6,988 matches
-
parte, autorul excepției nu formulează critici de neconstituționalitate veritabile în raport cu Legea fundamentală, ci invocă modul de aplicare a normelor procesual penale, cu referire la activitatea procurorului de caz, care, în opinia sa, nu ar fi dovedit, în speță, imparțialitate. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 370/267/2019/a1, Judecătoria Novaci a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
Bolovan într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că prevederile legale criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale invocate, întrucât elementele ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea procurorului este afectată nu sunt prevăzute de lege, fiind apreciate ca arbitrare. Susține că art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este constituțional în măsura în care omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare se numără
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
apreciate ca arbitrare. Susține că art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală este constituțional în măsura în care omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare se numără printre elementele întemeiate ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea procurorului este afectată. Prin omisiuni relevante înțelege omisiunile asupra aspectelor cerute expres de lege, iar nu chestiunile ce privesc modul suveran de apreciere a ceea ce este considerat ca fiind relevant din punct de vedere subiectiv. De asemenea, susține că
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
îl constituie dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. f) și ale art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală, având următorul conținut: – Art. 64 alin. (1) lit. f): „(1) Judecătorul este incompatibil dacă: [...] f) există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea judecătorului este afectată. “ ; ... – Art. 65: „(1) Dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. a)-d) și f) se aplică procurorului și organului de cercetare penală. “ ... ... 11. În susținerea neconstituționalității normelor procesual penale criticate, autorul excepției invocă încălcarea prevederilor constituționale ale art.
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
un subiect procesual de a participa într-o cauză penală, spre a nu influența caracterul echitabil al procesului penal. Curtea a reținut, totodată, că termenul „suspiciune rezonabilă“, utilizat în relație cu instituția recuzării, determină analiza acestuia prin raportare la afectarea imparțialității judecătorului (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016). ... 13. Cu privire la imparțialitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 124 alin. (2) din Constituție, „justiția este
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
utilizat în relație cu instituția recuzării, determină analiza acestuia prin raportare la afectarea imparțialității judecătorului (Decizia nr. 500 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 743 din 23 septembrie 2016). ... 13. Cu privire la imparțialitate, Curtea a reținut că, potrivit art. 124 alin. (2) din Constituție, „justiția este unică, imparțială și egală pentru toți“, ceea ce presupune, pe de o parte, ca activitatea de judecată să se înfăptuiască în mod obiectiv, „în numele legii“, după
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
se înfăptuiască în mod obiectiv, „în numele legii“, după cum prevede art. 124 alin. (1) din Legea fundamentală, ținându-se seama totodată de dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“. Principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. De altfel, instanța de contencios constituțional a subliniat
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
ținându-se seama totodată de dispozițiile art. 16 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora „Nimeni nu este mai presus de lege“. Principiul imparțialității justiției constituie un corolar al principiului legalității ce caracterizează statul de drept. Pe de altă parte, principiul imparțialității presupune ca autoritățile cărora le revine sarcina de a înfăptui justiția să fie neutre. De altfel, instanța de contencios constituțional a subliniat în jurisprudența sa că neutralitatea este de esența justiției (Decizia nr. 410 din 12 octombrie 2004, publicată în
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
Thorgeirson împotriva Islandei; Hauschildt împotriva Danemarcei; Kleyn împotriva Olandei; Piersack împotriva Belgiei; De Cubber împotriva Belgiei; Grieves împotriva Marii Britanii; Kyprianou împotriva Ciprului; Wettstein împotriva Elveției; Padovani împotriva Italiei; Rudnichemko împotriva Ucrainei; Castillo Algar împotriva Spaniei; Micallef împotriva Maltei), că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
că imparțialitatea magistratului, ca o garanție a dreptului la un proces echitabil, poate fi apreciată într-un dublu sens: un demers subiectiv, ce tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, și un demers obiectiv, cu scopul de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (a se
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
de a determina dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (a se vedea Decizia nr. 333 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
De asemenea, imparțialitatea subiectivă este prezumată până la proba contrară, în schimb, aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni de lipsă de imparțialitate (a se vedea Decizia nr. 333 din 12 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 533 din 17 iulie 2014, și Decizia nr. 711 din 27 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 9 decembrie 2015). Curtea Europeană a Drepturilor Omului admite că nu există o delimitare clară între aspectul obiectiv și cel subiectiv și că, pentru a statua asupra imparțialității judecătorului, același act al unui judecător poate fi analizat atât prin prisma demersului subiectiv, cât și prin cea a demersului obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea din 11
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
cât și prin cea a demersului obiectiv (Hotărârea din 5 februarie 2009, pronunțată în Cauza Olujić împotriva Croației, paragraful 57 și următoarele, și Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 114). Potrivit jurisprudenței aceleiași instanțe, imparțialitatea, conform demersului subiectiv, se prezumă până la proba contrară, atitudinea părtinitoare a judecătorului într-o anumită cauză urmând a fi dovedită, însă Curtea poate aplica, de asemenea, testul obiectiv, pentru a determina dacă judecătorul oferă suficiente garanții pentru a exclude
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
în privința sa (Hotărârea din 1 octombrie 1982, pronunțată în Cauza Piersack împotriva Belgiei, paragraful 30, și Hotărârea din 16 decembrie 2003, pronunțată în Cauza Grieves împotriva Regatului Unit, paragraful 69). În aplicarea acestui test, opinia părții cu privire la imparțialitatea judecătorului cauzei este importantă, dar nu decisivă. Esențial este ca bănuielile referitoare la imparțialitate să poată fi justificate rezonabil, caz în care judecătorul bănuit de incompatibilitate trebuie să se retragă de la soluționarea cauzei (Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
paragraful 30, și Hotărârea din 16 decembrie 2003, pronunțată în Cauza Grieves împotriva Regatului Unit, paragraful 69). În aplicarea acestui test, opinia părții cu privire la imparțialitatea judecătorului cauzei este importantă, dar nu decisivă. Esențial este ca bănuielile referitoare la imparțialitate să poată fi justificate rezonabil, caz în care judecătorul bănuit de incompatibilitate trebuie să se retragă de la soluționarea cauzei (Hotărârea din 11 iulie 2013, pronunțată în Cauza Rudnichenko împotriva Ucrainei, paragraful 113, și Hotărârea din 15 octombrie 2009, pronunțată
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
Cauza Micallef împotriva Maltei, paragraful 98). ... 15. În aceste condiții, contrar susținerilor autorului din prezenta cauză, potrivit cărora art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală nu enumeră printre „elementele întemeiate“, ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea este afectată, „omisiunile și atestările neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, Curtea reține că recuzarea este o ipoteză de excludere a judecătorului suspect - judex suspectus (distinct de judex incapax și judex inhabilis), iar suspiciunea poate avea numeroase temeiuri. Astfel, pot exista anumite
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
este o ipoteză de excludere a judecătorului suspect - judex suspectus (distinct de judex incapax și judex inhabilis), iar suspiciunea poate avea numeroase temeiuri. Astfel, pot exista anumite împrejurări, interese, relațiuni, pasiuni, preocupațiuni care ar putea să producă îndoială, suspiciune asupra imparțialității judecătorului, și de aceea legea, în interesul bunei justiții, a încrederii în justiție și a prestigiului acesteia, prevede recuzabilitatea judecătorului suspect. Judex suspectus trebuie să fie dispensat de a judeca procesul în care, ținându-se cont de forța medie de
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
suspectus trebuie să fie dispensat de a judeca procesul în care, ținându-se cont de forța medie de rezistență individuală, s-ar putea prezuma că este imparțial. Or, prin enumerarea exhaustivă a „elementelor întemeiate“ ce conduc la suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea este afectată, cu includerea „omisiunilor și atestărilor neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, astfel cum susține autorul excepției, textul de lege criticat ar căpăta un caracter rigid, lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
suspiciunea rezonabilă că imparțialitatea este afectată, cu includerea „omisiunilor și atestărilor neadevărate ale înscrisurilor judiciare“, astfel cum susține autorul excepției, textul de lege criticat ar căpăta un caracter rigid, lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată. Normele procesual penale criticate reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa încât Curtea
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
lipsind autoritățile competente de posibilitatea de a evalua „suspiciunea rezonabilă“ că imparțialitatea judecătorului este afectată. Normele procesual penale criticate reglementează un caz de incompatibilitate cu o sferă largă de incidență, de natură să acopere „aparența de incompatibilitate“ (lipsa aparenței de imparțialitate), consacrată jurisprudențial de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa încât Curtea reține că susținerile autorului excepției sunt nefondate, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală urmând a fi respinsă ca neîntemeiată
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
dintre aceste aspecte sunt rezultatul efectuării a numeroase acte de procedură, care, în unele cazuri, pot fi realizate în perioade lungi de timp. Așa încât realizarea anumitor acte de procedură într-o cauză penală nu poate crea o prezumție de imparțialitate a procurorului care le-a efectuat, incidentă în situația în care acesta, devenit procuror ierarhic superior, este chemat să verifice rechizitoriul emis în respectiva cauză (Decizia nr. 521 din 24 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]
-
observă că legiuitorul a prevăzut, la art. 65 alin. (1) din Codul de procedură penală, prin trimitere la art. 64 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, că procurorul este incompatibil atunci când există o suspiciune rezonabilă că imparțialitatea sa este afectată. Această cauză de incompatibilitate a procurorului, formulată de o manieră foarte generală, constituie o garanție a imparțialității acestuia, de natură a fi aplicată în orice situație, diferită de cele reglementate la art. 64 alin. (1) lit. a)
DECIZIA nr. 94 din 10 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255821]