543 matches
-
să recuperăm. Dacă am curăța Delta Dunării de sticlele de plastic, ar fi un paradis terestru. Acolo, într-o casă acoperită de stuf, turiștii ar putea mânca un pește făcut la proțap și o ciorbă lipovenească și ar retrăi atmosfera imemorială a civilizațiilor născute lângă ape. De ce ne este așa de greu să prețuim ceea ce avem deja și ținem să fim imitatori ieftini cu orice preț? Bucovina ar putea fi o destinație turistică rurală extraordinară dacă am înțelege valoarea civilizației tradiționale
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
evită și ispita aceasta și reintră vesel în samsara, care de această parte a dealului se cheamă Scherkess. Pădurea și prăpastia dispar și în față se deschide un peisaj incert de luncă inundată de ierburi înalte, deasupra cărora, pe terasamente imemoriale, plutesc zeci de locomotive cu aburi dezafectate. Dincolo de ele, sub copaci înalți, se desface un lac, de fapt un braț mort al Târnavei, scopul expediției. La balta din Scherkess se prind soreți, bibănei spectaculos colorați, „dușmani ai pisciculturii” care, puși
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
Primărie sau o țară care nu-și mai jignește contribuabilii? Dl. Dragnea are peste noapte foarte multă putere în propriile mâini. I-a luat mult timp să ajungă aici. Și-a pregătit traseul cu răbdare și tenacitate, încă din vremurile imemoriale când era membru PD. Alegătorii i-au dat acum dreptul să se bucure de această putere. Îi va da și președintele Iohannis acest drept sau va fi consecvent principiului că nu va nominaliza un premier „penal”? PS. O singură certitudine
Singuri acasă cu Liviu Dragnea () [Corola-blog/BlogPost/338956_a_340285]
-
vânătoare, dar de oameni. Istoricii, inclusiv cei români, nu se prea înțeleg între dânșii când e vorba de trecutul nostru. Intr’o privință totuși suntde acord cu toții, anume că aici, la noi, pe pământurile noastre, se face agricultură din vremuri imemoriale. Dar existența agriculturii presupune existența țăranului. Năvălitorii nestatornici, umblători după pradă și setoși de sânge, nu se îndemnau să scormonească ogorul. Trebue deci să fi muncit poporul băștinaș peste care puhoaiele de barbari au alunecat și s’au scurs val
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
Un scurt istoric al „caznei” și „mântuirii prin sacrificiu” al românimii se cere, fără amănunte procesuale care să plictisească și să pună la încercare ascuțimea minții noastre.. Reperele desăvârșirii „unității de neam și țară” se cuprind într-un timp aproape imemorial și sunt înșirate pe o cale lungă a adversităților și strâmbătăților externe de tot felul (rezistență înverșunată în fața expansiunii străine: romană, invazii migratoare, maghiară, otomană, habsburgică, rusească sau nazistă) dar, din nefericire, și al dihoniei de dinăuntru, din propria noastră
UNIREA CEA MARE ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341487_a_342816]
-
valorile spirituale ale aborigenilor, considerați cu numai câțiva ani în urmă sălbăticiuni, dreptul lor de a se manifesta nestingheriți pe pământul strămoșilor este un semn clar al evoluției unei societăți. Doar un exemplu: pictura punctiformă practicată de aborigeni din timpuri imemoriale este protejată de legea australiană la nivel federal și este inclusă în patrimoniul intangibil UNESCO. Este și aceasta o dovadă a tăriei de caracter a aborigenilor conștienți de valoarea culturii și tradițiilor lor. În schimb, noi cu ce ne prezentăm
NICOLAE BREBAN... de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 105 din 15 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341909_a_343238]
-
ea poezia ei, poezia are și ea filozofia ei, arta are și ea religia ei... Frumos spune Grigore Vieru că ” Poezia ar fi secretul creierului scăpat din gura inimii”... Ridicând fruntea către cer, privind apoi către pământ, omul din timpuri imemoriale a știut că ”toate curg” (panta rhei), că tot ce se petrece în jur înseamnă schimbare, transformare, că săgeata timpului pare că ar ținti numai către înainte... Și iată că aceste frământări nu iartă pe nimeni, fiind atinși de aripa
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341083_a_342412]
-
atavic, înscris în ADN-ul ciobăneștilor. Nu-l are orice câine, de aceea nu orice câine poate fi ciobănesc. Dacă s-ar descoperi gena răspunzătoare, selecția câinilor pentru turmă ar fi floare la ureche. Acest instinct supraviețuiește din acele timpuri imemoriale când, între oamenii însoțiți la vânătoare de către câini, pe de o parte, și prădătorii naturali, pe de altă parte, era o concurență feroce pentru orice pradă ucisă, indiferent de care din ei. În deplasarea turmei, câinele nu se află la
Oameni și câini. O poveste adevărată despre niște ciobănești legendari () [Corola-blog/BlogPost/337917_a_339246]
-
a maximizării cu orice preț a profitului (elemente fără de care nu poate fi imaginat “capitalismul nou”). Desigur, contraargumentul cel mai la îndemână ar fi să afirmăm că exemplul este lipsit de relevanță, fiindcă aceasta se întâmpla de mult, în vremuri imemoriale, nu acum și aici, “în cea mai bună dintre lumile posibile” ... Dacă am aduce însă această obiecție, am uita, în mod nepermis, că circuitul lumii nu este liniar și că o creștere cantitativă nu înseamnă neapărat un progres (“Chiar și
A TREIA FORŢĂ – ROMÂNIA PROFUNDĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 148 din 28 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344346_a_345675]
-
sublimul suferinței. Am continuat apoi cu Sfânta Liturghie de a doua zi, urmată de o procesiune la o troiță din sat, unde aveam să descopăr fără echivoc că suntem urmașii dacilor, de vreme ce pe o poartă tradițională tronează încă stindardul lor imemorial. Ca să descopăr la întoacere sculptați pe o alta Craii de la Răsărit, ca niște ciobani mioritici, rostind moroșenește, cu mândrie: "Am fo și o si". La cumpăna serii am ascultat colindele copilelor din sat în pragul bisericii și în șatra unei
MARAMUREŞ, O ICOANĂ VIE A SPIRITUALITĂŢII AUTENTICE, STRĂMOŞEŞTI ŞI ROMÂNEŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1767 din 02 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342813_a_344142]
-
tocmai fiindcă e viu și tăios ca o lamă lucioasă de cuțit (cu viața regăsindu-se în carnea lui exact așa cum apare ea în realitate, la dimensiunea sa corect cuantificată), până la redarea completă a sensului său profund denotativ. Libertatea, „proiectul imemorial al omului” (Marcel Moreau), nu rămâne pentru Goma un simplu punct îndepărtat de „esență mitică”, fixat, undeva, pe nivelul superior și intangibil de „cel mai divin dintre visuri”, conform concepției aceluiași scriitor belgian - fiu de țiglar „cu suflet simplu și
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]
-
apă se lasă dirijata în ritmul melodiilor și al luminilor colorate. Fântânile parcă vorbesc cu Merlionul, dansând a mulțumire și prețuire. Zi de zi spectacolul se repetă și poate și de astă Singapore e protejat. Legenda spune că în timpuri imemoriale, insula era bântuita de furtuni și uragane cumplite care nu se mai opreau. Și, într-o seară, doi copii malay au văzut cum din mare a iesit o arătare cu chip de leu și trup de pește și de atunci
SINGAPORE de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343987_a_345316]
-
Harapa, primele locuri ale civilizației vedda. Veșnic surâzătoare, surpride și azi peste timp cu celestialele ritmuri, ducând în spate tradiții de 6000 de ani! Peste tot in drumurile mele am surprins-o în aceleași ipostaze amintind de tradiții din timpuri imemoriale. Fie că era la Singapore, la Johor Bahru ori Mallacca în Malaezia sau la Colombo în Sri Lanka ... Revenind la Goa pe plajă pitoreasca de la Bogmalo unde se află hotelul Park Plaza, nu pot să nu-mi aduc aminte de camerele
PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1698 din 25 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343980_a_345309]
-
că poartă o discuție secretă cu fratele egiptean așezat la baza piramidelor. Cu labele înfipte în nisip acesta pare că s-ar mișca în timp, greoi, încercând să salveze cu înfățișarea lui sfintele morminte rămase goale ale stăpânilor din vremuri imemoriale aflați departe acum, în locuri străine, împrumutați pentru o vreme. Poticnit în nisip, încearcă un strigăt de ajutor către înălțimi și, din împărăția falnicilor munți, Sfinxul rebel din Bucegi trimite sunete într-un limbaj cu greu de descifrat: ”Nu pot
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
dezmorțiți fojgăiți - de lacome promisiuni... ...fiori se târau în sus - spre bărbie și gură și frunte - tenii monstruoase tentacular rămuroase - ieșite din abisuri - precum coșmarul krakenilor - umilite de urduroasa suveranitate a mâlului oceanic ...plângeam - deci - lacrimi călduțe de mâl - în mijlocul imemorialelor hălăduiri de mâl toți - din toate galaxiile ascultate cu ciotul - sângerând hidos - al conștiinței - toți mă implorau - servil să mă trezesc eu continuam să-mi întind mâlul - pe meridianele și paralelele inimii era o vreme a descompunerii smeritului putregai de
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
durata intervalului său artistic, bezna tăcerii generale și surghiunul solitudinii lumești... Crucile vorbesc. Mai mult decât au Ființele umane curajul să o facă. Ele nu lasă urme pe zăpadă și nu se tem de curgerea mută a timpului ori de imemorialul șopot al apelor pământului. Pot împrăștia, însă, în juru-le, lumina aceea puternică sau difuză a spiritului deja de mult ascuns în măruntaiele țărânii, topind, în geometria lor fixă, tot fluviul de neiubire din cuprinsul întregii lui vieți. Oricum ar fi
DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENŢIAL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1838 din 12 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380923_a_382252]
-
adică iudeii pioși care, în frunte cu Iacov, Îl venerau pe Iisus ca pe Mesia, un Mesia cu puteri divine dobândite doar în urma botezului, căci mesianismul nu era privit de vechii evrei ca o erezie, el fiind prezis din vremuri imemoriale de către profeți; pe de altă parte fracțiunea eleniștilor, formată din adepții lui Iisus veniți din diferite orașe ale lumii elenistice. 2. Gnosticismul În cartea Logica dogmelor, gânditorul și exegetul francez Jean Magne ne prezintă o radiografie a subtilelor influențe dintre
DESPRE IUDEO-CREŞTINI, GNOSTICI SI ESENIENI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380941_a_382270]
-
crucea până la drumul de “trecere” într-o altă lume/stare/proprietate; dar, până acolo trebuie să ne dăm aportul nostru semenilor, celor care au nevoie, artei, culturii, căilor binelui și al dreptății, etc.. Apoi abia după asta ‘’trecem... Trăim vremuri imemoriale, trăind doar pentru distracții și plăceri, în rest conducându-ne existența în nefericire nu numai pentru că nu știm, dar parcă nici nu vrem să știm.. În paradisul memoriabil, după primul păcat al primilor oameni (ce poate c-ar fi fost
TRECEREA ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374528_a_375857]
-
și a civilizației din Argentina primei jumătăți a secolului XX, cartea fiind publicată, după cum se știe, în anul 1933. Totul are memorie în teatrul divers al pampei. Și oameni, și plante, și pietre, și aer, zvâcnesc cumva în același ritm imemorial al locului. Căci „Radiografia” lui Estrada se prezintă aidoma unui film al vieții bine definit, cu repere geografice fixe și cu rădăcinile înfipte milenar în dizarmonia amețitoare a unui orizont spiritual unic, a cărui amplitudine este sporită, din păcate, de
DE LA ALVEOLA UMANĂ A LUI ESTRADA, LA SEMIOTICA IMPERIALISTĂ A NEIUBIRII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373240_a_374569]
-
tot o bănățeanca, frumoasa și îndrăgostită și ea de costumele populare, si care trăiește împreună cu Marius o emoționantă poveste de dragoste, împărțită între pasiunea pentru textile și cea pentru iubitul ei. Cei doi mi se par coborați parcă din timpuri imemoriale, iar eu asist muta la acest spectacol unic. Pare că cerul a deschis o portiță în casa această și și-a trimis alaiul de Sânziene și fecioare frumoase pentru a asista la această sărbătoare rurală, a frumuseții și splendorii rustice
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
neîmplinite... Inima mea are rădăcini care merg mult mai adânc și mult mai departe decât poți sesiza privind în grabă. Sufletul meu nu e frunză liberă purtată de vânt, ci trunchi străjer care înalță ramuri spre cer, pornind din rădăcini imemoriale. Asemenea unui stejar bătrân, sufletul meu se hrănește din rădăcini adânc înfipte Acolo... în pământul străbunilor mei. Îmi trag seva vieții din ele! Și ele îmi reamintesc mereu cine sunt... -Băiată, să iubești pământul. -Da, moșul meu drag, îl iubesc
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
acum am ajuns o fantomă prea fățiș-scârțâiș reumatică - și exasperant de bătrână...! deci - incognito (cum numai strigòii știu să se picteze-n vermìnă!) - curând voi pleca spre-o de mult pensionată Stea-Balerìnă - cu Alzheimer la splină - cu vechi vìcii și imemorială - turìstică vină ------------------- Adrian BOTEZ Adjud, Vrancea aprilie 2017 Referință Bibliografică: Adrian BOTEZ - CONTRADICȚIA SINGURĂTĂȚII (VERSURI) / Adrian Botez : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2301, Anul VII, 19 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Adrian Botez : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CONTRADICŢIA SINGURĂTĂŢII (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375333_a_376662]
-
ori de câte ori au avut ocazia, primii care de altfel i-au ridicat demnitatea. Toți aceștia au contribui la perfecționarea idealului de a fi femeie, idealul fiind o cale de urmat, i-au perfecționate inclusiv fizicul și prescris comportamente. Dar, în timpuri imemoriale în care demnitatea umană de altfel nu era un concept structurat și cumva prea puțin amintit, unde a dominat tot timpul puterea și avuția, omul contând doar prin prisma unor avantaje personale, despre ceilalți neputându-se afirma că contau decât
SĂRUT-MÂNA TA, FEMEIE! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371021_a_372350]
-
umanități. Ștefan Doru Dăncuș își asumă acest risc, cum și l-a asumat pe acela de a se fi lăsat spre pedepsire în mâinile oamenilor. Este un semnal luminos în întuneric, vertical ca numele scris pe coperta cărții. Din adâncuri imemoriale de Maramureș, coloana lui Ștefan Doru Dăncuș rămâne, durează peste vreme și, chiar dacă Eliberarea este scrisă în urmă cu zece ani, se dovedește astăzi a fi mai actuală, pentru că dăltuirea în basorelieful cuvântului poartă în sine sinea omului care și-
DĂNCUŞ: ALEGERI VERTICALE de CONSTANTIN P. POPESCU în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345825_a_347154]
-
mori de apă, care funcționau cu apa puțină a micului râu Valea Mare, reunit cu un alt mic râu de munte, Boșneagul, afluent al Dunării în final. Pe acest râu Valea Mare din Moldova Nouă au funcționat încă din vremuri imemoriale următoarele mori de apă; - Din sus de Suvarov era moara lui Maria Pavel, care a dispărut odată cu deschiderea minei. Se pare că în locul rămas aici construindu-se o stație de pompe pentru apa potabilă care alimenta mina și era folosită
UNDE SUNT MORILE DE APĂ? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 679 din 09 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345858_a_347187]