423 matches
-
că orice întrebare privind acțiunea și rezultatele atinse de literatură ducea, în cele din urmă, la întrebarea privitoare la modul de comportare al receptorului potențial în fața emitentului (...). În acest sens, devine ușor de înțeles de ce ea a condus direct spre imagologie"145. Din punctul de vedere al lui Dyserinck, doar textele literare pot fi suportul studiului imagologic 146, întrucât în literatura universală se află "suficiente cazuri ușor de demonstrat în care apar imagini atât de strâns legate de conținutul și forma
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
fond, din perspectiva analizei imaginilor, cercetarea ar trebui să descompună și să interpreteze în primul rând imaginile, ținând cont, în mod evident, de operă și de conținutul acesteia. Problema nu își găsește răspuns în abordarea lui Dyserinck, întrucât pentru acesta imagologia este, mai întâi de toate, legată de comparatistică, deoarece nu poate fi investigată prin cercetarea aspectelor supranaționale, considerând că imaginile sunt cele care au o influență covârșitoare în răspândirea și receptarea operelor literare, procese văzute ca un schimb cultural între
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
dar că ea ar trebui atribuită psihologiei, fără a intui că această dimensiune face parte din însuși studiul imagologic, care nu poate fi restrâns la investigarea textelor literare. Influențat de programul centrului din Le Hâvre, Dyserinck subliniază funcția etnopsihologică a imagologiei, în sensul că aceasta are un rol important în stabilirea unor bune relații între grupurile etnice sau naționale 149. Este important de notat faptul că pentru cercetătorul belgian etnopsihologia se ocupă cu o reconfigurare a imaginilor și reprezentărilor unui popor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru cercetătorul belgian etnopsihologia se ocupă cu o reconfigurare a imaginilor și reprezentărilor unui popor, în acest sens nefiind "o știință a caracterelor popoarelor (...), ci o știință modernă care contribuie la înlăturarea falselor reprezentări și ideologii"150. La acest nivel, imagologia nu mai reprezintă doar studiul imaginii celuilalt, ci și studiul autoimaginilor. Hugo Dyserinck susține că stereotipurile legate de străini sunt răspândite și însușite prin intermediul textelor literare și al lucrărilor de critică literară. În mod evident, imaginile pe care un popor
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
își pun amprenta asupra publicului cititor, dar este foarte greu de precizat în ce măsură ele exercită o influență și asupra opiniei publice, cel puțin în sensul de astăzi al termenului. În societatea lui homo videns este ușor nepotrivit să considerăm că imagologia poate fi doar studiul textelor literare, întrucât influența acestora asupra opiniei publice 152 a scăzut și continuă să fie într-o accentuată scădere. Astăzi, studiile lui Hugo Dyserinck sunt continuate la Universitatea din Amsterdam de către Joep Leerssen și Manfred Beller
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ceilalți și controlează comportamentul pe care individul îl are despre aceștia"153. Leerssen și Beller susțin eliminarea dimensiunii sociale din cadrul studiului imagologic, sugerând că acesta trebuie să-și propună să înțeleagă discursul și nu societatea 154, întrucât, în opinia autorilor, imagologia are ca scop clarificarea codificării textuale atât a imaginii naționale, cât și a imginii altor națiuni în cadrul literaturii. Este important de menționat faptul că imaginea celuilalt depinde în mare măsură de informațiile la care indivizii unui grup au acces și
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de o anumită dimensiune istorico-culturală. Alexandru Duțu conturează problematica imaginii având în vedere literatura comparată și istoria mentalităților, în acest sens, apropiindu-se atât de studiile lui Hugo Dyserinck, cât și de Școala de la Annales. Duțu evidențiază strânsa legătură dintre imagologie și istoria mentalităților, întrucât ambele analizează imaginile mentale, iar "imaginea străinului este studiată în reprezentările colective ale popoarelor așa cum apar ele în sursele literare, documentele politice, documentele școlare și celelalte mijloace de expresie"161. Mai mult decât atât, Duțu consideră
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
documentele școlare și celelalte mijloace de expresie"161. Mai mult decât atât, Duțu consideră că punctul comun al celor două discipline îl reprezintă atât sursele lor, și anume, relatările artistice ale călătorilor, valorizând în acest sens, perspectiva literaturii comparate a imagologiei, cât și faptul că investigația specifică literaturii comparate trebuie să aibă în vedere straturile mentale din opera de artă162. Din perspectiva lui Alexandru Duțu, imaginația și imaginea au o anumită autonomie, care însă trebuie înțeleasă făcând apel la mentalul epocii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
procesarea contrariilor și contradicțiilor imaginii celuilalt, în acest sens, analiza literaturii britanice evidențiind faptul că este foarte greu ca dualitățile din imagine să fie armonizate în imaginar, acestea conducând de cele mai multe ori către o imagine negativă. De-a lungul timpului, imagologia a dobândit noi valențe cu ajutorul istoricilor, pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
timpului, imagologia a dobândit noi valențe cu ajutorul istoricilor, pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169. Din acest moment, se dezvoltă perspectiva imagologiei istorice, care presupune o abordare ușor lărgită a imaginii întrucât investigația are în vedere factori precum cel social, geografic și rasial, dar în același timp delimitează studiul imaginii la dimensiunea istorică. Hélène
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru care conștiința istorică este mai degrabă un construct și mai puțin o condiție obiectivă 168, Hélène Ahrweiller propunând în 1985 ca imaginea istorică a celuilalt să fie obiectul de studiu al imagologiei 169. Din acest moment, se dezvoltă perspectiva imagologiei istorice, care presupune o abordare ușor lărgită a imaginii întrucât investigația are în vedere factori precum cel social, geografic și rasial, dar în același timp delimitează studiul imaginii la dimensiunea istorică. Hélène Ahrweiller propune analiza mecanismelor alterității prin intermediul studiului imaginii
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
decât o singură rasă umană, din punctul de vedere al celuilalt, există rasa neagră prin imaginea pe care o are, imagine care este ancorată în felul cum grupurile se recunosc unele pe celelalte. Astfel, imaginile generează alte imagini 174. Importanța imagologiei istorice este dată, în primul rând, de faptul că ea implică o anumită reconstruire a imaginarului unei epoci, a felului cum indivizii unui grup au interpretat realitatea. În al doilea rând, trebuie notată transformarea pe care o implică imaginea privită
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
punctul de vedere al istoriei, fiind practic un proces specific unei epoci, proces care trăiește din mentalul acesteia. În acest sens, imaginea este particularizată la nivelul unui spațiu istoric, extrăgându-și sensul din condiționările acestuia. Dan A. Lăzărescu discută despre imagologie din perspectiva stereotipurilor, susținând în același timp că imaginile sunt supuse devenirii, în funcție de evoluția istorică 175. În opinia lui Lăzărescu, procesul prin care se formează o imagine trebuie investigat și înțeles având în vedere atât stereotipurile despre obiectul imaginii, cât
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
și sistemul de referință al subiectului imaginii, întrucât "orice imagine, orice stereotipie națională prilejuiește două investigații psihologice: una pe seama poporului supus la test, cealaltă pe seama poporului din care face parte cel care răspunde la test"176. O altă abordare asupra imagologiei este conturată de studiile întreprinse de Ion Chiciudean și Bogdan-Alexandru Halic, aceștia propunând nu doar o nouă metodă pentru învestigarea imaginii, care are mai mult conotații sociale, decât culturale, ci și o nouă ramură imagologia istorică 177. O contribuție importantă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
176. O altă abordare asupra imagologiei este conturată de studiile întreprinse de Ion Chiciudean și Bogdan-Alexandru Halic, aceștia propunând nu doar o nouă metodă pentru învestigarea imaginii, care are mai mult conotații sociale, decât culturale, ci și o nouă ramură imagologia istorică 177. O contribuție importantă adusă de cei doi autori este perspectiva mai amplă a imagologiei, pe care o consideră drept "disciplina socială care studiază comunicarea prin imagini și modul cum se cristalizează aceste imagini în mentalul individual și colectiv
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Halic, aceștia propunând nu doar o nouă metodă pentru învestigarea imaginii, care are mai mult conotații sociale, decât culturale, ci și o nouă ramură imagologia istorică 177. O contribuție importantă adusă de cei doi autori este perspectiva mai amplă a imagologiei, pe care o consideră drept "disciplina socială care studiază comunicarea prin imagini și modul cum se cristalizează aceste imagini în mentalul individual și colectiv, în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice"178. În opinia autorilor, imagologia
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imagologiei, pe care o consideră drept "disciplina socială care studiază comunicarea prin imagini și modul cum se cristalizează aceste imagini în mentalul individual și colectiv, în funcție de orizontul de interpretare a grupurilor umane pe timpul dezvoltării lor istorice"178. În opinia autorilor, imagologia istorică trebuie să studieze "imaginile care s-au creat și au funcționat în anumite epoci istorice, analizând modul de proiectare, formare, cristalizare și sedimentare a imaginii celuilalt și autoimaginilor, precum și a imaginilor induse în mod deliberat, urmând anumite modele sau
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
informațiilor referitoare la modul în care a fost recepționată imaginea indusă de grupul țintă al comunicării 182. Chiciudean și Halic se distanțează atât de abordarea sociologică a analizei de conținut, cât și de perspectiva în care obiectul de studiu al imagologiei trebuie să fie imaginea celuilalt, conturând o metodă proprie de analiză a imaginii sociale cu ajutorul unui set de elemente constant definite, articulate în sistemul indicatorilor de imagine. De fapt, indicatorii de imagine sunt o grilă de evaluare a imaginii sociale
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
căruia reprezintă valorile pe care indicatorii și subindicatorii de imagine ai unui obiect social le au într-un anumit mediu și pentru un anumit public. În spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un anumit public. În spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre alte popoare (heteroimagini) (...) Ambele categorii de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
spațiul românesc, prin Luminița Iacob 183 se desprinde un alt punct de vedere asupra imagologiei, aceasta reluând legătura cu etnopsihologia și acordând un spațiu amplu problematicii stereotipurilor etnice, fără însă a ignora însă statutul interdisciplinar al imagologiei. Conform Luminiței Iacob, imagologia, în sens restrâns, "se ocupă cu studiul imaginilor pe care și le fac popoarele despre sine (autoimagini) sau despre alte popoare (heteroimagini) (...) Ambele categorii de imagini pot exista și, ca atare, sunt și studiate sub forma stereotipurilor etnice"184, în timp ce
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
un anumit grup. Apartenența la o comunitate este extrem de importantă în formarea imaginii și, prin urmare, analiza imaginii trebuie să aibă în vedere felul în care se structurează comunicarea la nivelul grupului, dar și conținutul acesteia. La acest nivel, abordarea imagologiei strict din perspectiva imaginii celuilalt, cu scopul de a înțelege discursul, este o îngustare a studiului imaginii, întrucât ignoră o multitudine de elemente și asimilează mecanismele sociale culturii în general. În termenii lui Wunenburger 187, este nevoie de cel puțin
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
este nevoie de cel puțin o perspectivă dublă pentru a defini imaginea, ea fiind totodată sensibilă și inteligibilă, prezentă și absentă, nicio caracteristică unilaterală neputând cu adevărat oferi răspuns la întrebarea ce este imaginea. Din acest punct de vedere, definiția imagologiei propusă în lucrarea de față este domeniu interdisciplinar care studiază reprezentările simbolice într-un anumit context și care are ca scop investigarea felului cum gândește o societate dintr-un anumit spațiu și dintr-o anumită epocă. Capitolul 2 Imaginea între
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest punct de vedere, imaginarului îi revine rolul de a ghida individul în procesul identității și alterității, rol care trece într-un plan secund atunci când individul intră în contact direct cu alteritatea și începe să o cunoască 393. Preluând perspectiva imagologiei istorice asupra identității și alterității, Luminița Mihaela Iacob susține că identitatea este o construcție care se transformă în timp în funcție de alteritate, felul cum este percepută diferența dintre noi și ceilalți fiind un punct esențial în definirea identității și implicit a
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de referință al indivizilor, intrând în limbajul de zi cu zi. Deși nu elaborează o teorie despre identitate și alteritate, Alexandru Duțu propune o perspectivă interesantă asupra acestora, susținând că alteritatea ar trebui abordată din punctul de vedere al unei imagologii a relațiilor mentale, prin care se va analiza imaginea celuilalt. Evident, perspectiva lui Duțu rămâne ancorată în domeniul literaturii comparate, întrucât "descoperirea elementului străin (la part de étranger) este descoperirea alterității"471, însă autorul nu neglijează istoria, susținând că "orice
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]