824 matches
-
semnificând, în ultimă instanță, rezistența pe care realitatea imediată i-o opune 25. Nu are de-a face cu concretul structurilor sociale ci mai degrabă cu potențialitățile lor26. Ne descrie realul justificându-i, mai curând, imperfecțiunile: situații extreme sunt doar imaginate, puse în scenă și astfel puse la încercare, spre a se arăta că sunt de neconceput 27. De fapt, contradicțiile sunt întrucâtva veridice, dar societățile, asemenea eroului mitic, încearcă să le uite28 sau, în cel mai rău caz, să și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
se apropia până la identificare de literatură, folosind - în manieră proprie - aceeași recuzită stilistică: metafore, metonimii, personificări, epitete ornante etc. Dacă acceptăm teoria formalistă conform căreia expresivitatea literară este abatere de la norma limbii, vom observa că această normă este un construct imaginat, o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip de emisie textuală. Avem la ce ne raporta. Imaginând un punct de pornire și de referință (gradul zero), distincțiile între poezie și proză, între scriitură și
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
guvernului. Sunt personificări ieftine, uzate. În funcție de genul abordat, ziaristul are un grad mai mare sau mai mic de libertate și, nu de puține ori, trudind la un articol (reportaj, tabletă etc.), se trezește făcând literatură fără să știe - evocă personaje imaginate, șarjează, minimalizează, descrie și portretizează năvalnic, ironizează și provoacă jocuri de cuvinte, apelează la narațiuni scurte și nervoase etc. Teama jurnalistului de a nu face literatură este, desigur, naivă și, în cele mai multe cazuri, contraproductivă. Lipsite de un principiu ferm de
[Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
că picioarele ni se mișcă și umblăm. ART. 19. Despre percepție Percepțiile noastre sunt și ele de două feluri: unele au drept cauză sufletul, altele corpul. Cele ce au sufletul drept cauză sunt percepțiile voințelor noastre și ale tuturor lucrurilor imaginate sau ale altor gânduri ce depind de ele. Căci, este cert că nu am putea dori nici un lucru fără să observăm prin același mijloc că Îl vrem; și, deși din perspectiva sufletului nostru a voi ceva este o acțiune, putem
[Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
de pildă, în capitolul O după-amiază de august: sufrageria meschină a Emiliei vs. dormitorul ei. Sugestivă și plină de conotații, pe care le vom susține argumentativ în continuare, este asemănarea cu un muzeu loc tradițional ambivalent în care "ceea ce trebuie imaginat" și realitatea coexistă: "E în mine o lămurire mare și egală ca într-o sală vastă de muzeu. Îmi arată spre camera de dormit de alături, îi răspund cu un gest din aceeași gamă, arătând cam înspre bucătărie."311 Implicit
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
de Maupassant, op. cit., ediția citată, p.7 372 Cf. Lintvelt, Jaap, op.cit., p. 25 373 Ținând cont de aceste precizări, romanul îndreptățește includerea în categoría "corintică", la care face referire N. Manolescu, și în care autorul este omnipotent asupra universului imaginat cf. Manolescu, Nicolae, Arca lui Noe, Editura Minerva, București, 1981, vol. al III-lea 374 Silvian Iosifescu, Proză și luciditate, Editura Eminescu, București, p. 141. Criticul semnalează și o "punte" între romanul Patul lui Procust și contribuțiile cronicarului: "În Patul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
toate părțile amintite. Se explică rolul fiecărei părți(la nivel de clasă I asemănări le și deosebirile)anexă 2; ASOCIAZĂ cuvintele cu Înțeles opus(anexă 4) ANALIZEAZĂ Înlocuiți cuvintele Îngroșate cu altele cu Înțeles asemănător. Ce observați?(anexă 4) APLICĂ - Imaginați va un dialog Între Moș Crăciun și Mihăiță!Completați ce lipsește!(anexă 5) ARGUMENTEAZĂ-Puneți semnele de punctuație corespunzătoare și spude ce s-au folosit. (anexă 5) Activitate indirectă Rezolvarea cerințelor primite 64 Activitate indirectă Realizarea feedback-ului Se Împart elevilor
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
și ne invită să o descoperim. Depinde numai de noi să pătrundem în lumea naivilor, să luăm parte la activități din gospodăria tradițională, să glumim cu vreun personaj mai hâtru, să contemplăm natura zglobie, ea însăși personaj, să recompunem povești imaginate doar de geniul naiv, să ciocnim un pahar la numeroasele birturi deschise peste tot în această lume aparte, să descifrăm caractere puternice, bine conturate, care te fac să te apleci mai cu atenție asupra naturii umane în general... Credem în
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
baza sau fundamentul oricărei forme de comunicare.18 Sintagma consacrată, așadar, comunicării intrapersonale îi sunt atribuite funcții de maximă însemnătate în contextul derulării generale a proceselor fiziologice și psihologice umane: vorbirea interioară/limbajul interior, reflecția, conceptele referitoare la sine, interacțiunile imaginate, funcționarea creierului etc. Specialiștii care susțin conceptul sunt de părere acest tip de comunicare constă în procesul de transformare și interpretare a diferitelor semnificații, în interiorul individului; problematizarea, formularea de întrebări și răspunsuri, monologul interior dau substanță acestui tip de comunicare
by Livia Durac [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
ca una fundamental modernă, descoperim faptul că natura discontinuității În sine este ficțională (retorică, la Blumenberg): La fel ca toate problemele istorice de legitimare, aceea a epocii moderne se ridică din discontinuitate, și nu contează dacă discontinuitatea este reală sau imaginată 1. De vreme ce ne punem problema legitimării moderne, Înseamnă că suntem În afara modernității, iar de vreme ce ne-a devenit necesară o modalitate de legitimare, ea poate fi foarte bine o modalitate ficțională. Brook Thomas trimite la o analiză a lui Blumenberg asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
timp - este Înțeleasă În același fel În care poetul sau romancierul o Înțelege, adică Înzestrând ceea ce pare problematic și misterios cu aspectul unei forme ușor de recunoscut, pentru că este familiară. Nu contează dacă lumea este concepută drept reală sau numai imaginată: maniera În care o Înțelegem este aceeași 1. Inventarea unui autor ficțional este răspunsul criticului la deficitul de prezență auctorială cu care ne confruntă orice text, iar ficționalizarea - ca mecanism constructiv - Își dovedește funcționalitatea atât În discursul științific, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
o lume constituită din ceva care este anterior (de asta spuneam că vreau depășirea regresivă a dihotomiei) distincției Înseși dintre real și ficțional care și este semnificativ. Scrii În final: „Nu contează dacă lumea este concepută drept reală sau numai imaginată: maniera În care o Înțelegem este aceeași”. Ar trebui un soi de experiență a lui „ca și cum” care să scape de ideea că acest „ca și cum” are de dat socoteală față de ceva autentic, real, anterior existent. Aici Îl aprob pe Horea: ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Grigurcu și Laszlo Alexandru 2004) și a publicat volumul de critică literară Rebel fără pauză (2004). Autor al unor volume de eseuri, studii și monografii istorice: Troia, Veneția, Roma (1998), Lumea lui Simion Dascălul (1998), Arpadieni, Angevini, români (2001), Realități imaginate și ficțiuni adevărate În evul mediu românesc (2002), Trecutul istoric și omul evului mediu (2002), Hașdeenii. O odisee a receptării (2003), Originile istorice ale regionalismului românesc (2003), B.P. Hasdeu istoric (2004) și Sânge și trandafiri. Cultura ero(t)ică În
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
pentru pacienți Apariția medicinei de familie Înființarea sindicatelor Reorganizarea unităților sanitare pe principii de eficiența economică și de creștere a gradului de satisfacere și confort al pacienților Această ultimă direcție, cea de reorganizare și creștere a eficienței nu poate fi imaginata în afara managementului sanitar. Managementul sanitar presupune totalitatea activităților de planificare, organizare, control și evaluare pentru cele mai bune decizii privind serviciile de sănătate. Modificările instituționale nu pot fi realizate fără un management adecvat al resurselor umane. În activitatea medicală lucrează
[Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Mucapor ș.a. sunt literaturizări doar pe alocuri interesante. Grija (arheologică) pentru descrierea locurilor, costumelor, comportamentelor este mai mare decât cea pentru echilibrul narațiunii, unde abundă inserții de texte din autori antici puse în gura personajelor sau alocuțiuni în același stil. Imaginate a trăi drame cu înalte înțelesuri etice, patriotice, mai apoi creștine, sau ca personaje în scenarizarea unor evenimente istorice, protagoniștii vorbesc livresc, sunt modele de onoare, patriotism, spirit de jertfă etc. G. Călinescu remarca la T. „darul povestirii”, care i-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290036_a_291365]
-
modul în care contactul cu ,,locurile bune" și ,,locurile rele", descrise mai ales în primul roman al autorului, provocă același tip de reflexe căldură amețitoare, transă, leșin până la pierderea conștiinței. Teoria propusă de Durand postulează ideea unei sinonimii între ,,actul imaginat" și ,,actul verbal", mai exact, Durand definește un concept prin celălalt. Cele trei verbe fundamentale pentru teoretician sunt: a (se) înălța, a coborî și a reuni. Plecând de la aceste considerente, putem observa influența teoriei heraclitiene asupra concepției lui Durand. Astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
propria moarte și încerc cu răbdare, cu exactitudine, și chiar cu oarecare minuțiozitate să-i stabilesc coloritul exact, modul precis în care se va petrece și îmi închipui lesne mai multe tablouri, dureri diferite sau căderi în inconștiență 309. Ipostazele imaginate ale propriei sale morții sunt reprezentări grafice de mare profunzime. Scrierea lui Blecher devine pictură. E interesant să observăm în acest ultim roman ,,metaforele obsedante" ale degradării și descompunerii eului în drumul său către moarte. Căderea este fără îndoială o
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
comună: imaterialitatea. ,,Metafora obsedantă" a acestui text este cea a identității dezirabile. O primă ipostază a eului o avem în imaginea omului negru care apare atât de des în textul blecherian. Interesant este că ulterior, în același roman, prezența feminină imaginată va avea aceleași atribute: Visai că mă găseam pe străzile unui oraș plin de praf, cu mult soare și cu casele albe; poate un oraș oriental. Mergeam alături de o femeie în negru, cu voaluri mari de doliu. Ciudat însă, femeia
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
tristeți ce vin și trec, lunecând peste spume. Umbrele păsărilor care zboară, ca niște păsări negre venite din fundul țărânii, dintr-un sumbru aquarium. Și umbra solitară, pierdută undeva în spațiu, a rotundei noastre palnete 342. Lumea reală și cea imaginată funcționează după o altă logică. Relația eu real eu imaginat poate fi rescrisă sub forma material imaterial. Reiterant, apare dorința eului de a se desprinde de material: Într-o astfel de lume oamenii n-ar mai fi fost niște excrescențe
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
care zboară, ca niște păsări negre venite din fundul țărânii, dintr-un sumbru aquarium. Și umbra solitară, pierdută undeva în spațiu, a rotundei noastre palnete 342. Lumea reală și cea imaginată funcționează după o altă logică. Relația eu real eu imaginat poate fi rescrisă sub forma material imaterial. Reiterant, apare dorința eului de a se desprinde de material: Într-o astfel de lume oamenii n-ar mai fi fost niște excrescențe multicolore și cărnoase, pline de organe complicate și putrescibile, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
aerul adevărat al lumii 344. Teatrul, bâlciul, cinematograful vor deveni, de asemenea, alternative la realitatea în care eul narator se situează. Putem afirma că primul roman al lui Blecher este o scriere a eului care încearcă să găsească în realitatea imaginată numită metaforic ,,ireal" ipostaze ale unui ,,sine" dezirabil. Este un roman nu numai al metamorfozării realității, dar mai ales al eului creator, aceste trsansformări continue asigurând trecerea către suprarealitatea ultimului roman, desprins parcă din tablourile lui Octavio Ocampo. Dacă Întâmplări
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
amprenta telurică a condiției umane, într-o lume în care perfecțiunea și concretul senzorial se exclud reciproc, poetul închipuie ca refugiu împotriva angoasei existențiale un tărâm fabulos, Baaadul, locul „transcendenței desăvârșite a morții”, în care devenirea este abolită. În cetatea imaginată, poetul nu este de găsit nici printre vii, nici printre morți, pentru că Baaadul este, asemenea limbului dantesc, un spațiu nespațial: „!La Baaad să nu mă cauți/ printre acei care mănâncă,/ urinează și înșeală,/ printre cei vii să nu mă cauți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287648_a_288977]
-
l-au avut cu populații vorbitoare de alte limbi decât rusa, au păstrat totuși cuvinte și expresii populare vechi, acest lucru nealterând considerabil fondul lingvistic rus<ref id=”4”>Danilov, 2003; Ipatiov, 2001, p. 91.</ref>. 3.2.3. Spațiul imaginat și spațiul real - coordonate ale comunității rușilor lipoveni Ideea principală de la care am pornit identifică în rușii lipoveni un exemplu de populație capabilă să creeze comunități închegate din rațiuni confesionale și etnice în principal. Această premisă este susținută și de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
dezvoltare asumate impropriu peste un fond existent insuficient înțeles generează „alterarea peisajelor urbane, peisajelor culturale, tradiționale. Încet, încet asistăm la evoluția către globalizare, fenomen generator al unei noi imagini urbane, formatoare și structuratoare de noi peisaje urbane în cadrul tradițional, moștenit, imaginat, trăit, reflectat și proiectat de mentalul social existent”<ref id=”3”>Lipsa coerenței..., para. 5.</ref>. S-a revenit permanent la o moștenire a regimului comunist care a generat consecințe profunde, dar gravitatea condițiilor nu se diminuează nici în prezent
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
simpla ei existență pune probleme societății? Nu este nevoie să se invoce autoritatea lui Freud pentru a admite că legătura socială, într-un fel sau altul, implică o reprimare a sexualității, reprimare din care tocmai pornografia se hrănește. Ar trebui imaginată o transformare radicală a ceea ce se numește o societate pentru ca pornografia să-și piardă orice valoare transgresivă. Nu trebuie deci să pierdem din vedere problema cenzurii. Nu este sigur că literatura pornografică va mai beneficia de aceeași toleranță ca în
by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]