365 matches
-
naționale, Brucan păcătuind și că s-a oprit în Anglia și RFG pentru "instructaj" ca și cum nu-i puteau face instructajul la Washington! Deci orice diplomat român care a lucrat în străinătate automat putea fi suspectat că a devenit "unealtă a imperialiștilor"! Și eu, bănuit de "intenții de excursionare" și de racolare din partea unor servicii străine de spionaj, cu "instructaje" la Madrid și Geneva, așa cum menționează materialele din Dosar, ca trădător puteam fi, aidoma celor din Cuba și China, executat și acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
cu firma respectivă, a treia ca furnizoare de valută în relația ONT, apăreau la sejururile și circuitele din țară, cu problemele, reclamațiile și penalizările la plăți de rigoare. Veghind însă la "apărarea intereselor economice ale patriei" și luptându-mă cu "imperialistul Dr. L...", am reușit să am rezultate foarte bune "în câmpul muncii", în 1984 fiind chiar decorat cu "Medalia Muncii". Pentru aceleași bune rezultate, trei ani mai târziu, am fost propus și ales secretar de partid la serviciile de relații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
de baștină, ziaristul era invitat la Ambasada României pentru o discuție "prietenească" legată de vizită, impresii etc. În continuare, cei de la ambasadă stăteau cu "ochiul și timpanul" pe "sticlă", la radio sau pe presa scrisă ca să afle ce a produs "imperialistul", raportând imediat rezultatele la MAE, Securitate, Secția Presă a CC al PCR..., iar ziariștii care ne-au vizitat țara rămâneau în evidența "specialiștilor" cu toate detaliile necesare. Ca atare, să nu mă acuze CNSAS că am îngrădit "drepturile și libertățile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
întotdeauna cu casa închisă. Îi promite să-i facă rost de bilete după 1 iulie. 6.VI.1986 mr. LS. De reținut că Alecu o face pe "artistul": țara arde și el se... piaptănă. În loc să "excursioneze" și să colaboreze cu "imperialiștii", se ocupă, sub nasul "Cooperativei", de teatru, deși piesa care-l interesează este "Secretul familiei". Care familie, domnule, și ce secrete învârte familia respectivă fără ca noi să le știm? UM 0639/21 14.06.1986 Nr. D//00/325643 Strict
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
parte, demnitarul român vorbea, în mare, despre situația economiei României înainte și după schimbarea intervenită la 23 august 1944. Construind o evidentă analogie cu evoluția Chinei, dr. Petru Groza evidenția bogățiile României, între care petrol, aur, grâu, păduri, ,,asupra cărora imperialiștii s-au aruncat ca niște lupi". ,,Exploatarea petrolului, aurului, pădurilor se transformase în jaf. Industria, comerțul, transporturile, telefoanele etc. erau în cea mai mare parte în mâna lor sub forma diferitelor asociații anonime. Toate acestea se făceau mână în mână
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
această succesiune de idei, erau descrise condițiile insalubre de locuit ale minerilor și petroliștilor, salariile de mizerie ale feroviarilor, lipsa de școli și așezăminte culturale, inaccesibilitatea asigurărilor sociale și a asistenței medicale etc. Accentele abordării critice erau puse pe ,,jaful imperialiștilor". Apoi era descrisă cotitura: naționalizarea principalelor mijloace de producție, ca o consecință directă a instaurării democrației populare. Angajarea României pe drumul construcției socialiste era prezentată în termeni pozitivi , evocându-se marile construcții ce s-au ridicat în anii anteriori: combinatul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
socialistă a agriculturii". Erau apoi evidențiate noile cartiere de locuințe, școlile care ,,împânzesc întreg cuprinsul țării", extinderea electrificării, eradicarea analfabetismului etc. În continuare, dr. Petru Groza vorbea despre sine însuși. Dacă partea a doua a conferinței (expunerii) trezea resentimente împotriva imperialiștilor și agenților lor, precum și sentimente patriotice, de iubire față de popor, cea de-a treia parte dezvăluia transformarea unui om, dorința acestuia de a face orice pentru a fi alături de poporul său, ,,de a da o cât de mică contribuție la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
om așezat și inteligent, care, pus probabil de "alți tovarăși" să mă încerce, mi-a reproșat, între felul întâi și doi, că România stă "cu fundul în două luntre" în politica sa externă și cu "ai noștri", dar și cu "imperialiștii". I-am argumentat "ca la școala" cu principiile respectării neamestecului în treburile interne, a suveranității fiecărui stat, bazarea comunității de interese pe respectivele principii etc., gândind că poate și "Genosse", tovarășul, nu-i prea avea la inimă pe ruși, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
taxiuri sau chelneri, care ulterior au fost sancționați (La restaurantul "Bucur", pentru o sticlă de vin și trei sute de grame de alune, consumație care făcea 300 lei, ospătarul care i-a servit pe ziariștii americani, gândindu-se la lupta împotriva imperialiștilor, a mai adăugat la notă un zero, cerându-le 3000 de lei, iar la o reuniune internațională cu taxiuri albastre puse gratuit la dispoziția oaspeților, bravii noștri șoferi și-au zis că e rost de făcut valută și au trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
îmi spune discret că "are o problemă". Fiind acolo ca reprezentant al MAE pentru rezolvarea oricărei probleme, l-am întrebat despre ce-i vorba și mi-a răspuns jenat ca "vrea la olița"! M-am pus în mișcare pentru rezolvarea "imperialistului" și am luat legătura cu un "organ" aflat în post în spatele vilei. Îl știam de la alte vizite și i-am spus deschis că sunt în căutarea unei toalete. Mi-a arătat amabil o intrare și m-a condus pana la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu firma respectivă, a treia ca furnizoare de valută în relația ONT, apăreau la sejururile și circuitele din țară, cu problemele, reclamațiile și penalizările la plăți de rigoare. Veghind însă la "apărarea intereselor economice ale patriei" și luptându-mă cu "imperialistul Dr. Luftner", am reușit să am rezultate foarte bune "în câmpul muncii", în 1984 fiind chiar decorat! Croazierele fiind un produs căutat și deci și bine vândut, Dunărea cea gri a început să fie bătută de motonave sovietice, bulgărești, austriece
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
a explicat că respectivele cazemate, răspândite cu miile peste tot, făceau parte din pregătirea poporului albanez pentru războiul total, împotriva tuturor. După cum se știe Albania, o țară săracă de numai două milioane de locuitori, pe vremea lui Enver Hodja lupta împotriva "imperialiștilor", după aceea, prin 1981, stricându-se cu PCUS, lupta și împotriva URSS și în ultimă instanță certându-se și cu Mao și ai săi, s-a trezit în luptă și împotriva Chinei. De reținut că singurii "apropiați" în această situație
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cenzorului „...redacția a eliminat această afirmație” care ar fi zgâriat rău plăpândele urechiușe ale cuplului dictatorial din România, Leana și Nicolae Ceaușescu, rude bune cu Leana și Costel Pârțac de la „Vacanța Mare”. b.f. Nudurile În presă sînt pentru imperialiști, tovarăși, nu pentru eroica clasă muncitoare! Cum și proclamata morală socialistă trebuia să aibă caracter total diferit față de cea capitalistă, intens promovată În presa liberă din lumea la fel de liberă, cenzorii fuseseră Însărcinați și cu paza eventualelor funduri goale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
un dialog cu eroarea? Este adevărat că ne cunoaștem prost unii pe alții. Și că într-o discuție față în față cu aceasta, este tentant ca fiecare să se înțepenească în rolul pe care i-l rezervă celălalt: eu, desfrânatul imperialist proaspăt ras, ei, subdezvoltații fanatizați și bărboși. Cred totuși că există, mult mai multe cărți despre islam în librăriile din Paris sau din Londra, mai multe anchete la televiziune, decât volume despre creștinism sau ateism în librăriile din Cairo și
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
The Imperialism of the Imagination. Așa cum sugerează și sub-titlul, cartea extinde câmpul semantic al conceptelor imperialism și colonialism, demonstrând faptul că, acestea fiind categorii interpretative, ele pot fi aplicate și în teritoriul balcanic, în ciuda absenței unei colonizări britanice reale. În timp ce imperialiștii "convenționali" sunt interesați de resursele naturale și exploatarea lor, colonizatorii Balcanilor au căutat alte surse de profit, culturale și economice, prin "imperialismul imaginației", pe care îl definește Vesna Goldsworthy. Volumul său dorește să "exploreze modul în care una dintre cele
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
să-mi scriu primele trei romane. Un sfat excelent, peste câteva luni de la vânzarea proprietății din Vărădia, Dej, în exces de zel față de Stalin aflat în plină campanie contra fostului tovarăș de arme, Tito, devenit peste noapte „iuda Tito, sluga imperialiștilor!”, a pornit barbara „strămutare” a câtorva mii de țărani avuți din Banat „pentru a asigura zona de frontieră contra dușmanului de clasă”. Acești strămutați au fost în pripă aruncați în Bărăgan în locuri pustii - ca și țăranul, Vichentie, care cumpărase
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Bisericii greco-catolice române) care era favorabil Papei și Bisericii catolice, demonstrând în acest fel că este un agent al imperialismului, începând încă din 1925. Mai mult decât atât, mitropolitul a părăsit România fără permisiune și plănuiește o conspirație în slujba imperialiștilor și a Vaticanului...». Cine era acest periculos «agent al imperialismului», care rătăcea prin Europa în căutarea unui refugiu ca exilat? În 1944, România a fost ocupată de trupele sovietice. Mitropolitul Visarion Puiu se afla în Iugoslavia din motive pastorale. Nemaiputând
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ceilalți eroi de film istoric romînesc : știa una și bună pămîntul ăsta e al nostru, poporul ăsta nu se va lăsa călcat de străini etc. Pe cînd Tiberius nu vorbea în numele poporului, ci în numele lui ; el era un străin, un imperialist exilat la periferia imperiului, și nu părea deosebit de onorat că se află acolo, dar avea niște standarde de menținut (nu în ultimul rînd în materie de bărbierit). Pe scurt, cred că romanul îmi plăcea atît de mult pentru că era englez
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
nota V. I.) „Partidului nostru, îndrumărilor primite din partea partidului li se datoresc succesele literaturii noastre originale, pe care o urăsc cu atâta sete dușmanii țării noastre, reacționarii și trădătorii de toate calibrele, cu simbrie mai mare sau mai mică la imperialiști.“ (Mihai Beniuc în Sesiunea Marii Adunări Naționale, toată presa, 30 decembrie 1958) Mihai Beniuc între denunț și crimă (nota V. I.) „Se știe de exemplu, că un alt poet, Lucian Blaga, cu un certificat de naștere ulterior lui Arghezi, a
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
țările cele mai pline de dinamism și frumusețe, ne împotrivim cu energie încercărilor americane de a-i stingheri nobila operă.“ (Gazeta literară, 18 septembrie 1958) De pe Grivița în Tașkent: Lucia Demetrius (nota V. I.) „Circumstanțele politice internaționale actuale, faptul că imperialiștii par mai puțin decât oricând hotărâți să renunțe la planurile lor agresive, fac ca scriitorii progresiști din Asia și Africa să-și strângă rândurile și mai puternic, însuflețiți de ideea de a apăra pacea și să exprime cu toată hotărârea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
sunt bani, dar nici voință pentru reparația și întreținerea clădirilor din oraș. Într-o pauză, discut cu ghida despre filmul rusesc contemporan. Ne „întâlnim” perfect în disprețul pentru prestația culturală și politică din ultima vreme a lui Nikita Mihalkov, un imperialist cu reflexe antisemite tot mai deranjante. O observație în treacăt. Pe străzile orașului, numeroase mașini ale poliției în alertă. Cred că am văzut vreo cinci într-o oră. Dacă la New York, în Manhattan, ești răscolit clipă de clipă de sirenele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
se antipatizează între ei; unul dintre croați o fi comis niște omucideri, probabil, în războiul din fosta Iugoslavie, la care a participat, pentru că are momente grele de depresie; rușii îi par cei mai nefericiți și frustrați, pentru că toți îi consideră imperialiști și agresori, când ei, de fapt, nu sunt decât reprezentanții unui teritoriu în care domnesc haosul și sărăcia...). Despre noi, basarabenii, eu și Vitalie, spune că suntem orgolioși și foarte atenți în comportament, niște antisovietici bine camuflați (deși faptul că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și în deceniul șapte. Chiar și atunci când oficialii Departamentului Cultelor admiteau în 1960-1961 ca BOR, pe care o controlau, să se integreze în organizații ecleziastice internaționale, motivația era aceea că se va preveni transformarea acestor instituții într-o tribună a „imperialiștilor”, iar BOR își va consolida pozițiile în fața pretențiilor Sfântului Scaun, care atunci se pregătea de organizarea Conciliului II Vatican. Fără îndoială, politica orientală (Ostpolitik) a Vaticanului din timpul lui Paul al VI-lea a contribuit la detensionarea relațiilor bilaterale. Pontiful
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de comuniștii italieni, arătând că „existența mai multor centre poate duce numai la scindarea mișcării muncitorești, la formarea unor grupe de partide comuniste contrapuse unele altora, ceea ce ar constitui un pericol pentru mișcarea comunistă și ar aduce apă la moară imperialiștilor”. PMR nu era de acord „nici cu părerile care neagă însemnătatea universală a fundamentelor experienței Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în opera de construire a socialismului” și considera că principalele sarcini la momentul respectiv erau “întărirea unității ideologice a mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de zdrobire a curentelor reformiste pe care tot el le inspirase: „Să înflorească o sută de flori, să se întreacă o sută de școli”. Această întoarcere la dogmatism îl făcea să susțină o atitudine mai radicală, „revoluționară”, de confruntare cu imperialiștii, deviaționiștii etc. Faptul că principalul subiect de dispută între cele două delegații a fost cel al trecerii pașnice sau nepașnice de la capitalism la socialism, o problemă care nu privea în mod nemijlocit cele două partide, este relevant în acest sens
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]