite proprietarilor de către Vistierie, erau - este drept, numai în parte - reduse ca importanță, datorită abuzurilor proprietarilor și ale arendașilor, care, pe lângă plata pe care o încasau de la Vistierie, impuneau la taxe și pe cărăuși
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ne apare cu totul explicabilă lupta pe care o duceau Vistieria și Cămara ocnelor pentru a-și asigura numărul de cară necesar transporturilor la un preț dinainte stabilit. Înlesnirile oferite cărăușilor prin acordarea de imașuri pe marginea căilor de comunicație, imașuri plătite proprietarilor de către Vistierie, erau - este drept, numai în parte - reduse ca importanță, datorită abuzurilor proprietarilor și ale arendașilor, care, pe lângă plata pe care o încasau de la Vistierie, impuneau la taxe și pe cărăuși. Așadar, transportul de sare avea câteva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
însă loc de hrană numai 425 locuitori. În Iași, la 1861, din cei 2.384 „mahalagii” cu case în Tătărași numai 300 aveau vite mari. Iar dintre aceștia din urmă, 10 erau proprietarii tuturor oilor (3.025) care pășteau pe imaș. În orașe, distribuția pământului nu s-a făcut în mod echitabil, în funcție de necesități, ci în funcție de suma pe care familiile o avansau eforiei care răscumpăra moșia, așa încât, în cele din urmă, și pământul se concentra în mâna celor înstăriți. Se înțelege
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de fixare a cislelor și beilicurilor, cu satele. Confuziile nu erau provocate numai de aspectul rural al mahalalelor, ci și de ocupațiile celor care le locuiau. Dintre birnicii mahalagii se ridica o categorie de înstăriți, oameni care creșteau vite pe imaș pentru negoț, care reușiseră să acumuleze o oarecare sumă de bani sau să se califice într-o meserie. Aceștia din urmă promovau fie în rândul meșteșugarilor patentari, fie în cel al negustorilor. Au existat cazuri excepționale, ca de pildă la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
când între meșteșugari au intrat 86 de birnici mahalagii. În Iași, la 1861, dintre cei 2.384 mahalagii cu case în Tătarași numai 306 aveau vite mari. Între acei mahalagii, 16 erau proprietarii tuturor oilor (3.025) care pășteau pe imaș. Vitele erau crescute și îngrășate numai pentru piața orășenească. Distribuția pământului nu s-a făcut într-un mod echitabil, după necesități, ci în funcție de suma pe care orășenii o avansau eforiei, așa încât, în cele din urmă, și pământul se concentra în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
treaz care, interferînd, în țesătura meșteșugită a piesei, firescul și nefirescul, te anihilează dacă nu găsești o rezolvare. Șanse, s-ar părea, încă mai sînt. Destul cu născoceala cultivată maniacal între patru pereți (pentru caii verzi, se știe, peretele este "imașul" predilect)! La aer... În natură!... Înapoi la adevăr! Numai că adevărul ia-l de unde nu-i... Reperele sînt deregulate, bulversate în sistemul coercitiv din care "eroii" au încercat să fugă. Vrînd să pășească în ținutul ademenitor al lumii aievea, Popeștii
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
urmare a unui conflict cu Gabriel Liiceanu, filosoful care avea să se impună ca lider informal al grupului; Teodorescu a devenit responsabilul filialei românești a Fundației Soros, pentru ca mai apoi să-și fondeze propriul institut de sondare a opiniei publice (IMAȘ), unde a fost urmat după câțiva ani de Anastasiu; acesta din urmă, sociolog specializat În mijloacele de comunicare a fost din 1992 până În 1996 deputat al PAC În Parlament. Dacă primii trei sunt cam de aceeași vârstă (născuți la Începutul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
apă de la locuința surorii sale, M.A., aflată în apropierea casei.Dorind să nu-și deranjeze mătușa, minora l-a înștințat pe tată că are de gând să meargă la fântâna situată la aproximativ 300 metri de casă, pe un imaș, la ieșirea din sat, loc în care mai fusese de foarte multe ori. După aproximativ o oră de la plecarea fetei, A.C. a auzit-o țipând și plângând .Încă de la început, minora în vârstă de 13 ani, l-a indicat pe
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
Andrei Mironov, țăran. A absolvit Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chișinău (1952). Lucrează ca învățător, apoi ca redactor la „Tinerimea Moldovei” și la Editura Literatura Artistică. M. debutează editorial în 1958 cu placheta de versuri pentru copii Doi poznași pe imaș, urmată de alte volume de poezii, în care abordează teme ale școlii și învățământului, căzând adesea în didacticism sec. Valorificând modelele folclorice, a scris două culegeri de basme în versuri pentru copii: Bostănel cu capul chel (1960) și Cosașii (1986
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]
-
Fântâna comisarului (1975), Unul dintre noi (1979), Ultima rugăminte a lui Ștefan Gligor (1981), Clipa (1987), care au ca punct de plecare elemente luate din viața reală, dar nu pot evita patosul fals și expresia grandilocventă. SCRIERI: Doi poznași pe imaș, Chișinău, 1958; Toboșarul, Chișinău, 1959; Bostănel cu capul chel, Chișinău, 1960; Copăcei cu cercei, Chișinău, 1961; Împărăția cucurigu-cotcodac, Chișinău, 1962; Livada din traistă, Chișinău, 1963; Gazda pițigoiului, Chișinău, 1964; Casa, Chișinău, 1966; Adresa primăverii, Chișinău, 1969; Vârtejul, Chișinău, 1970; Nu
MIRONOV-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288177_a_289506]