336 matches
-
imperialist nu pentru a caracteriza obiectiv un anumit tip de politică externă, ci ca pe un termen de discreditare a politicii căreia ei i se opuneau. Folosirea arbitrară a termenului a devenit atât de răspândită, încât astăzi noțiunile imperialism și imperialist sunt aplicate fără discernământ oricărui tip de politică externă, indiferent de natura sa, căreia utilizatorul se întâmplă să i se opună. Anglofobii se vor referi la imperialismul britanic ca la o realitate în 1980, așa cum o făceau în 1940 sau
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
termen standard. Pentru a spori confuzia, unele sisteme politice și economice, grupuri economice, precum bancherii și industriașii, sunt identificate fără discriminare cu politicile externe imperialiste. În acest proces de utilizare fără distincții, termenul imperialist și-a pierdut orice sens concret. Imperialist poate fi orice stat dacă cineva se opune politicii sale externe. În asemenea circumstanțe, este de datoria analizei teoretice să se distanțeze de utilizarea populară pentru a-i da termenului un sens neutru din punct de vedere etic, obiectiv și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
a posesiunilor sale într-un imperiu unificat, cu ajutorul taxelor vamale; 2) păstrarea terenului liber pentru coloniștii englezi; 3) forțe armate unificate; și 4) un organ reprezentativ central în Londra. În perioada în care a fost conceput și aplicat acest program „imperialist”, expansiunea teritorială a Marii Britanii ajunsese practic la sfârșit. În consecință, era un program de consolidare, nu de expansiune. Își propunea să protejeze și să exploateze ceea ce deja deținea. Încerca să stabilizeze distribuția puterii apărute odată cu crearea Imperiului Britanic. Când Kipling
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Africa și India, considerându-le „imperialiste”, luând de bune sloganurile lui Disraeli și Chamberlain și confundând consecințele imperialismului cu imperialismul ca atare. În realitate, când Churchill refuza în 1942 „să guverneze peste lichidarea Imperiului Britanic”, el vorbea nu ca un imperialist, ci ca un conservator în chestiuni de politică externă, un apărător al statu-quoului imperial. „Imperialismul” britanic și oponenții săi sunt exemple strălucite ale confuziei dintre, pe de o parte, consolidarea și apărarea imperiului și, pe de altă parte, imperialism. Dar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
Din acest motiv, vă veți omorî și vă veți devora unul pe altul, veți purta războaie și foarte mulți dintre voi vor pieri în lupte civile”10. Ludovic al XIV-lea, Petru cel Mare și Napoleon I au fost marii imperialiști ai epocii moderne precapitaliste. Toate imperialismele epocii precapitaliste de mai sus împart cu cele ale perioadei capitaliste tendința de a răsturna relațiile de putere consacrate și de a le înlocui cu dominația puterilor imperialiste. Dar cele două epoci au în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
economice. Ceea ce doreau ei era același lucru pe care îl dorește un magnat al industriei când încearcă să instaureze un „imperiu” industrial, achiziționând companii după companii până când ajunge să domine un sector într-o manieră monopolistă sau semimonopolistă. Ceea ce doresc imperialistul precapitalist, capitalistul imperialist și „imperialistul” capitalist este puterea, și nu câștigul economic. Magnatul nu este mai puțin atras de scopul său „imperialist”, de necesitatea economică sau de lăcomie decât era atras Napoleon I. Câștigul personal și soluționarea problemelor economice prin
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
același lucru pe care îl dorește un magnat al industriei când încearcă să instaureze un „imperiu” industrial, achiziționând companii după companii până când ajunge să domine un sector într-o manieră monopolistă sau semimonopolistă. Ceea ce doresc imperialistul precapitalist, capitalistul imperialist și „imperialistul” capitalist este puterea, și nu câștigul economic. Magnatul nu este mai puțin atras de scopul său „imperialist”, de necesitatea economică sau de lăcomie decât era atras Napoleon I. Câștigul personal și soluționarea problemelor economice prin expansiunea imperialistă sunt pentru toți
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
plăcut, un produs secundar bine-venit, dar nu ținta de care este atrasă frenezia capitalistă. Am ajuns la concluzia că imperialismul nu este determinat de economie, capitalistă sau de orice alt fel. Acum vom vedea că, per se, capitaliștii nu sunt imperialiști. Conform teoriilor economice, mai ales a celei „malefice”, capitalismul utilizează guvernele ca instrumente pentru instigarea politicilor imperialiste. Totuși, cazurile istorice citate în sprijinul interpretării demonstrează că, în majoritatea situațiilor, a existat relația inversă între oamenii de stat și capitaliști. Politicile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
imperialismul, poate să conducă la război. După cum spunea profesorul Viner: În general, clasele de mijloc au sprijinit pacifismul, internaționalismul, concilierea internațională și reglementarea disputelor, dezarmarea - în măsura în care ele au avut adepți. De obicei, aristocrații, agricultorii și deseori angajații urbani erau expansioniștii, imperialiștii, șoviniștii. În Parlamentul britanic, purtătorii de cuvânt ai „intereselor financiare, ai claselor de mijloc noi formate în nordul industrial și în „City-ul” londonez erau cei care calmau spiritele în timpul războaielor napoleoniene, al celui din Crimeea, în Războiul Burilor și în
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
și învins, existente la sfârșitul războiului, într-un nou statu-quo al acordului de pace. Astfel, un război care a fost declanșat de învingător ca un conflict defensiv - pentru menținerea statu-quoului antebelic - se transformă de la sine, odată cu apropierea succesului, într-unul imperialist, purtat pentru obținerea unei schimbări permanente. „Pacea cartagineză”, prin care romanii au modificat permanent relațiile de putere față de Cartagina în favoarea lor, a devenit expresia proverbială pentru tipul de acord de pace care tinde să perpetueze relațiile existente între învingători și
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
economice și culturale fie de sine stătătoare, fie combinate. Ne vom preocupa de aceste mijloace în continuare. Imperialismul militar Cucerirea militară este cea mai evidentă, mai veche și mai brutală formă de imperialism. Marii cuceritori dintotdeauna au fost și marii imperialiști. Avantajul acestei metode din punctul de vedere al națiunii imperialiste rezidă în faptul că, de regulă, noua relație de putere poate fi schimbată de învinși doar printr-un alt război, șansele fiind în mod normal împotriva lor. Napoleon I s-
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
prin infiltrarea economică și culturală. El își va fonda imperiul nu numai prin forță, ci în special controlând modul de viață și dominând mințile celor cuceriți. și în această sarcină, cea mai subtilă, dar și cea mai importantă, toți marii imperialiști, de la Alexandru la Napoleon și Hitler, cu excepția Romei, au eșuat. Insuccesul de a cuceri mințile celor pe care i-au supus în alte privințe s-a dovedi a fi sursa destrămării imperiilor lor. Reînnoitele coaliții împotriva lui Napoleon, revoltele polonezilor
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în 1891 și 1894), Rusia a încheiat un acord cu Franța, cu caracter defensiv, determinat evident de teama față de intențiile Triplei Alianțe. Prevederile Convenției Militare din 1894, în special, anticipau posibilitatea transformării Triplei Alianțe dintr-un instrument defensiv într-unul imperialist. În consecință, trebuia să rămână în vigoare atât timp cât funcționa și alianța. Principalele sale prevederi stipulau că: dacă Franța ar fi fost atacată de Germania sau de Italia sprijinită de Germania, Rusia ar fi acordat asistență militară Franței. Franța s-ar
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de a ridica standardele de viață ale națiunilor neindustrializate sărace se fundamentează pe relația cauzală presupusă între politici și înaltele standarde de viață ale primelor și problemele ultimelor. Cu toate acestea, asumpția unei simple legături cauzale este un mit. Colonialiștii, imperialiștii și capitaliștii joacă aici rolul diavolului, sursă a relelor subdezvoltării. Într-adevăr, acest rău are multe cauze, iar colonialismul, imperialismul și capitalismul sunt, în cel mai bun caz, numai câteva dintre ele. Eliminarea inegalităților legate de resursele de hrană este
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
șansă de a redresa balanța în favoarea lor. Dar chiar acest act de redresare a balanței implică elementele unei noi perturbări. Dinamica politicii de putere, evidențiată mai sus, face inevitabilă evoluția. Apărătorul de ieri al statu-quoului este transformat de victorie în imperialistul de astăzi, împotriva căruia învinsul de ieri va încerca să se răzbune mâine. Ambiția câștigătorului, care a declanșat conflictul pentru a restaura balanța, la fel ca și resentimentele învinsului, care nu a putut s-o răstoarne, tind să facă din
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
chinezi și când avioanele americane au bombardat orașele aflate pe coastele Chinei. Un reportaj din săptămânalul londonez Economist afirma, în legătură cu raidurile aeriene ale naționaliștilor asupra Shanghai-ului: Aceste raiduri au fost redate în presă ca fiind întreprinse mai mult de către „imperialiștii americani” decât de „lacheii reacționari înfrânți” ai Taiwanului și au reușit nu numai să șteargă orice încredere a oamenilor mai puțin educați în Chiang, dar și să elimine definitiv orice urmă de încredere în America, acolo unde ea mai exista
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
faptul că, după lansarea atacului asupra Poloniei, nu va trebui să facă față unui dușman puternic pe două fronturi. Pe lîngă aceasta, după semnarea lui, partidele comuniste din toată lumea și susținătorii acestora și-au încetat atacurile împotriva Axei, direcționîndu-le spre "imperialiștii" considerați drept cei mai importanți dușmani ai păcii. Acordul deschidea totodată mari perspective geopolitice. Așa cum scria un ziar berlinez: "Optzeci de milioane de germani ș...ț și o sută optzeci de milioane de ruși. Unirea lor reprezintă o combinație care
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
avea și o organizație de tineret care cuprindea aproximativ 19.000 de membri.6 Soarta partidului nu fusese deci favorabilă în timpul războiului. După cum am văzut, în perioada pactului nazisto-sovietic, urmînd directivele Kominternului, el își concentrase toate atacurile împotriva Aliaților occidentali "imperialiști". Firește că, după declanșarea Operațiunii Barbarossa, atitudinea aceasta s-a schimbat. Deși partidul primise directive clare de la Moscova de adoptare a unei politici active, conducerea lui se dezbinase în privința chestiunii dacă nu ar fi fost mai înțelept să se aștepte
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
de puterile occidentale, precum și de Uniunea Sovietică. S-a ivit însă curînd un dezacord fundamental în privința ducerii luptei. Să ne amintim că, după invazia germană, politica sovieticilor s-a schimbat radical. Dacă pînă atunci instrucțiunile Kominternului insistaseră asupra opoziției față de "imperialiști", directivele Moscovei chemau acum la luptă deschisă împotriva Axei. Partidele comuniste urmau să se angajeze imediat în acțiuni menite să distragă inamicul și să-i ucidă soldații, indiferent de prețul plătit de participanții le ele. Siguranța patriei-mamă a socialismului trebuia
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
imperialiști," "haită de rechini faliți", "trădători ai internaționalismului proletar," "mesagerii siniștri ai lagărului războiului și morții, ațîțători trădători la război și demni urmași ai lui Hitler," "bandă de spioni, provocatori și ucigași," "cîini ținuți în lesă de americani, rozînd oasele imperialiștilor și lătrînd ca să apere capitalul american," "noul țar al pan-sîrbilor și al întregii burghezii iugoslave."29 Ruptura de Uniunea Sovietică și de statele comuniste a izolat Iugoslavia și a pus-o în fața unor serioase pericole militare și economice. Atacurile deschise
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
noua societate industrială. Programele socialiste revizioniste sprijineau ideea colaborării cu statul burghez. Îndreptîndu-și atenția spre această problemă, Lenin susținea că îmbunătățirea statutului muncitorului era rezultatul politicii externe a statelor capitaliste aflate în cel mai înalt stadiu al dezvoltării lor cel imperialist. După ce puseseră stăpînire pe teritorii întinse din Asia și Africa, aceste guverne exploataseră resursele forței de muncă din zonele acestea și obținuseră profituri enorme. Ele puteau deci satisface cererile muncitorilor lor, dar pe spinarea popoarelor înapoiate. Cu toate acestea, dat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trebuie înlocuit de "adevăratul patriotism" întemeiat în internaționalismul proletar. Prima miză este câștigată prin tehnica acuzării acuzatorilor: învinuiți de a fi "dușmani interni ai patriei", comuniștii arată cu degetul la adevărații trădători de patrie - conducătorii reacționari care, în cârdășie cu imperialiștii germani, și-au aruncat țările în toiul războiul, ducându-le în pragul calamității sociale totale. În contradistincție cu falsa retorică patriotardă dinainte de război a acestora, comuniștii au fost singurii care s-au dovedit a fi, prin fapte de arme și
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Mondial a fost conceput drept "Războiul Sfânt de Reîntregire a Neamului". Din perspectiva comunistă, România participa la "războiul imperialist", ale cărui tranșee au reprezentat "un uriaș abator pentru soldații care trebuiau să-și verse sângele numai pentrucă așa cereau interesele imperialiștilor din Apus și ale clicii exploatatoare din țară" (Roller, 1952, p. 512). Idealul naționalist de reîntregire a neamului prin alipirea Transilvaniei este doar un alt opiu al popoarelor administrat de capitaliștii burghezi, pe care "partizanii intrării în acțiune alături de Antantă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și romanii s-au contopit unii cu alții. Din această contopire daco-romană s-a născut un nou popor: poporul român" (Almaș, 1994, p. 17). La fel de reziduală este și identificarea dacică a poporului român. Fără să mai fie inculpați ca exploatatori imperialiști, romanii apar mai degrabă ca o adiție la fondul autohton de natură dacic. Promovând un organicism metaforic condimentat expresiv cu o epitetică estetizantă, manualul de clasa a IV-a a istoriei românilor face următoarea analogie: "Localnicii, adică dacii, s-ar
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Vâlcu în 1955, constituie modelul perfect al modului în care fetișurile birocrației domeniului pot conduce la desecretizarea și căderea întregii rețele. "Raportul" începe, desigur, cu înșirarea realizărilor: au fost obținute "informații de valoare" privind Conferința Commonwealth-ului din 1955, precum și "manevrele imperialiștilor" la Conferința de la Bandung ș.m.a. Din pură curiozitate, am speculat capacitatea internetului de a-ți spune și ce pastă de dinți folosea străbunica, pentru a accesa, la nivelul anului 1955, compendiile presei asiatice de limbă franceză. Și am constatat că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]