KorAP: Find »[drukola/base=imagologie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...7 8 9 ...17 >

423 matches

Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588

histoire, sous la direction de Jacques Le Goff et Pierre Nora, vol. I, Gallimard, Paris, 1974. Febvre, Lucien, Combats pour l'histoire, Armand Colin, Paris, 1965. Fischer, Manfred S., Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte. Untersuchungen zur Entstehung der komparatistischen Imagologie, Bouvier, Bonn, 1981. Fischer, Manfred S., „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, nr. 1. Florin Constantiniu, „Aspecte ale mentalului colectiv sătesc”, În Studii și materiale de istorie medie, VII, 1974. Fochi, Adrian, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980. Foran

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
et Pierre Nora, vol. I, Gallimard, Paris, 1974. Febvre, Lucien, Combats pour l'histoire, Armand Colin, Paris, 1965. Fischer, Manfred S., Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte. Untersuchungen zur Entstehung der komparatistischen Imagologie, Bouvier, Bonn, 1981. Fischer, Manfred S., „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, nr. 1. Florin Constantiniu, „Aspecte ale mentalului colectiv sătesc”, În Studii și materiale de istorie medie, VII, 1974. Fochi, Adrian, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980. Foran, John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
României. Aspecte ideologice și culturale, Editura Polirom, Iași, 1995. Márki, Sándor, Horváth Mihály (1809-1878), Magyar Történelmi Társulat, Budapesta, 1917. Martin, Mircea, G. Călinescu și „complexele” literaturii române, Editura Albatros, București, 1981. Mazilu, Dan Horia, Noi despre Ceilalți. Fals tratat de imagologie, Editura Polirom, Iași, 1999. *** Memorandul. 1892-1894. Ideologie și acțiune politică românească, Editura Progresul Românesc, București, 1992. Metea, Octavian, Patriotul Badea Cârțan, Editura Militară, București, 1972. Metea, Octavian, „Un épisode de la lutte pour l’unité politique du peuple roumain”, În Revue

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
o Întrepătrundere a mai multor discipline și o coordonare a cercetărilor susceptibile să ducă, În timp, la constituirea unei noi discipline sau a unui nou domeniu al cunoașterii. Referințele bibliografice ale acestui capitol se opresc la nivelul anilor ’90, când imagologia comparată a ajuns la un moment de maturitate, dacă nu de apogeu. Ca urmare, nu sunt Înregistrate decât contribuțiile și bibliografia existentă până la acea dată. Pentru evoluția cercetărilor de după 1990, până astăzi, vezi capitolul următor: „De la «imaginea celuilalt» la geografiile

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
și Wundt; de comparat cu interesul pe care Îl suscită și astăzi, la noi, studiile și aprecierile cu privire la „specificul național”). Prin atenția acordată imaginilor etnice, În dauna studierii unor „realități” (adesea denaturate de prejudecăți, de complexe de inferioritate sau superioritate), imagologia contribuie tocmai la evidențierea și cunoașterea falselor reprezentări și ideologii, dezvăluind că mecanismele interacțiunilor și ale conflictelor interetnice au cel mai adesea la bază tocmai asemenea prejudecăți și reprezentări eronate, și nu pretinse Însușiri și caracteristici naționale care ar face

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
că mecanismele interacțiunilor și ale conflictelor interetnice au cel mai adesea la bază tocmai asemenea prejudecăți și reprezentări eronate, și nu pretinse Însușiri și caracteristici naționale care ar face dificilă conviețuirea unor grupuri diferite. Vezi, În acest sens, Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată a lui Alexandru Duțu, Dimensiunea umană..., pp. 204-209. Vezi Ioan Radu, „Teorie și metodă În etnopsihologie”, În Revista de psihologie, 36, 1990, nr. 1, p. 5 sqq.; Dionisie Petcu, Conceptul de etnic, Editura Științifică și Enciclopedică

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
génération de 1880”, În volumul Actes du IVe Congrés de l’AILC, Paris, 1966, pp. 309-316; Hugo Dyserinck, „Zum Problem der «images» und «mirages» und ihrer Untersuchung im Rahmen der vergleichende Literaturwissenschaft”, În Arcadia, I, 1966, pp. 107-120; Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată, pp. 197-209. Manfred Fischer, Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte, Bouvier, Bonn, 1981. Așa cum demonstrează convingător Alexandru Duțu, În volumul Literatura comparată și istoria mentalităților. Vezi, de pildă, Manfred Fischer, „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
pp. 107-120; Hugo Dyserinck, „Imagologia comparată”, În antologia citată, pp. 197-209. Manfred Fischer, Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte, Bouvier, Bonn, 1981. Așa cum demonstrează convingător Alexandru Duțu, În volumul Literatura comparată și istoria mentalităților. Vezi, de pildă, Manfred Fischer, „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, 1, pp. 30-44. Pentru sursele literare și extraliterare ale imagologiei comparate, vezi Alexandru Duțu, Modele, imagini..., pp. 69-96; Al. Duțu, Literatura comparată..., pp. 135-161; Daniel-Henri Pageaux, op. cit., pp. 170, 172. Vezi Silvian Iosifescu, Literatura de

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte, Bouvier, Bonn, 1981. Așa cum demonstrează convingător Alexandru Duțu, În volumul Literatura comparată și istoria mentalităților. Vezi, de pildă, Manfred Fischer, „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, 1, pp. 30-44. Pentru sursele literare și extraliterare ale imagologiei comparate, vezi Alexandru Duțu, Modele, imagini..., pp. 69-96; Al. Duțu, Literatura comparată..., pp. 135-161; Daniel-Henri Pageaux, op. cit., pp. 170, 172. Vezi Silvian Iosifescu, Literatura de frontieră, Editura Enciclopedică, București, 1971, mai ales cap. III: „Călătorii”; pentru percepția și transpunerea literară

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
istoria universală, publicată la Iași etc. De exemplu, Paul Cernovodeanu, Ion Stanciu, Imaginea Lumii Noi În țările române și primele lor relații cu Statele Unite ale Americii până În 1859, Editura Academiei, București, 1977. Vezi infra, paragraful 5.4., consacrat preocupărilor de imagologie comparată asumate din direcția istoriei relațiilor internaționale. Pentru studiile de alteritate din sfera istoriei mentalităților, exemplific cu Louis Trenard, „Les répresentations collectives des peuples”, În Bulletin de la Section d’Histoire Moderne et Contemporaines, IV, 1962, pp. 9-23; Louis Trenard, „Images

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
1978, pp. 67-83; Michel Vovelle, „Les deux Italies dans l’imaginaire français de la fin du XVIIIe siècle”, În Mélanges de l’École Française de Rome - Temps Modernes, 96, 1984, 2, pp. 1079-1103. Se remarcă, În istoriografia românească, cercetările aplicate de imagologie ale lui Alexandru Duțu: „Imaginea neamțului și a turcului după asediul Vienei”, În volumul său, Călătorii, imagini... ed. cit., pp. 102-117, și studiile anexate În finalul volumului Cărțile de Înțelepciune În cultura română, Editura Academiei, București, 1972, pp. 127-162. De

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
comparată și istoria mentalităților, Editura Univers, București, 1982; Călătorii, imagini, constante, Editura Eminescu, București, 1985; Dimensiunea umană a istoriei. Direcții În istoria mentalităților, Editura Meridiane, București, 1986. Volumul VIII (1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar volumul IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Klaus Heitmann, Imaginea românilor În spațiul lingvistic german. 1775-1918. Un studiu imagologic, Editura Univers, București, 1995. Un bilanț succint al cercetării imagologice românești, Împreună cu o

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2000, pp. 7-29. Problematica etnoimaginilor este discutată pe larg, din perspectiva psihologiei sociale, de către Luminița Iacob, Modernizare - europenism, vol. II: Percepție, trăire, identitate etnică, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1995, pp. 7-20, 21-86; Luminița Iacob, Imagologia În etnopsihologie și rolul ei În cercetarea psihologiei poporului român, teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986; Luminița Iacob, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Vezi Manfred S. Fischer, Nationale Images als

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
poporului român, teză de doctorat, Universitatea „Al. I. Cuza”, Iași, 1986; Luminița Iacob, „Etnoimaginea - obiect de studiu interdisciplinar”, În Revista de psihologie, 1987, nr. 2. Vezi Manfred S. Fischer, Nationale Images als Gegenstand Vergleichender Literaturgeschichte. Untersuchungen zur Entstehung der komparatistischen Imagologie, Bouvier, Bonn, 1981. Andrei Oișteanu, Imaginea evreului În cultura română, ed. a II-a, Editura Humanitas, București, 2004. Nicolae Iorga XE "Iorga" , Istoria românilor prin călători (1920-1922); P.P. Panaitescu XE "Panaitescu" , Călători poloni În țările române (1930); Alexandru Ciorănescu, La

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
și trimiterile din Bibliografia Istorică a României. Dan Amedeo Lăzărescu, Imaginea României prin călători, vol. I-II, Editura Sport-Turism, București, 1985-1986; vol. III: Imaginea poporului român În conștiința europeană, Editura Cogito, Oradea, 1995. Ibidem, vol. I, pp. 13-26; D. A. Lăzărescu, „Imagologia - o nouă disciplină socială de graniță”, În Magazin istoric, 26, 1992, nr. 4, pp. 55-58, 88. Publicată sub formă de volum: Mihaela Grancea, Călători străini prin Principatele Dunărene, Transilvania și Banat (1683-1789). Identitate și alteritate, Editura Universității „Lucian Blaga XE

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
imaginar, Colegiul Noua Europă, București, 1999. „Analele Universității București”, Istorie, 33, 1984; 41, 1992. Alexandru Zub (coord.), Identitate/alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Banatica, Reșița, 1996; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
alteritate În spațiul cultural românesc, Editura Universității „Al. I. Cuza”, Iași, 1996. Nicolae Bocșan, Valeriu Leu (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, Banatica, Reșița, 1996; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998; Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Iolanda Țighiliu, Societate și mentalitate În Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVII

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate 3. Studii de istorie politică și culturală, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2003. Iolanda Țighiliu, Societate și mentalitate În Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVII, Editura Paideia, București, 1997, cap. V: „Imagine, imagologie și cuvânt”, pp. 281-340. Toader Nicoară XE "Nicoară" , Transilvania la Începuturile timpurilor moderne (1680-1800). Societate rurală și mentalități colective, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1997 (ediția a II-a: Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2001), pp. 231-396: „Imaginarul politic și social și focalizările

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Asociația Istoricilor din Transilvania și Banat, Oradea-Cluj-Napoca, 1995-1996, pp. 229-241; Toader Nicoară XE "Nicoară" , „Românii din Transilvania În imaginarul aristocratic maghiar În secolul al XVIII-lea”, În volumul Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară (coord.), Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, pp. 123-135. Vezi Sorin Mitu, National Identity of Romanians in Transylvania, CEU Press, Budapesta-New York, 2001. Bibliografia istorică a României, vol. VIII (1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, pp. 123-135. Vezi Sorin Mitu, National Identity of Romanians in Transylvania, CEU Press, Budapesta-New York, 2001. Bibliografia istorică a României, vol. VIII (1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar vol. IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Lucian Boia, op. cit., p. 58. Vezi Însă și teoretizarea diferenței dintre „modernizare” și „occidentalizare”, la Samuel Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
fixeze jaloanele cercetării, pentru diferite epoci și zone istorice. Surprinde numărul mic al referirilor cu privire la maghiari excerptate din textele românești medievale, menționate chiar În lucrări consacrate În mod special aspectelor imagologice: Dan Horia Mazilu, Noi despre Ceilalți. Fals tratat de imagologie, Editura Polirom, Iași, 1999, pp. 115-117, 172-175; Iolanda Țighiliu, Societate și mentalitate În Țara Românească și Moldova. Secolele XV-XVII, Editura Paideia, București, 1997, p. 296. Mai multe referințe, fără a fi grupate Într-un capitol special, la Ioan-Aurel Pop XE

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
societatea românească la Începutul secolului XIX”, Secolul 20, 1996, nr. 7-9, pp. 94-115; Rudolf Gräf, „Imaginea românului din Banat În viziunea unor cărturari și funcționari austrieci”, În Nicolae Bocșan, Sorin Mitu, Toader Nicoară XE "Nicoară" , Identitate și alteritate. Studii de imagologie, II, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998, pp. 116-118; Melinda Mitu, op. cit., pp. 528-532; Sorin Mitu, op. cit., pp. 142-143; Mihaela Grancea, Călători străini prin Principatele dunărene, Transilvania și Banat (1683-1789). Identitate și alteritate, Editura Universității „Lucian Blaga XE "Blaga" ”, Sibiu, 2002

[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402

pentru dreptul la libertate al patriei și al locuitorilor ei. În plus, principele-autor apără drepturile ereditare ale descendenților familiei Cantemir la tronul țării. Cartea este, în același timp, o modernă contribuție la ceea ce știința de astăzi consideră a fi domeniul imagologiei. Informațiile foarte diverse, sistematizate în cele trei părți ale cărții, și harta, cea dintâi a acestui ținut, au stârnit curiozitatea germanilor, interesați de această parte a Europei în ordine politică, dar și comercială. Inteligent, principele își redactează monografia în limba

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
în 1722, în limba rusă și închinată lui Petru I, cel care încuraja „științele liberale și artele”. Cunoașterea Coranului a înlesnit autorului înțelegerea și explicarea mentalității mahomedane, a religiei, ritualurilor și moravurilor controlate de autoritatea Cărții sfinte. Această carte de imagologie procură și astăzi plăceri de lectură. Ca mică enciclopedie, ea instruiește asupra particularităților vieții religioase și laice, asupra artelor și științelor practicate în lumea Orientului Apropiat. Opera lui C., impresionantă ca întindere și varietate, dar rămasă necunoscută până în a doua

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
impune ca moment cardinal în cultura română, primul moment de importanță majoră, când spiritul românesc a radiat asupra altor culturi. Geniu pozitiv, C. a fost un întemeietor în varii domenii de manifestare a spiritului, în teologie, istorie și geografie, etnografie, imagologie, sociologie, filosofie, retorică, pedagogie și, nu în ultimul rând, în literatura de ficțiune alegorică și satirică. Voievod luminat, ambițios și blazat, om de lume și ascet de bibliotecă, intrigant și solitar, mânuitor de oameni și mizantrop, iubitor de Moldova lui

Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]