335 matches
-
prima oară În viață, când am zărit cuplul prezidențial În situație ordinară: momentul când fostul dictator coboară, incomod, din tanchetă, și-și Îndreaptă ca un țăran căciula, de exemplu! În nici una dintre aparițiile sale ultra-numeroase și obsedante - dar În nici o imagerie din lunga și stufoasa putere comunistă În atâtea țări europene, asiatice și sud-americane! - nu ar fi fost vizibilă o asemenea clipă de gestică simplă, umană, a uneia dintre acele Figuri ce trebuia să impresioneze și să intimideze, până În cele mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în tabere adverse ce se află în stare de război. Poemul Vala descrie transformările ce se petrec în ființă Albionului, de la starea de dezbinare către unitate, fiecare Zoa avansînd spre unificarea completă finală. În ultima Noapte (a Noua), apocaliptica prin imagerie, opresiunea este răsturnata prin declanșarea tumultului transformațional al Judecății de Apoi. Imaginea "recoltei" provine din Apocalipsa lui Ioan; Iisus învie din morți și purifica lumea de relele mediate de religiile instituționalizate. Ierusalimul ceresc este adevărata Biserică a lui Dumnezeu. Astfel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de imagini. E foarte posibil ca interdicția referitoare la chipurile cioplite să fi fost un stimul în direcția dezvoltării unui material bogat în imagini verbale și poetice, con‑ cepte și idei în sânul teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul sunt exemple obișnuite atât în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
pierdu‑ te și mărgelele de preț, imagini folosite pentru a exprima adevăruri despre Împărăția lui Dumnezeu. Ele rămân imagini verbale și simboluri de o forță expresivă considerabilă, însă numai rareori s‑au pretat la o transpunere în reprezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de imagini, reprezentând fapte, personaje, având aceeași origine sau sursă.Alte elemente ale simbolismului și imageriei biblice, au un aspect vizual foarte pronunțat și s‑au integrat în tradițiile artei și iconografiei creștine: spre exemplu, lumina este un simbol
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
rămân imagini verbale și simboluri de o forță expresivă considerabilă, însă numai rareori s‑au pretat la o transpunere în reprezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de imagini, reprezentând fapte, personaje, având aceeași origine sau sursă.Alte elemente ale simbolismului și imageriei biblice, au un aspect vizual foarte pronunțat și s‑au integrat în tradițiile artei și iconografiei creștine: spre exemplu, lumina este un simbol al adevărului, binelui și revelației, putând să fie întrebuințată în legătură cu o anumită sursă sau persoană particulară, fapt
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este un spațiu care poate fi necinstit și pân‑ gărit, curățat și restaurat, pustiit și distrus. În cartea Apocalipsului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
prin aprofundarea lucidă a omenescului, până la sondarea ascunzișurilor abisale. S-a vorbit, între altele, de compatibilitatea unor abordări ale lui S. cu patrimoniul psihanalizei, dar și de un discurs descriptiv, narativ, uneori greoi, chiar „hirsut” (Al. Cistelecan), aproape prozastic. Bogata imagerie pusă în operă este de o imprevizibilitate cu totul excepțională: pestriță și entropică, deseori de factură avangardist „absurdă”, ceea ce ar autoriza părerea că, în materie de „delir imagistic”, acest poet așa-zis fără înaintași direcți s-ar afla, într-o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289685_a_291014]
-
formări elementare pentru toți, a accesului la noile întrupări ale cunoașterii și la o gestionare comunitară a cunoașterii, echitabilă în sensul „împrumutului” și „depunerii” de cunoștințe. Se pare că cybercultura vine cu o nouă reprezentare asupra spațiului și timpului, asupra imageriei interne și reprezentărilor noastre despre lume. Tehnocultura actuală (este greu să mai distingi valoarea culturală de tehnica de transmitere a acesteia) predispune pe individul contemporan la o creativitate și la o capacitate de sinteză iconică. Imaginea în cyberspațiu nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
de imagini. E foarte posibil ca interdicția referitoare la chipurile cioplite să fi fost un stimul în direcția dezvoltării unui material bogat în imagini verbale și poetice, con‑ cepte și idei în sânul teologiei și spiritualității biblice. O parte din imageria 52 verbală și din simbolismul biblic se regăsește în tradiția creștină sub formă de cuvinte și imagini verbale, redate uneori în arta decorativă a bisericilor. În acest sens, apa, vinul, pâinea, piatra, stânca și focul sunt exemple obișnuite atât în
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
te și mărgelele de preț, imagini folosite pentru a exprima adevăruri despre Împărăția lui Dumnezeu. Ele rămân imagini verbale și simboluri de o forță expresivă considerabilă, însă numai rareori s‑au pretat la o transpunere în re‑ prezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de imagini, reprezentând fapte, personaje, având aceeași origine sau sursă. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 32 Alte elemente ale simbolismului și imageriei biblice, au un aspect vizual foarte pronunțat și s‑au integrat în tradițiile artei și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
considerabilă, însă numai rareori s‑au pretat la o transpunere în re‑ prezentare vizuală. 52 Imagerie - ansamblu de imagini, reprezentând fapte, personaje, având aceeași origine sau sursă. CaP. i. arTa CreșTină: imaginea și iCoana 32 Alte elemente ale simbolismului și imageriei biblice, au un aspect vizual foarte pronunțat și s‑au integrat în tradițiile artei și iconografiei creștine: spre exemplu, lumina este un simbol al adevărului, binelui și revelației, putând să fie întrebuințată în legătură cu o anumită sursă sau persoană particulară, fapt
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
apropierii de Dumnezeu și al dăruirii revelației în acele situații, separat de rutina vieții umane. În icoane, munții fac adeseori parte din fundal, uneori reprezentarea lor fiind redusă, deci simboli‑ că. Iată deci, cum tradiția vizuală iconografică culege și dezvoltă imageria verbală a bibliei. Un alt simbol foarte prezent în biblie este cel al templului, lăcașul întâlnirii dintre Dumnezeu și poporul său; este un spațiu care poate fi necinstit și pân‑ gărit, curățat și restaurat, pustiit și distrus. În cartea Apocalipsului
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
între alte puteri mediatoare în Timaios. Așa cum afirmă Paul Rorem, împrumutat din spațiul logicii, limbajul cauzei și efectului ne ajută să evităm evidenta eroare de a concepe tema la modul spațial, chiar dacă cei mai mulți autori, antici, medievali și moderni, au implicat imageria procesiunii drept coborâre, și a reîntoarcerii ca urcare. Mai mult, limbajul logic al cauzei și efectului micșorează pericolul mai subtil de a concepe procesiunea și întoarcerea secvențial, ca o simplă mișcare în timp, chiar dacă această componentă temporală în înțelegere aparține
Dan CHIŢOIU by Repere în filosofia bizantină () [Corola-publishinghouse/Science/91598_a_92852]
-
și puterii interioare Intervenția 17. Animalul prietenos (tehnica consilierului interioră Intervenția 18. Urcarea muntelui Intervenția 19. Întărirea eului direcționată spre scop Intervenția 20. Viața unui stejar (o metaforă terapeuticăă Intervenția 21. Viața unui râu Intervenția 22. Încurajarea catharsisului Intervenția 23. Imagerie ghidată pentru catharsis Intervenția 24. Gestionarea catharsisului Intervenția 25. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” Intervenția 26. Stabilirea semnalului pentru degetul „da” cu întărirea eului Intrevenția 27. Gestionarea disocierii Intervenția 28. Pacing viitor Intervenția 29. Ratificarea (1Ă Intervenția 30. Ratificarea (2Ă
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pasiv și dependent, receptacul al programului terapeutic unilateral realizat și gestionat de terapeut. Metodologia cercetării cooperative trasează epistemologia extinsă în patru direcții (Heron, 1992, 1996Ă și anume: cunoașterea experiențialăprin empatie, compasiune și rezonanță; cunoașterea prezentaționalăexpresie prin narațiune, desen, mișcare și imagerie estetică; cunoașterea propozițională bazată pe concepte și idei teoretice; cunoașterea practicăo îmbinare a celorlalte forme de cunoaștere în intervețiile clinice. În domeniul practicii clinice aceste forme participative de cercetare au o dimensiune politică prin faptul că ele conferă putere oamenilor
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și mentală și care au fost discutate anterior. Boala poate rezulta ca urmare a procesului de conversie isterică sau a somatizării, adică atunci când furia și vina devin somatice. Heron (1998aă concluzionează că există patru forțe majore ale procesului de reintegrare: imageria provocativă emoțional care vine din afară; deschiderea progresivă a asociațiilor și imaginilor din interior; presiunea fizică din afară; energizarea voluntară a corpului din interior. Primele două strategii pot fi realizate prin hipnoterapie în timp ce ultimele două intervenții generice sunt în principal
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Alden și Degun-Mather (1996, p. 504Ă enumeră o serie de proprietăți ale hipnozei care sunt relevante pentru hipnoza clinică: sugestibilitate crescută, sau cel puțin o dorință crescută de a accepta sugestiile într-un mod mai puțin critic; capacitate crescută de imagerie și joc de rol, astfel încât evenimentele imaginate sunt experiențiate ca fiind reale; acces mai mare la amintirile din copilărie, deși acestea nu reprezintă o întoarcere literală la un anume stadiu de dezvoltare cognitivă; testare a realității redusă. O mai mare
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
mediu sigur și suportiv. Rossi (1996Ă concluzionează: O sursă majoră de stres și de boală psihosomatică se regăsește în abuzul cronic al ritmurilor naturale minte-corp referitoare la performanță și vindecare... se speculează că abordările curente în vindecarea holistică (hipnoză, meditație, imagerie, ritual, rugăciune, biofeedback, etcă au un numitor comun reprezentat de facilitarea periodicității adaptative referitoare la performanță și vindecare - și anume răspunsul de vindecare ultradian de 20 de minute care aparent joacă un rol în coordonarea sistemelor majore ale autoreglării minte-corp
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
echilibrul muncă/ odihnăă; Creșterea conștienței; rezolvarea de probleme; restructurarea cognitivă CONSECINȚE SOMATICECOMPORTAMENTALEEMOȚIONALECOGNITIVE ALE STRESULUI Utilizarea fenomenelor hipnotice Sugestii indirecte / Hipnoterapia lui Rossi Auto-hipnoza Întărirea eului Stabilirea scopurilor Analiza stilului de viață Managementul simptomatic direct Planificarea acțiunii Abreacția silențioasă Metode de imagerie Recadrarea Hipnoanaliza SINDROM DE STRES POSTRAUMATIC Desensibilizare sistematică Terapie cognitivă Hipnoanaliza, EMDR CREȘTEREA CALITĂȚII VIEȚII Figura 2.4: Intervenții hipnotice în problemele legate de stres Metodele hipnoterapeutice cel mai frecvent folosite pentru gestionarea stresului sunt relaxarea, întărirea eului, sugestiile directe
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
stilul de viață prezent, interesele personale și experiențele și credințele trecute legate de terapie și hipnoză. De asemenea se pot culege informații despre concediile preferate, animalele preferate, animalele de companie și așa mai departe, deoarece acestea pot fi utile în imagerie și metafore. În timpul procesului de evaluare terapeutul poate folosi un tip de comunicare ușor diferit pentru a favoriza răspunsurile inconștiente. De exemplu atunci când este evaluat un pacient cu o durere de spate severă și care are astfel un stil de
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Yapko, 1990a; Altman și Lambrou, 1997Ă. Acestea includ: relaxarea activă și pasivă; închiderea confortabilă a ochilor; dezvoltarea concentrării interne; abilitatea de aprofundare a unei transe ușoare într-un mod care să fie sigur și confortabil; răspunsuri confortabile la sugestiile de imagerie; răspunsuri confortabile la alte sugestii senzoriale, mai ales kinestezice și auditive; abilitatea de a iniția și stopa experiențele externe după dorință; semnalizarea ideomotorie/ideosenzorială (vezi capitolul 5 pentru o discuție detaliatăă; puntea afectivă/somatică (tehnică regresivă pentru centrarea pe experiențe
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
că pot fi ușor integrate în munca clinică. Metode directe de inducție Există numeroase tehnici de hipnotizare. Conform cu Hilgard și LeBaron (1984aă există trei componente principale ale procesului de inducție hipnotică: relaxarea (sugestii de relaxare, pace, calm, etcă; imaginație (utilizarea imageriei ghidate, de ex. locul preferat, scene plăcuteă; acțiune (fixare, levitația mâiniiă. Veți observa că multe din aceste tehnici de mai jos includ mai mult de una din aceste componente. Tehnicile de inducție directe în general implică ca pacienții să își
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ceva ce poți face de unul singur și mai târziu acasă. În viitor, oricând dorești să accesezi aceste sentimente de încredere și valoare a sinelui, tot ce ai de făcut este să freci degetul mare de cel arătător. Vizualizarea și imageria Sugestiile directe în întărirea eului au fost modificate prin adăugarea vizualizării și imageriei (Stanton, 1979, 1989Ă. Experiența abilității are de asemenea rezultate excelente în întărirea eului (Gardner, 1976; Diamond, 1981Ă. Pot fi de asemenea utilizate tehnicile destinate eliminării gândurilor și
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
oricând dorești să accesezi aceste sentimente de încredere și valoare a sinelui, tot ce ai de făcut este să freci degetul mare de cel arătător. Vizualizarea și imageria Sugestiile directe în întărirea eului au fost modificate prin adăugarea vizualizării și imageriei (Stanton, 1979, 1989Ă. Experiența abilității are de asemenea rezultate excelente în întărirea eului (Gardner, 1976; Diamond, 1981Ă. Pot fi de asemenea utilizate tehnicile destinate eliminării gândurilor și sentimentelor anxietante precum și acelea care „accentuează ceea ce este pozitiv” prin accesarea abilităților din
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
o dată halucinată din viitor. Ajutarea pacientului pentru a stabili scopuri prin această metodă este un aspect important al întăririi eului, precum și în luarea deciziilor și managementul stresului. Această metodă de lucru poate fi intercalată în secvențe simple sau complexe de imagerie în care se folosesc diferite scenarii. Regresia pozitivă de vârstă Regresia pozitivă de vârstă poate fi facilitată în multe moduri: de exemplu numărând înpoi până la acea vârstă; prin „crearea unei punți” (vezi discuția din capitolul 5Ă; cerând pacientului să treacă
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]