248 matches
-
În condițiile În care obiectul cercetării este comun și bine precizat, se impune configurarea unei strategii interdisciplinare: mai Întâi, alăturarea metodelor și a tehnicilor diverselor discipline, În scopul conlucrării; În al doilea rând, compararea perspectivelor din care ele abordează fenomenul imagologic; pentru ca apoi, prin unificarea conceptelor și a terminologiei, să se identifice o platformă unică, integratoare, aptă să ofere o viziune de ansamblu asupra diferitelor aspecte ale alterității. Acesta este, de altfel, În linii mari, parcursul oricărui efort transdisciplinar care are
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care au investigat imaginea românilor așa cum apare ea În viziunea observatorilor străini; asemenea studii au elaborat, la timpul lor, Nicolae Iorga XE "Iorga" , Petre P. Panaitescu XE "Panaitescu" sau Alexandru Ciorănescu. Acestor lucrări le-a lipsit Însă intenționalitatea și perspectiva imagologică. Autorii lor au fost interesați În primul rând de informațiile pozitive, de „adevărurile” sau „neadevărurile istorice” existente În relatările respective, și nu de imagologie. Mai aproape de momentul de față, În anii ’70 și ’80 ai secolului pe care l-am
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
reușit să se Îndepărteze prea mult de Iorga XE "Iorga" sau Berindei, În pofida faptului că a Încercat să teoretizeze, pe larg, conceptul de imagologie. Se poate aprecia așadar că lucrările de genul celor evocate mai sus nu au reprezentat contribuții imagologice propriu-zise, cu singura observație că Iorga sau Panaitescu XE "Panaitescu" se situau la nivelul metodologic și conceptual al istoriografiei universale contemporane lor, În timp ce Dan Berindei, de exemplu, nu poate fi socotit, la acest capitol, decât contemporanul lui Nicolae Iorga. În
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
asupra modului În care se reflectă această criză a istoriei mentalităților În contextul atât de diferit al istoriografiei românești, marcat prea puțin de dispute teoretice și metodologice semnificative. Totuși, nu este greu să remarcăm chiar În cazul special al cercetării imagologice autohtone un fenomen cum ar fi fărâmițarea obiectului cercetării Într-o puzderie de studii aplicate, lipsite Însă adeseori de un orizont teoretic unificator, care să evidențieze o metodologie și o perspectivă conceptuală specifică. Oricine poate „despuia” un istoric antic, o
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
specificului românesc; or, potrivit acestei versiuni, conflictul dintre nobili, majoritar maghiari, și țărani devine unul cu caracter etnico-național. Revenind la imaginea maghiarilor despre români, trebuie spus că ea nu se baza numai pe asemenea interpretări, eronate sau imaginare, de natură imagologică, ci și pe constatarea empirică, la Îndemâna oricui, a marilor diferențe reale existente. În special alteritatea religioasă, alăturată diferențelor culturale și de civilizație materială, de mod de trai și de habitat - toate acestea au contribuit la conturarea unor stereotipii etnice solide
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și religioase, ca trăsătură distinctivă a românilor, este mai puțin unilaterală, chiar dacă această autopercepție culturală, prezentă la multe popoare, este considerată la noi un fel de dogmă indiscutabilă. Calitatea principală a relatării lui Ürmösy rezidă Însă, bineînțeles, În dimensiunea sa imagologică. Dacă putem privi cu neîncredere valoarea sa ca sursă de informații pentru realitățile din Muntenia, În schimb ea ne poate ajuta mult la descifrarea imaginii pe care și-o formează Ürmösy, precum și maghiarii În ansamblu, asupra acestor realități și asupra
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Teutsch" (1817-1893), alți doi harnici autori, care și-au dedicat Întreaga viață reconstituirii istoriei comunității lor etnice din Transilvania. Cum era și firesc, opera lui Köváry conține și numeroase referiri la istoria românilor, ceea ce face din ea un prețios izvor imagologic, apt să pună În evidență imaginile făurite de maghiari cu privire la compatrioții lor români. Rândurile care urmează au ca obiectiv analizarea reprezentărilor cu privire la români, din scrierile lui Kőváry László XE "László" . În acest scop, ne vom opri asupra câtorva teme istoriografice
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
öffentliche Debatte um neue Schulbücher als Indikator der Transformationskrise der rumänischen Geschichtskultur”, În Jahrbücher für Geschichte und Kultur Südosteuropas (hrsg. von Andreas Helmedach, Wolfgang Höpken, Hans-Christian Maner), 2, 2000. Heitmann, Klaus, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995. Hermet, Guy, Istoria națiunilor și a naționalismului În Europa, Editura Institutul European, Iași, 1997. Samaran Ch. (coord.), L’Histoire et se méthodes, Gallimard, Paris, 1961. Hitchins, Keith, Conștiință națională și acțiune politică la românii din Transilvania
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
categorii de izvoare, ea interesează, În ceea ce ne privește, Îndeosebi prin ideea originală de a Înseria relatările călătorilor străini Într-o imagine continuă și unitară și de a construi prin acest procedeu de reflectare În oglindă (tipic pentru o viziune imagologică) o istorie indirectă a realității românești. Trebuie remarcat Însă și faptul că Iorga este mereu atent la cadrul referențial al acestor relatări, coroborându-le mereu cu informațiile oferite de sursele tradiționale (documentare, În primul rând), amendându-le atunci când este cazul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mereu cu informațiile oferite de sursele tradiționale (documentare, În primul rând), amendându-le atunci când este cazul, pentru a prezenta o imagine „obiectivă”, adecvată la real, a societății românești. Din acest punct de vedere, demersul său nu are o intenționalitate preponderent imagologică (venind oarecum În contradicție cu titlul lucrării), istoricul nefiind interesat În mod prioritar de viziunea particulară, subiectivă, a călătorilor asupra realității românești, ci, În principal, de Însăși această realitate, acordând atenție relatărilor doar În măsura În care ele oferă un plus de cunoaștere
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
realitate, acordând atenție relatărilor doar În măsura În care ele oferă un plus de cunoaștere asupra istoriei românești, fie În sensul lărgirii informației, fie În cel al interpretării mai nuanțate a acesteia. Pentru un program de tratare a acestor surse potrivit unei intenționalități imagologice, vezi lucrarea lui Dan Amedeo Lăzărescu, Imaginea României prin călători, vol. I-II, Editura Sport-Turism, București, 1985, 1986 (explicații cu privire la demersul imagologic al lucrării În volumul I, la pp. 13-26). Situație specifică istoriografiei și culturii române, căreia Îi găsesc două
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
cel al interpretării mai nuanțate a acesteia. Pentru un program de tratare a acestor surse potrivit unei intenționalități imagologice, vezi lucrarea lui Dan Amedeo Lăzărescu, Imaginea României prin călători, vol. I-II, Editura Sport-Turism, București, 1985, 1986 (explicații cu privire la demersul imagologic al lucrării În volumul I, la pp. 13-26). Situație specifică istoriografiei și culturii române, căreia Îi găsesc două explicații: În primul rând, izvoarele externe, precum și aceste relatări de călătorie, În particular, au o pondere foarte mare În ansamblul surselor istoriei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
internationales, 2, 1974, pp. 3-23. Pentru interdisciplinaritate În raport cu domeniul istoriei, vezi Wolfgang Mommsen, „Istoria”, În volumul Interdisciplinaritatea și științele umane, Editura Politică, București, 1986, pp. 349-373. Alexandru Duțu, Călătorii, imagini..., ed. cit., p. 20. Este, În fond, tot o problemă imagologică: imaginea psihologiei sociale În rândul istoricilor. Un exemplu de „imagine” a unui domeniu științific Îl oferă Serge Moscovici, La psychanalyse, son image et son public, P.U.F., Paris, 1976. „Histoire et psychologie” și „La sensibilité dans l’histoire”; reluate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Volumul VIII (1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar volumul IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995. Un bilanț succint al cercetării imagologice românești, Împreună cu o solidă introducere teoretică și metodologică În problematica de ansamblu a disciplinei, În excelenta monografie a lui Gheorghe Lascu, Imaginea Franței la românii din Transilvania până În anul 1918
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar volumul IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995. Un bilanț succint al cercetării imagologice românești, Împreună cu o solidă introducere teoretică și metodologică În problematica de ansamblu a disciplinei, În excelenta monografie a lui Gheorghe Lascu, Imaginea Franței la românii din Transilvania până În anul 1918, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-29. Problematica etnoimaginilor
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Ovidiu Ghitta XE "Ghitta" , op. cit., cap. II, § 1.3, pp. 214-236: „Sărbătoarea: un hotar Între uniți și «latini»”. Ibidem, p. 217. Ibidem, p. 230. Mihaela Grancea, op. cit., p. 166. Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995, p. 248. Melinda Mitu, Problema românească reflectată În cultura maghiară din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, p. 525. Ibidem, pp. 527-528. Ibidem, pp. 532-538. Apud Barbu XE "Barbu" Ștefănescu
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
russe. Polonais, Roumaines et Russes au XIXe siècle, P.U.F, Paris, 1989. Paul Lendvai, Ungurii. Timp de un mileniu Învingători În Înfrângeri, Editura Humanitas, București, 2001, pp. 258-270. Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995. Melinda Mitu, op. cit. (Problema românească...). Sorin Mitu, op. cit. (National Identity...). Karl Marx XE "Marx" , Optsprezece Brumar al lui Ludovic Bonaparte, citat În Edward Said, op. cit., pp. 11, 32. Motiv pentru care intenționez să realizez o investigație
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
greu de efectuat În absența unor studii prealabile, care să fixeze jaloanele cercetării, pentru diferite epoci și zone istorice. Surprinde numărul mic al referirilor cu privire la maghiari excerptate din textele românești medievale, menționate chiar În lucrări consacrate În mod special aspectelor imagologice: Dan Horia Mazilu, Noi despre Ceilalți. Fals tratat de imagologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 115-117, 172-175; Iolanda Țighiliu, Societate și mentalitate În Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVII, Editura Paideia, București, 1997, p. 296. Mai multe referințe, fără a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
al XIX-lea, Editura EFES, Cluj-Napoca, 1998; Melinda Mitu, Problema românească reflectată În cultura maghiară din prima jumătate a secolului al XIX-lea, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000. Vezi Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995. Vazi Sorin Mitu, National Identity of Romanians in Transylvania, CEU Press, Budapesta-New York, 2001. Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, Editura Humanitas, București, 2000, pp. 148-149. În istoriografia românească post-decembristă, analiza În termeni de clasă a dispărut
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de raporturile Ortodoxiei cu celelalte culte. Demersul de decelare a trăsăturilor esențiale ale "creștinismului românesc" se poate realiza, în concepția lui Simion Mehedinți, fie printr-un recurs analitic la matricea identitară, folclorul național, fie prin, ceea ce am numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
observații de până acum, introduc și al treilea punct de vedere: există imagini abstracte - fanteziste, simbolice sau doar purtătoare ale unei mentalități, deci stereotipe și sărace în semnificații −, care apar și independent de o materializare plastică sau literară. Exemplul prejudecăților imagologice exprimate prin imagini mentale este edificator în acest sens (imaginea cu care o comunitate își reprezintă convențional un alt tip etnic; imaginea despre "celălalt"). Pe de altă parte, imaginea plastică reprezintă și ea ideea; poate fi conceptualizantă sau/și simbolică
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Când mitul și simbolul întâlnesc istoria socială, ajungem la formele particulare ale imaginarului (precum cel medieval), la manifestări de tipul diferențelor specifice în cadrul genului proxim. În cazul acesta, principiul care organizează sistemul imaginarului poate fi influențat de raporturile cu relevanță imagologică, de condițiile specifice de viață sau de cele teritoriale și politice. Spre exemplu, nu toate medievalitățile ortodoxe înfruntă aceiași dușmani sau nu suportă aceleași presiuni prozelite, tot așa cum nu au același tipar mitic al întemeierii sau nu preiau în același
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu rezistența fondului. "Schimbările la față", câte au fost, dovedesc, de fapt, neschimbarea noastră. Soarta "formelor goale" este, vai, chiar soarta noastră. Încât, propunând această situație-problemă, iscând firesc comentarii, ne întoarcem, de fapt, la întrebarea Dvs. de final: "De ce ocheanul imagologic eminescian (splendidă sintagmă n.n.) dezvăluie astăzi goala noastră rezistibilitate?" De ce? Tot Eminescu a răspuns: civilizația vorbelor, negustoria de principii, fuga de muncă, "desfrâul naturilor catilinare" / "nulități catilinare", caracterele "arare" etc. Și lista poate fi lungită... Și nu în ultimul rând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și activitatea opoziției democratice. Prin agenți infiltrați sau recrutați în medii de interes - legații, mass media, instituții economice etc. - au fost obținute date serioase sau simple zvonuri despre viitorul politic al României. Este evident că, pe de o parte, războiul imagologic a avut un rol extrem de important în actul de la 23 august 1944. Zvonurile, informațiile interpretate tendențios și interesul discreditării cabinetului Antonescu, au avut darul să slăbească, încet dat sigur, încrederea în guvern și în capacitatea acestuia de a gestiona situația
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
comunități tribale, unde sărăcia, analfabetismul și violența sunt endemice. Sunt invitată tot atunci a universității Jalgaon din statul Maharshtra, unde voi întâlni profesoare, studente, activiste. Pe lângă documentarea de teren, cartea la care lucrez va fi în mare parte un studiu imagologic cu reflectări "en abyme": am cercetat în vara lui 2012 la universitatea din York, Marea Britanie o serie de jurnale, memorii, articole din ziarele britanice și indiene de la început de veac 20. Le-am citit pentru a înțelege cum se raportează
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]