333 matches
-
filiera mișcării nazareene germane și precisa observare a naturii pe care o elogia Ruskin. Așa cum o afirmă unul dintre prerafaeliții mai puțin cunoscuți, Val Prinsep, "Medievalismul era al nostru beau idéal (...)"88. Pictura prerafaelită va prelua moștenirea unei culturi și imagerii medievale, privilegiind, de asemenea, ca surse de inspirație și folclorul național, basmele, legendele celtice, poveștile despre magie și vrăjitorie, fapt similar aceleiași tendințe în cultura germană în a doua jumătate a secolului XIX. Pictura prerafaelită denotă o puternică relație cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
clarificări suplimentare asupra ideii de "imaginație", așa cum transpare ea din textele semnate de vizionarul englez, având, simultan, în vedere, precum corect sugerează Andrew J. Welburn, "nu doar puterea imaginii, ci și problemele dificile care se ivesc atunci cand poezia atinge limitele imageriei și ale reprezentării" (1989, p. 15). Pentru a-i pătrunde înțelesul ultim, Blake plasează imaginația în opoziție cu facultatea mnemică. În Annotations to Wordsworth's Poems, el reafirmă ideea că imaginația este, esențialmente, o oglindă spirituală a omului și face
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
-i privește pe adepții acestei forme mistice, fapt care pare să augmenteze clivajul dintre viziune, ca imagine și experiență, si misticismul negativ, ca alegorie și respingere a vizualului.103 În această grila, viziunea presupune în primul rând percepție a formei (imagerie), care, la rândul său, reclamă o implicare activă a senzațiilor. Philip C. Almond enumeră cinci caracteristici (pe care el le numește "modele") ale relației dintre un fapt sau o manifestare mistica și corespondență să abordare hermeneutica: "(M1) Toate experiențele mistice
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ilustrează destul de bine romanele lui George Sand, naturalismul întunecat, pe de altă parte, a cărui tradiție este evidențiată de romanele Țăranii al lui Balzac și Pămîntul al lui Zola. În formularea sa ideologică, visul sătesc nu corespunde totuși întru totul imageriei obișnuite a eglogei cîmpenești, grației sale înflorite și gingășiei sale comandate. Mitul merge mai departe și mai în profunzime 51. Viziunea în jurul căreia el se structurează e aceea a unui trecut exemplar în care contactul direct cu pămîntul protejează omul
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
sunt transformate în divergențe și conflicte de către diferitele orientări politice, ideologice și religioase dominante în fiecare epocă istorică"156. Daniel-Henri Pageaux 157 susține o abordare transdisciplinară a imaginii în studiul imaginii Portugaliei și Spaniei în mediul francez, dezvoltând conceptele de imagerie culturelle și imaginaire. Deși Pageaux rămâne tributar investigației prin intermediul literaturii, propune analiza imaginilor literare a altor popoare, luând în calcul și contextul cultural în care se formează aceste reprezentări. Pentru autorul francez, imaginea care rezultă din relația eu-celălalt poate fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
lieux de mémoire, Paris, Gallimard, 1984. Odermatt, Petre, The use of symbols in the drive for european integration, în J. Th. Leerssen, M. Spiering (eds.), National identity symbol and representation, Yearbook of European Studies, Amsterdam, Rodopi, 1991. Pageaux, Daniel-Henri, "L'imagerie culturelle: de la littérature comparée à l'anthropologie culturelle", în Synthesis, 10, 1983. Pageaux, Daniel-Henri, "Une perspective d'études en literature compare: l'imagerie culturelle", în Synthesis, 8, 1981. Paivio, Allan Imagery and Verbal Processes, New York, Holt, Reinehart and Winston, 1971
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Spiering (eds.), National identity symbol and representation, Yearbook of European Studies, Amsterdam, Rodopi, 1991. Pageaux, Daniel-Henri, "L'imagerie culturelle: de la littérature comparée à l'anthropologie culturelle", în Synthesis, 10, 1983. Pageaux, Daniel-Henri, "Une perspective d'études en literature compare: l'imagerie culturelle", în Synthesis, 8, 1981. Paivio, Allan Imagery and Verbal Processes, New York, Holt, Reinehart and Winston, 1971. Patočka, Jan, Body, Community, Landuage, World, Chicago and La Salle, Open Court, 1999. Perkins, T. E., Rethinking Stereotype, în Michele Barrett, Philip Corrigan
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
a individului (auto-imaginea)." (Ibidem, pp. xiii-xiv). 155 Ștefan Afloroaiei, Lumea ca reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 5. 156 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 116. 157 Daniel-Henri Pageaux, "Une perspective d'études en literature compare: l'imagerie culturelle", în Synthesis, 8, 1981, pp. 169-185; Daniel-Henri Pageaux, "L'imagerie culturelle: de la littérature comparée à l'anthropologie culturelle", în Synthesis, 10, 1983, pp. 79-88. 158 Ibidem, p. 170. 159 Alexandru Duțu, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentare a celuilalt, Editura Institutul European, Iași, 1994, p. 5. 156 Ion Chiciudean, Bogdan-Alexandru Halic, op. cit., p. 116. 157 Daniel-Henri Pageaux, "Une perspective d'études en literature compare: l'imagerie culturelle", în Synthesis, 8, 1981, pp. 169-185; Daniel-Henri Pageaux, "L'imagerie culturelle: de la littérature comparée à l'anthropologie culturelle", în Synthesis, 10, 1983, pp. 79-88. 158 Ibidem, p. 170. 159 Alexandru Duțu, Literatura comparată și istoria mentalităților, București, Editura Univers, 1982; Alexandru Duțu, Dimensiunea umană a istoriei: direcții în istoria mentalităților
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rară, Cu inima fript-amară, Rochia de mătase Împletită-șase; Papuci de mărgele Ca la logodele; Cămașă cu flori, Ca la negustori. Versurile privitoare la vestimentație dezvăluie intervenții recente în text: mătase, papuci, negustori; dar nu este exclus să fie actualizată o imagerie mai veche. Divinitățile pămîntului și ale vegetației apăreau împodobite, înzorzonate. „Maica bătrînă” le urmează, cu anume restricții, dictate de situația dramatică. Și aici identificăm o regulă îndătinată, premioritică. Vestimentația bogată e semnul bunei dispoziții, veseliei, frumuseții și rodniciei. Cînd Inanna-Iștar
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ca element comun al tuturor formelor de divinitate, printr-o conceptualizare diferită însă de cea a lui Rudolf Otto. Autorul afirmă existența unei multitudini de modalități de reprezentare a divinului 66, oferind exemplul popoarelor "primitive", pentru care divinitatea poate îmbrăca imageria extrem de bogată a celor mai stranii elemente ale ambientului uman67, între care se enumeră animalele, plantele, ființele fantastice, oamenii, semnele și figurile geometrice, dar și unele simboluri ale dispariției acestor elemente naturale. Demersul interpretării lui Velasco a dus în mod
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
vizuale legate de cultul mortuar și de viața de apoi. Picturile Egiptului antic înfățișând scene din viața celor decedați, ca și portretele funerare ale artei elenistice, statuile etrusce cu caracter funerar, măștile mortuare ale romanilor, și nu în ultimul rând, imageria catacombelor creștine, toate acestea poartă încărcătura spirituală a trecerii dinspre viața lumească, efemeră, spre cea eternă, imaginile create producând "un transfer de suflet între reprezentat și reprezentare"275. Régis Debray justifică această idee prin însăși atitudinea specifică determinată de conștientizarea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
de cea greacă, a cărei tendință primordială era aceea a idealizării etice, formale și spirituale. Fig. 20. Venus din Milo. Detaliu Cât privește iconografia și reprezentarea vizuală a sacrului, pot fi remarcate unele asemănări speciale cu arta greacă, explicitate prin imageria divinităților, prin arhitectura religioasă 359 și, nu în ultimul rând, printr-un anumit cult al funerarului 360. La rândul său, străvechiul cult al împăratului regăsit și la egipteni este încă prezent, istoricul de artă E. H. Gombrich arătând în acest
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
particularitățile gândirii creștine, aveau să ofere maselor de credincioși o adevărată învățătură prin imagini, sensibilizându-le prin valoarea înaltelor doctrine pe care le slujeau. Astfel descrisă, arta greco-romană a introdus o viziune artistică nouă, care s-a răsfrânt și asupra imageriei dedicate sacrului. Acestui context cultural-artistic i se datorează primele încercări de redare a unei perspective liniare ce sugerează ideea tridimensionalității, imaginile divinităților reflectând îndeaproape etalonul armoniei anatomice. Apelând la frumusețea organică a formelor fizice, arta greco-romană înfățișează sacrul într-o
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
două veacuri a determinat la nivelul viziunii artistice articularea unui limbaj simbolic 372, format printr-o multitudine de imagini încărcate în înțelesuri religioase 373. Sursele documentare atestă faptul că, pentru o perioadă de timp, imaginile acestei arte au conviețuit alături de imageria păgână, între cele două forme de exprimare vizuală a sacrului manifestându-se o adevărată toleranță atitudine ce avea să "persiste până spre mijlocul secolului al VI-lea"374 -, apariția reprezentărilor iconografice creștine în condițiile aniconismului secular păgân permițând anumitor cercetători
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a convocat cunoscutul Conciliu de la Trento. Acesta avea misiunea stabilirii unor norme morale, care să fie aplicate asupra artelor, episcopilor revenindu-le importanta sarcină a ghidării credincioșilor în întrebuințarea corectă a imaginilor 420. Totodată, Conciliul a reafirmat rolul educativ al imageriei religioase, condiționând artiștilor eliminarea din operele de artă destinate clerului a tot ceea ce ar fi putut trezi în privitor sentimentul profanului 421. Așa se face că deja celebra Judecată de apoi realizată de Michelangelo în Capela Sixtină a Vaticanului, avea
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
toate acestea, François Bœspflug remarcă, totodată, o înmulțire stereotipică a anumitor motive, în care imaginea lui Dumnezeu apare mai mult ca element decorativ, o extincție a principalelor tipologii de reprezentare a Trinității, precum și o emigrare a acestor tipologii către o imagerie devoțional-sentimentală, prin care creațiile neoclasicilor Antonio Canova sau Jacques Louis David, spre exemplu, aveau să devină emblematice 434. Înaintând în secolul al XIX-lea, arta și-a păstrat atitudinea laicizată a veacului precedent, remarcând numele unor artiști ai Romantismului, precum
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
XIX-lea, arta și-a păstrat atitudinea laicizată a veacului precedent, remarcând numele unor artiști ai Romantismului, precum Friedrich, Blake, Géricault sau Delacroix, ale căror creații ating pe lângă temele și problematicile obișniuite ale picturii de gen și unele aspecte ale imageriei sacrului. Între tendințele acestui nou curent, preocupat în general de exaltarea frumuseților naturii, a momentelor de seamă ale istoriei, precum și de căutarea sublimului și a misterului, reprezentarea vizuală a sacrului a ocupat un loc secundar, regăsind anumite corespondențe în creațiile
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a fost târziu acordat cetățenilor de rând, abia spre sfârșitul epocii republicane. Imaginea înaintea ideii "Moartea, spunea Bachelard, este înainte de toate o imagine și rămâne o imagine"7. Ideea moartea ca renaștere, călătorie sau trecere a fost tardivă și secundară. Imageriile nemuririi (fiindcă abia de curând morții din Occident mor pentru totdeauna) au precedat doctrinele supraviețuirii. Unde apare, în secolul al IV-lea, iconografia creștină, care nu era prevăzută în programul Părinților Bisericii? Pe sarcofage și în catacombe. Și ce relatează
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dublul dublat, mă protejează de ce e mai rău, spectacolul distrugător al putrefacției. Piatra înăbușă putreziciunea prin solid, transcende josnicia prin marmură sau obsidian. Stela expurgă răul prin spectacolul lui. Catharsis optic. Într-o populație de profiluri precum cea prezentată de imageria ceramică greacă, Gorgona (la fel ca Dionysos) este arătată din față, în pragul regatului Persefonei. Faciesul malefic cu ochi ucigători este exorcizat prin imagine, care dă vederii frontale valoare profilactică. Ochiul pictat înlătură ochiul rău. Iar pe cupele cu figuri
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
și la Atelier des Beaux-Arts (afișele acelea sunt acum colecționate). Liturghie, agitprop sau marketing regăsim imaginea în fiecare epocă a propagandei sociale, în rolul kantian al schematismului transcendental. Traducând ideea abstractă în dat sensibil, ea face conceptul motor, principiul dinamic. Imageria este instrumentul preferat al mitului mobilizator. Chiar și o hotărâre atât de simbolizantă, elitistă și "iudaizantă" precum cultul Rațiunii sau al Ființei Supreme, în 1793, nu poate avea efect decât prin personificarea entității sub trăsăturile unei tinere cetățene plimbate pe
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în orice contemplație. Ca și cum Originea, mama, Preistoria ne-ar lua în brațe. Secretul forței imaginilor este, fără îndoială, forța inconștientului în noi (mai degrabă destructurant ca o imagine decât structurat ca un limbaj). Interiorizăm imaginile-lucruri și exteriorizăm imaginile mentale astfel încât imageria și imaginarul se determină reciproc. Visul, fantasma și dorința dau imaginii-obiect ceva plin și suculent care se suge ca un sân și dispare deodată în noi. Forță dionysiacă, s-ar fi zis acum un secol (dar Dionyssos e legat de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
unei serii de proteze, inclusiv sistemul nervos central în mașinile electronice. Astfel, motricitatea s-a exteriorizat în domesticirea animalelor și în mașinile simple, memoria în suporturi materiale (memoriile noastre artificiale), calculul în mașinile de calculat, în fine, imaginația în diversele imagerii mecanice. Tot interiorul, mușchi și sistem nervos central, "iese", dar succesiv. Iar mașina care-l proiectează pe om în exteriorul lui, facultate după facultate, îl modifică inexorabil. Artificialul acționează retroactiv asupra naturalului. Fiecare tehnică nouă creează un nou subiect, înnoindu
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
în serios acest scandal, printr-o teorie? Nu există un ochi dinăuntru și un ochi dinafară, cum susținea Plotin, nici două istorii ale privirii, una pentru retină, cealaltă pentru coduri, ci una singură care unește repetiția obsesiilor noastre și construcția imageriilor. Mentalul se aliniază tot mai mult după material, iar viziunile interioare imită aparatele optice. Teleobiectivul, de exemplu, și mărirea fotografică ne-au modificat sensibilitatea la "detaliu", iar imaginile luate din satelit relația mentală între întreg și parte. Obiectul și modalitatea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tind să dovedească mai degrabă că niciuna dintre opozițiile care subîntind universul nostru estetic nu are echivalent în mentalitatea elenică a epocii clasice, cum nici la moștenitoarea ei medievală. Această absență nu este un deficit, ci semnul unei subordonări a imageriei față de interese superioare. Rămânem tributari unor perspective înguste, informației trunchiate. Părinții fondatori ai Bisericii estetice a Occidentului au gândit opera de artă, în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, ca și cum omul și urmele lui aveau o vârstă de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]