224 matches
-
anamorfotic: Acesta este obiectivul nostru principal, general, pe acesta trebuie să-l urmărim. Lichidarea dușmanului sub toate formele și aspectele lui (ibidem, p. 198). Ca retor ce se dorește a fi și inspirat, Guțan ține o pledoarie pentru discernământ și impetuozitate. Citatul care urmează este lung, dar ilustrează perfect tânjirea securiștilor de a discuta ori chiar de a polemiza cordial, de parcă organul care îi patrona ar fi fost o instituție spirituală: Țin să reamintesc tovarășilor, a intra în Securitate, a purta
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
-l reeduce. Curajul și obstinația, ambele ieșite din comun, au făcut, poate, ca inclusiv pentru cei care îl admirau (în secret sau fățiș), Vasile Paraschiv să pară un „nebun”. Dar „nebunia” sa, dacă a fost vreuna, a constat doar în impetuozitatea cu care s-a opus regimului comunist (deși el însuși fusese cândva membru de partid), constatând găunoșenia și injustiția funciară a respectivului regim, din interior. Nu i-a fost dat lui Vasile Paraschiv să devină un Lech Watęsa român, dar
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
aparentă a sentimentului total, asupra unei lipse de energie în situațiile de o clipă. Cînd vorbim despre tăria unui sentiment, trebuie să ne gîndim că aceasta se poate manifesta în două feluri: în forma interiorității, ca stare sufletească, și forma impetuozității, ca efect și ambele modalități se pot afla într-o acțiune reciprocă. Dacă este greu să înțelegem, pornind din lumea amintirii, energia cu care am acționat în trecut, deseori este și mai greu să ne gîndim din starea prezentă la
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
a fost concepută în vremea în care se simțea apropiata catastrofă a lui Napoleon, întâmplată în iarna lui 1812 pe câmpiile Rusiei. Fără îndoială că aceste stări de lucruri și-au pus amprenta pe caracterul simfoniei. Unii comentatori au legat impetuozitatea, năvalnicul suflu de viață care țâșnește din Simfonia VII, de speranța luminoasă către viitor a popoarelor, de bucuria resimțită de masele largi la aflarea căderii lui Napoleon. Iată de ce muzicologul Karl Schnewolf, denumește Simfonia VII-a ,,Simfonia 1812”. Optimismul care
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
și oameni care ne sunt indiferenți sau al căror gust este ațos ori fad. Firește, sinceritatea absolută (dacă este posibil așa ceva) nu este o goliciune-pușcă a autorului care, printre alte rânduri, se mai și confesează. Înțeleg prin sinceritatea ce anume?: impetuozitate, mers până la capăt (desigur, cu pudori lingvistice inerente unui discurs civilizat), autolivrare performantă și neamăgire. Sunt convinsă că acest lucru nu poate deranja decât dacă este perceput În chip fundamentalist. Ceea ce nădăjduiesc să nu se Întâmple. Mi-a plăcut Întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2197_a_3522]
-
patologică de dezordine, deși, cercetîndu-i poemele, vedem că haosul este elementul lor cel mai fertil. Seducția pe care o arată față de forțele dezlănțuite ale universului este serios concurată de frica de "dezmădulare" a universului. Față de obiectul liric, Heliade arată o impetuozitate, un nesațiu care se potolește îndată ce obiectul este cuprins, retorizat. Figura spiritului său poetic mi se pare a fi (spre a-i folosi o imagine) hrăpirea, provocată de o stare de mirare, înfiorare în fața lucrurilor sublime "din afară"". Între întemeietori
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
se propulsează tocmai prin isteria stârnită de sfârșitul ei imaginar. Profeția sfârșitului se împlinește numai pentru că e luată în serios. Atunci Ian se lansă într-una din explorările sale favorite: − E drept că suntem o civilizație a nerăbdării, definită de impetuozitatea juvenilă a unui Alexandru Macedon. Uite, multă vreme chinezii n-au crezut în ispitirile ieșirii prin salt, și de-asta, în perioadele lor bune, au reușit să se descurce binișor cu o populație mult peste a noastră. Ei au astupat
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dezmembrării regatului. Descoperit, silit să fugă, el trece de partea dușmanului. El va fi cel care îi va alunga pe francezi din statul Milano. Curînd, Bourbon conduce războiul din Provence și regatul este invadat de spanioli. Regele Franței reacționează cu impetuozitatea-i obișnuită, conduce ofensiva în Provence și urmărește trupele conetabilului trădător pînă în statul Milano. La 24 februarie 1525 el asediază Pavia. Tunurile sale distrug zidurile orașului și curajul apărătorilor începe să slăbească. Ca și la Marignan, victoria pare a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Îți trebuie ceva tupeu pentru a o introduce pe dna Lia Roberts românilor drept viitoarea președintă a României chiar înainte ca multimilionara nevadeză să se fi decis dacă intră ori nu în cursa pentru Cotroceni. Înainte de a leșina, fascinați de impetuozitatea trâmbițașului, să vedem cine este personajul care aruncă tiribombe și fumigene de felul acesta pe coșcovita piața electorală românească. Dl Dick Morris este, într-adevăr, un foarte cunoscut consultant politic american, faimos nu doar pentru calitatea serviciilor prestate dar, potrivit
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
88, a Papei 89 și a viitoarei împărătese. Nu i-a fost însă suficient. Gorceakov 90, care se credea mai mare ca el, l-a iritat de nenumărate ori. I-a replicat dur, atacându-l cu o atât de mare impetuozitate încât cele două țări au fost cât pe ce să înceapă războiul. A mers până la a anula dispoziția unui vagon-salon pentru cancelarul rus*. Aceasta a stat la originea Triplicei**. Apoi s-a hotărât să facă un armistițiu cu Wilhelm***. Însă
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]
-
reușit să aducă la unison, treptat-treptat, "gestul și dorința, carnea și spiritul, iubirea și trupul"198. Desigur, nu toate cuplurile au fost în stare să ajungă la această simbioză, la armonia perfectă dintre dorință și dragoste, dintre sensibilitatea feminină și impetuozitatea masculină. Dimpotrivă chiar, în timpul acestor jocuri delicate trebuie să se fi produs multe stridențe și disonanțe. Dacă unii dintre tinerii flirteuri, precum Pierre Maillot, găsesc "minunat" jocul acesta, alții, putem fi siguri, au simțit că înnebunesc de durere și frustrare
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru o clipă, priviți această biserică de lemn, această ie, acest câmp cu flori, ascultați acest pârâu"... O revistă care leagă un țărm îndepărtat de unul care abia începe să se arate... și nu pot să nu amintesc aici de impetuozitatea cu care vine valul acesta mare, puternic, de o tinerețe care devansează totul cu o rapiditate de TGV o tinerețe prădalnică scotocind prin sertarele tuturor poeților lumii... Ne contaminează. Mă refer la "Poesis Internațional", juna revistă pe care i-o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
deseori greutăți la examene. Echipa respectivă e atunci În fierbere. Ce ne facem dacă cade Jimmy la examen? Se va demoraliza! Data viitoare vom pierde partida! Și când Jimmy a trecut examenul, picioarele lui intră În joc cu o deosebită impetuozitate. La una din universitățile din New-York, un renumit fotbalist a căzut la examen. A fost o unanimă fierbere. Prestigiul universității era știrbit, În domeniul sportului. Până la urmă picioarele l-au salvat. Asist și la un concurs feminin, organizat de sociologi
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
practicat schingiuirea și umilirea programatică (e adevărat, în grade diferite, de la foarte dur la, să spunem, moderat și vag, simple pălmuiri și lovituri oarecare), termenul în cauză este, vrând-nevrând, adecvat. Lecția de anatomie inițiată și dusă până la capăt cu maximă impetuozitate și exactitate de către Alin Mureșan indică și destule surprize în afacerea Pitești: aflăm astfel că schingiuirile atroce au fost practicate inclusiv în închisoarea de la Suceava, care nu a constituit neapărat o etapă 'serafică' în desfășurătorul acțiunii de mai târziu de la
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
nu rareori, sau proasta creștere, sau o penibilă nerăbdare de „a ajunge!” Unde...?! În cultură - și acest lucru a fost evident chiar și sub vechiul regim! -, În procesul creației, o carieră, un prestigiu real, rezistent, nu se fac doar cu „impetuozitate” , „cu coatele” unor argumente valabile un ceas sau o săptămână! Nu, nu mă plâng nici acum și nu m-am plâns nici atunci, continuam să strâng mâinile unor colegi și foști amici, amabil, părând, nu-i așa, Încă o dată că
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
NSDAP - Nationalsozialistische Deutscher Arbeiter-Partei - partidul național-socialist german al muncitorilor -, patosul și abilitatea sa oratorică să fi fost un prim semn al acestei „prostii egolatre”, o „prostie” care, În loc să se ascundă și să maimuțărească „inteligența” celorlalți, se afirmă cu o anume impetuozitate, cu o anume „coerență”. Speculând, „inteligent”, se’nțelege, resentimentul uman, enormă boală a psihicului modern, descoperită cu nici un secol În urmă de fugarul și repudiatul de mediile universitare - Friedrich Nietzsche. Acea tendință obscură, dar evidentă În anume Împrejurări, chiar agresivă
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
ce înțelegeau să urmeze cu fidelitate tradiția familiei și a locului, nu era în măsură să le câștige încrederea. Încă o dată, acolo, la Lugoj, ca și la București, München, Frankfurt sau Paris, pe unde mi-am purtat pașii, cu o impetuozitate și nesocotință care îl face azi pe septuagenar să ridice puțin uimit și contrariat sprâncenele, lipsit de tactul firesc și necesar oricărei ființe normale sociale, dezvoltam nu numai păreri și teorii radicale față de unele nume sau păreri unanim acceptate, dar
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
supăra și citea lungi manifeste, adevărate progra me de regenerare morală, cu o voce groasă, răsunătoare, preci pitată, cu expresii crude și tari ca ciocanul, Încât mulți dintre noi, palizi intelectuali rafinați, eram convinși de spusele sale mai mult din cauza impetuozității verbului decât a justeții propunerilor sale.“ La aceeași dată, Cora Irineu publica articolul Înviere. Note de redacție, În care omagiază cele două cărți: „Beldie, Încercarea-ți antiintelectualistă e ploaia care caută să limpezească ochii noștri... Beldie, Glossa spiritului cărturăresc e
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
După doi ani avea un roman (publicat, după alți șase ani, de editura vieneză Zsolnay). După cum a spus el, a fost un fel de explozie. și, după cum observă Rodica Binder în prefața ei la ediția romînească (Humanitas, 2001), romanul are impetuozitatea epică a unei ape care a rupt stăvilarele : povestea se abate adesea de la cursul ei și, pe lungi porțiuni, pare să urmeze meandrele memoriei, recuperînd alți și alți locuitori sași, romîni, evrei ai acelei lumi dispărute. și toți aceștia sînt
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
vedem noi ? Noi vedem clădiri noi, splendide, Arenele Romane, Cetatea lui Vlad Țepeș, Palatul Artelor și alte asemenea edificii care ne vor uimi în viitor.” Sensul distopiei devine acum mai clar prin acest scurt reflex al utopiei, fină aluzie la impetuozitatea edilitară a liderului maxim, Nicolae Ceaușescu. Comen- tariul lumpenului constituie amortizarea brutală a oricărei încercări de a străpunge obscuritatea locului destinat tutu- ror prăbușirilor și niciunei forme de elevație. Încă o dată, aceasta nu este lumea lui Caragiale, chiar și dacă
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
ce cred, răspund: „cred ce crede toată lumea”!... M-am angajat să vorbesc cu Ioanid, dat fiind felul său „ciudat” de a reacționa în astfel de situații. Cînd i-am spus despre ce e vorba, m-a oprit cu determinarea și impetuozitatea care-l caracterizează: „De-acum, în poezie, nu discut decît cu Dumnezeu. Nu mă ocup decît de lucruri perene. Oare Eminescu, după 40 de ani, s-ar fi lăsat condus și dirijat, ar fi scris «poezie ocazională»?” I-am răspuns
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
al realității”. Aprecierile sale asupra eposului versificat au contribuit la cunoașterea acestui compartiment, studiul circulând în publicațiile vremii. Astfel, după părerea sa Miorița este o creație profundă, „o capodoperă”, o mărturie a unei sensibilități profunde, iar în balade descoperă ardoarea, impetuozitatea sentimentelor, a pasiunii chiar. Descrierea pe care o face nunții pe care a văzut-o la Branul de Sus (Brașov) este de o remarcabilă minuție și culoare, dovedind o acuratețe a observației apropiată de cea a specialistului. Autoarea semnalează paralele
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
patetism, dar și de umor: „La bar « La Calul Troii»/ se-ntorc din larg eroii/ cu pumnii-n buzunare,/ setoși de răzbunare”. Această viziune este susținută structural de poeme lungi, balade, romanțe, în care D. versifică ușor, rostogolind cuvintele cu impetuozitate și părând a se opri cu greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea cu Panait Istrati, atmosfera baladescă fiind uneori asemănătoare, cum remarca Ion Vinea. Poet și navigator, D. s-a îndreptat în cele
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
ad-hoc instaurate. În faza aceasta, Junimea pare să corespundă unui moment de „copilărire” a literaturii române, în care spiritul ludic coabitează cu spiritul critic și cel de inițiativă, iar exuberanța juvenilă se exercită cu hedonism eclectic, avântându-se cu aceeași impetuozitate în polemică și afirmație, deopotrivă, fără a submina vreo clipă gravitatea și responsabilitatea, competența (nelipsită de o doză de snobism) și performanța intelectuală. Nimic din toate acestea nu va împiedica însă Junimea să se instituționalizeze ea însăși, iar pe membrii
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
între posibilitatea unui sentiment absolut și spiritul practic. Pe fondul acestei idile, aflată la hotarul dintre real și ireal, își face intrarea moșierul Pascalopol, bărbat matur și spirit fin, iubind-o pe Otilia cu un sentiment pe jumătate patern, fără impetuozitatea și intransigența lui Felix, capabil însă de a o înțelege mai adânc și de a-i reda cândva libertatea. Nu numai caracterologia, dar și modul de a descrie interioarele, arhitectura, străzile Bucureștiului dinaintea primului război mondial sunt de factură balzaciană
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]