15,145 matches
-
investitor autohton nu s-a prezentat interestat. “Pe lângă o mare ieșire în exterior, investiția ar fi contribuit la dezvoltarea economiei locale, ar fi adus venituri importante la buget și locuri de muncă”, a precizat Copacinschi. Materia primă ar fi fost importată din Brazilia, în timp ce piața de desfacere ar fi fost asigurată de Elveția, pe o perioadă de 15 ani. Conform analizelor din piață, profitul net al uzinei ar fi fost de 18% pe an.
Vezi cum a pierdut Vasluiul o investiţie de 80 milioane euro () [Corola-journal/Journalistic/24577_a_25902]
-
cu același nume, unde se întâlnesc cei peste meleaguri vor găsi fericirea. Se lămuresc repede că au poposit 300 de români din jur. Dintre cei peste 40 000 de români, care într-o țară cu economie bazată pe consum, care importă trăiesc în perimetrul metropolei Montreal, câțiva și-au majoritatea produselor de peste mări și țări. Țara făgăduinței cumpărat case noi în Laval. Pe lângă alte religii existente, nu are o industrie care să se dezvolte în ritm alert și ortodoxismul românesc este
Laval, oraş încărcat de legende. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_54]
-
apariției ideii de modernitate, se asociază cu ea categoria noului, apare un adevărat cult al noului. Dorința frenetică de a dobândi noul este ilustrată de versurile lui Baudelaire, citate de Adorno: „Plonger au fond du gouffre, Enfer ou Ciel qu’importe? Au fond de l’Inconnu pour trouver du nouveau!” (subl. lui Baudelaire) („A te arunca în adâncul abisului, Infern sau Cer ce contează? În adâncul Necunoscutului pentru a găsi ceva nou!” (trad. mea - P.V.) În același timp, Adorno surprinde întregul
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
pe care o reprezintă seriozitatea Ardealului în scopul promovării produselor. Se pare însă că unul dintre brandurile cele mai de seamă ale Clujului, Napolact nu ar folosi lapte chiar din inima Ardealului, așa cum își prezintă produsul în reclame, ci îl importă din Ungaria. Inspectorii de la Protecția Consumatorului din Cluj au intrat pe fir astă vară și au cerut companiei să le pună la dispoziție actele de proveniență a ingredientelor produselor Napolact. “Noi avem informații că laptele pus în vânzare de Napolact
Napolact îşi face reclamă falsă: "laptele din inima Ardealului" este adus din Ungaria () [Corola-journal/Journalistic/24281_a_25606]
-
Napolact se bazează tocmai de frumusețea zonelor din Ardeal. Chiar dacă în zonă ideea că Ardealul aparține de drept Ungariei circulă destul de des, pe ultimele hărți, zona încă era sub patronajul Bucureștiului, nu al Budapestei. Dacă laptele ar fi cu adevărat importat din Ungaria nu ar fi o problemă, dar măcar să știm și noi ce cumpărăm.
Napolact îşi face reclamă falsă: "laptele din inima Ardealului" este adus din Ungaria () [Corola-journal/Journalistic/24281_a_25606]
-
august, potrivit bilanțului anunțat chiar luni de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu un total de 887 de morți și 1.603 cazuri de îmbolnăvire. În acest bilanț au fost incluse și cazurile din Nigeria, a patra țară care a 'importat' boala, trei dintre cazuri fiind considerate 'probabile' și unul 'suspect'. EBOLA. Autoritățile sanitare americane subliniază că virusul Ebola, cu o rată de mortalitate de 60% până la 90%, nu se transmite cu foarte mare ușurință, ci doar prin contact direct cu
EBOLA. Misionara americană infectată, așteptată marți în SUA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21541_a_22866]
-
august, potrivit bilanțului anunțat chiar luni de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu un total de 887 de morți și 1.603 cazuri de îmbolnăvire. În acest bilanț au fost incluse și cazurile din Nigeria, a patra țară care a 'importat' boala, trei dintre cazuri fiind considerate 'probabile' și unul 'suspect'. EBOLA. Autoritățile sanitare americane subliniază că virusul Ebola, cu o rată de mortalitate de 60% până la 90%, nu se transmite cu foarte mare ușurință, ci doar prin contact direct cu
EBOLA. Misionara americană infectată, așteptată marți în SUA by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21540_a_22865]
-
restricțiile în zona importului de mașini. Mulți ruși, în special cei bogați, sunt mari amatori de mașini germane. Persoane din industria rusă a automobilelor spun însă că un astfel de embargo va fi dăunător Rusiei pentru că va fi forțată să importe mașini din Chină sau Coreea, care au o calitate mai proastă, dar sunt și mai ieftine, ceea ce dăunează producției interne.
Rusia intenționează să interzică importul de mașini din UE by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21921_a_23246]
-
Dincolo de micile corecturi precum cele văzute, există în prima versiune și pasaje întregi mai extinse, măi vorbarețe, inutil explicative: "La realité, îl ne s'en soucie guère: îl sait qu'elle dépend des signes qui l'expriment et dont îl importe d'être maître. Îl y parvient. Son esprit, attaché aux mots, se délie de șes racines". Textul cursiv lipsește din volum, precum atatea altele, judecate fără îndoială pletorice sau inutile, urmînd "gustului" sau "pentru scurtături, pentru formele condensate" pe care
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
Viorica Bucur Importată din Franța (unde a luat ființă în urmă cu un deceniu) și numărând, deja, la București doi ani de existență, La fête du cinéma français" a devenit, începând cu această toamnă, itinerantă, sărbătoarea colindând, după capitală, și prin alte centre
À la française... by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16741_a_18066]
-
Carmen Huluță și Irina Nicolau ne apar astăzi halucinante celor care pe vremea aceea abia ne iveam pe lume! Cum li s-or părea, oare, tinerilor deprinși cu atîtea monstruozități cotidian revărsate de mass-media nu știu; bănuiesc doar... Noțiuni stranii, importate de la bolșevici, azi aproape uitate, răsar la tot pasul: lămurire (Și-o venit o echipă de cinci, în 1961. Și-o stat; vreo patru-cinci luni o stat. Și îmbla din casă-n casă și lămurea. Și plecau oamenii de-acasă
Rescrierea istoriei by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/16763_a_18088]
-
În notele primei pagini apare o mențiune de tipul: "Faptul că la Caragiale se vorbește mult și că vorbitul în ipostaza de viermuială și trăncăneală devine pentru insul caragialian o adevărată ocupație a fost remarcată întîi de V. Fanache..." Nu importă atît faptul că se poate replica citînd din Comediile d-lui Caragiale, cît mai ales impresia dezagreabilă pe care o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru, între notele lucrării și postfața lui V. Fanache. O lectură simbolică a operei
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
în România? Doar clasa politică? Doar cetățeanul? E drept că cei mai răi și mai nesimțiți dintre noi ajung să se cațere pe cele mai înalte piscuri. Dar ei sunt, totuși, plecați dintre noi și sunt ca noi! Nu sunt importați din Deșertul Gobi și nici din Groapa Mariannelor! Vin alegerile locale. Câți dintre românii ce se buluceau spre crengile stejarilor pline cu miei s-au gândit cu adevărat cui au dat votul? Iar după ce l-au dat, câți s-au
România: un ecorșeu (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17102_a_18427]
-
Poeticitate românească postbelică, Marin Mincu reușește performanța de a fi între aceleași coperți poet, critic și teoretician. O să le luăm pe rînd. Miza cărții pare să fie însă aceea a teoriei, după cum se vede și din titlu. în anii poststructuralismului importat cu frenezie în România ultimelor decenii comuniste, multe minți strălucite din intelectualitatea noastră au visat la o sistematică a poeziei, la clasificarea cea mai adevărată (și deseori cea mai sofisticată), la ordonarea o dată pentru totdeauna (deși schemele obținute se declară
Teorie, critică, poezie - aceleași by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15868_a_17193]
-
război, au demontat toate fabricile de ceasuri din Germania, ducându-le la ei, în Rusia. Urmaseră anii în care o ploaie de ceasuri ieftine și bune se abătuse asupra Europei, ceasuri construite de sovietici, întâia oară, întrucât înainte totul se importa. De la același prieten mai știu că și la Praga soldații sovietici, beți, asiatici mai ales, opreau oamenii pe străzi și-i ușurau și pe ei de ceasuri. Și că cehii, atât de civilizați, credeau că vor să știe cât e
Praga în 1969 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15923_a_17248]
-
Nicolae Manolescu Cea dintîi generație din istoria noastră modernă a fost generația pașoptistă. Școliți în Franța Marii Revoluții, oamenii de la 1848 au fost naivi și emfatici, adică lirici. Au iubit atît de mult ideile și instituțiile revoluționare, încît le-au importat fără ezitare, atrăgîndu-și ironia lui Maiorescu. Dintre ei, moldovenii erau moderați, și "cuminți" în euforia lor bine temperată. Muntenii, în schimb, erau patetici, nervoși și ranchiunoși. Ardelenii visau la ordinea romană în care își proiectau nostalgic utopiile statale. Au fost
Generații "lirice" și generații "critice" by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15994_a_17319]
-
scientisto-universaliste-interdisciplinare: structuralismul. Între universitarii literați bucureșteni am auzit deseori argumente pro-autonomia literaturii legate în primul rînd de o insecuritate a statutului disciplinar și instituțional: dacă permitem filozofilor sau istoricilor să ne învețe cum să analizăm un text literar, ori dacă importăm noi înșine metode și concepte din alte domenii, nu subminăm inevitabil "autonomia" disciplinei și astfel a instituțiilor pe care le reprezentăm (Facultatea de Litere, profesia de critic literar etc.)? O dată ce definim un domeniu disciplinar sau un tip de activitate spirituală
Autonomia literaturii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/15991_a_17316]
-
paneuropeana, e necesară și ea se cere legiferata, dar raportul actual cu Restul Lumii, strivit de scorul 33:1, nu rezultă direct din vreo "invazie" de pus sub acuzație. În cauză nu sînt casele de distribuție, în genere private, care importă filmele. În culpă e baza etatista a rețelei de exploatare a filmelor, patronată de mentalitățile și interesele vechiului aparat, care blochează inițiativele, apetentele și competențele altora, cu corolarul mizeriei respingătoare a majorității sălilor dezertate de public și reduse numeric în
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
avut parte din abundență și pe vremea gargarei constantinesciene. Măcar la început de mandat să fim scutiți de gureșenia obraznică a nulităților care amenință de pe acum că nu vor face nimic. Păi, dacă ministrul agriculturii ne anunță doctoral că vom importa mâncare din străinătate, de ce nu se spânzură domnia sa de ramurile vreunui căpșun miciurinian? Pentru asta îl plătim gras? Ca să ridice expresiv umerii pe la telejurnale aranjate și în emisiuni comandate de la "centru"? Minciuna continuă să fie în România cucoană mare. Așa
Murdar, uscat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16480_a_17805]
-
Zamfirescu? Ce cărți a citit? Ce autori au influențat-o? Mai multe poeme din volum sunt concepute sub forma unor scrisori adresate lui Cristian Popescu. Ar fi deci un indiciu. Dar e prea puțin. Din ce depărtări astrale și-a importat ea materia din care își fabrică poezia de o remarcabilă noutate? Iată prima întrebare la care putem răspunde. Această materie e luată de fapt de aici, din jurul nostru, e chiar viața noastră de fiecare zi. Situații pe lângă care noi trecem
Nume noi în poezie by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16501_a_17826]
-
păcatele tinerețelor", prin discursuri encomiastice și scrieri "de școală nouă", face substanța studiului lui Stanomir. Angelo Mitchievici întregește tabloul cu critica literaturii "de anticipație" , aceea care plănuia, pentru generații după generații, "viitorul luminos". Stîngace în stil, strălucea prin "scenarii". Inițial importate dinspre soare-răsare, subiectele ajung, pe măsura "profesionalizării", să reflecte performanțele în crescendo ale conducerii autohtone. În finalul primului capitol, tot Ioan Stanomir face un legato cu literatura "ușoară" (dar de succes...) din interbelic, urmărind traiectoria lui Cezar Petrescu, recuperat cu
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
în ce măsură dezinformează? Pe cine, când și de ce vor izbi în moalele capului? Câtă vreme li se permite să facă operațiuni care n-au de-a face cu infracționalitatea, ci cu politicul, astfel de întrebări sunt inevitabile. Din păcate, nu putem importa, de sus până jos, specialiști străini. Mai trist e că și când îi împrumutăm, în loc să ne impună obiceiurile din țările lor, se molipsesc ei de ale noastre. Farmecul devastator al corupției, al dedulcirii la plăcerile interzise, al traficului de influență
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
interzise, al traficului de influență, al arbitrarului, al îmbogățirii intantanee a făcut și face ravagii ori de cât ori "ai noștri" și "ai lor" au interacționat nestingherit. Cu toate acestea, o experință tot aș face: timp de un mandat, aș importa în sectoarele percepute ca sensibile - serviciile secrete, poliția, justiția - oameni din străinătate. Oare ce s-ar întâmpla? N-am avea absolut nimic de pierdut. Dimpotrivă, am executa mai repede ordinele, care oricum tot de la ei vin! Arestarea lui Iacobov și
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
nu-mi stă în fire. De aceea semnalez la final un fapt pozitiv, care mi-a încurajat speranța. În acest marasm național al devorării prepozițiilor am răsuflat ușurat cînd am văzut că, după dispariția celor autohtone, ne-am gîndit să importăm prepoziții pentru a reface specia. Am observat deunăzi că pe fruntea unui troleibuz scria atît: "VIA UNIVERSITATE". Inițial, resemnat cu moartea prepozițiilor, am luat-o drept substantiv. M-am și gîndit: ce bun o fi vinul din Via Universitate, fermentat
Furtul de prepoziții by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/11993_a_13318]
-
atenția cuvenită agriculturii (în curând, marile probleme ale omenirii nu vor fi crizele politice și economico-financiare, ci apa, aerul și alimentele!), alta era azi situația României, vasăzică nu ajungeam în postura deopotrivă rușinoasă și păgubitoare de mari importatori (cum spuneam, importăm pe bani împrumutați peste 60% din alimentele de bază), noi care în perioada interbelică eram grânarul Europei (hrăneam peste 100 de milioane de oameni), ci dimpotrivă, după acoperirea necesarului intern, ne-am fi creat însemnate disponibilități pentru export. Automat acest
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]